ECONOMIE | Analize economice

Datoria guvernamentala este estimata sa creasca la 40,9% din PIB in Programul de convergenta 2020

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2020-05-25 20:54

Datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, s-a situat la sfârșitul anului 2019 la 35,2% din PIB, potrivit datelor publicate în Programul de convergență 2020.

Din total datorie guvernamentală, datoria internă a reprezentat 18,9% din PIB, iar datoria externă a fost de 16,3% din PIB.

Deși acest nivel este printre cele mai reduse din UE și net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, în condițiile în care se estimează o contracție a economiei de cca -1,9%, o depreciere a monedei naționale față de euro (principala valută în care este denominată datoria publică) și un deficit bugetului public de -6,7% din PIB, urmare a efectelor pandemiei, estimarea Ministerului Finanțelor (MF) este că ponderea datoriei guvernamentale brute va fi de 40,9% din PIB la sfârșitul anului 2020.

Dacă se au în vedere activele financiare lichide (aur și DST, depozite și numerar, titluri de valoare, altele decât acțiuni consolidate la valoarea de piață și acțiuni și alte participații la capital, daca sunt cotate la bursă, inclusiv acțiunile fondurilor mutuale), nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) este estimat la 35,2% din PIB la sfârșitul anului 2020. Deși există anumite interpretări la nivelul unor bănci centrale, Criteriul Maastricht se referă, însă, la nivelul brut al datoriei.

Măsurile de prevedere anunțate

Dat fiind și faptul că o analiză mai pesimistă făcută recent de CE a prognozat pentru datoria publică a României un nivel de 46,2% din PIB în 2020 și 54,7% din PIB în 2021, în baza prevederilor legale au fost introduse deja pentru respectarea plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht praguri intermediare prudențiale pentru datoria publică, inclusiv măsuri automate în cazul depășirii acestora:

• Dacă datoria publică este cuprinsă între 45% din PIB și 50% din PIB, MF va prezenta Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei cu propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil (rămâne de văzut care va fi rezultatul la finele anului 2020, dacă ne vom situa sub sau peste 45% din PIB).

• Dacă datoria publică este cuprinsă între 50% din PIB și 55% din PIB, va propune un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, care cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri privind înghețarea cheltuielilor totale respectiv a salariilor din sectorul public (adică eventual, dacă lucrurile nu vor merge bine, pentru anul 2021)

• Dacă datoria publică este cuprinsă între 55% din PIB și 60% din PIB, în plus față de măsurile de mai sus, Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public (dacă se va produce așa ceva, anul de aplicare ar fi 2022).

De reținut, pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice și evitarea presiunilor temporare în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, MF a anunțat că are în vedere menținerea rezervei financiare (buffer) în valută aflată la dispoziția Trezoreriei Statului, la un nivel care să acopere până la patru luni din necesarul brut de finanțare.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analize economice



Romania a coborat de pe locul unu pe locul sase in UE la cresterea costului muncii

Potrivit datelor comunicate de Eurostat, România a coborât pe primul trimestru din 2020 pe locul șase între statele UE în ceea ce privește creșterea costului muncii, după ce a deținut prima poziție în perioada T1 2016 – T1 2019. Cu un avans redus detalii

Deficitul de cont curent, in scadere cu 21%. Investitiile straine au ramas pe minus

Pe fondul restrângerii schimburilor comerciale ca urmare a pandemiei, deficitul de cont curent după primele patru luni din acest an s-a redus cu 21% față de aceeași perioadă a anului anterior, până la 1.782 milioane euro. Majorarea cu 17% a deficitului pe segmentul de detalii

Sectorul IT si constructiile, decisive in cresterea PIB cu 2,4% in T1 2020

INS a confirmat creșterea de 2,4% brut, valoare provizorie pentru primul trimestru al anului în curs (2,7% pe seria ajustată sezonier și utilizată pentru comparabilitate de către Eurostat). Rezultatul ne plasează pe locul doi după Irlanda (+4,5%, dar rezultatul a fost detalii

Cresterea costului orar al fortei de munca a reintrat in cerintele europene de stabilitate macroeconomica

Costul orar al forţei de muncă a crescut în primul trimestru al anului curent cu 10,2%, conform datelor communicate de INS. În pofida crizei generate de COVID, a existat o majorare de 2,33% în raport cu T4 2019, dar trebuie subliniat că ritmul de creștere anual a detalii

Ultimele Comentarii