BANCI | Opinie

Mugur Isarescu: Discurs în deschiderea seminarului regional la nivel înalt privind rezoluţia creditelor neperformante

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2016-06-15 16:36

Discurs în deschiderea seminarului regional la nivel înalt privind rezoluţia creditelor neperformante

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, 15 iunie 2016, București

Stimaţi reprezentanţi ai CE, FMI, ABE, altor instituţii financiare internaţionale,

Stimaţi invitaţi,

Bună dimineața și bine ați venit la BNR. Sunt onorat să deschid Seminarul regional la nivel înalt privind rezoluţia creditelor neperformante.

Seminarul pe care îl găzduim astăzi a fost ideea partenerilor noştri internaţionali (CE, FMI). În cadrul vizitelor de monitorizare post-program ale Comisiei Europene, respectiv în cadrul consultărilor pe articolul IV cu FMI, s-a desprins ideea că eforturile Romaniei în direcţia reducerii ratei creditelor neperformante pot constitui o experienţă demnă de analizat pentru alte ţări din regiune. Îi mulţumesc domnului Servaas Deroose, directorul adjunct al DG ECFIN, pentru iniţiativa organizării acestui seminar şi domnului Reza Baqir, şeful misiunii FMI în Romania, pentru sprijinirea acestei iniţiative.

Consider, de asemenea, oportună organizarea acestui seminar. Actualitatea subiectului la nivel european, beneficiile cooperării între autoritățile de supraveghere din regiune şi asemănările importante existente între sistemele noastre bancare, fac din schimbul de experienţă şi din colaborare vectori importanţi care sporesc capacitatea noastră de a rezolva problema creditelor neperformante.

Doamnelor și Domnilor,

Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, spunea zilele trecutei că politica monetară poate stimula cererea şi stabiliza aşteptările inflaţioniste, dar viteza cu care se atinge potenţialul de creştere economică este influenţată de mixul de politici. Eficienţa politicii monetare depinde în mod crucial, spunea el, de modul în care sistemul financiar este capabil să transmită semnalele politicii noastre în economie.

Într-adevăr, eficienţa politicii monetare depinde de buna funcţionare a sistemului bancar, de calitatea intermedierii bancare. Mecanismul de transmisie a politicii monetare a fost afectat înainte de criză şi în Romania, de modelul de finanţare de la băncile mamă la subsidiarele româneşti cu capital străin, şi de modelul de dezvoltare al acestora, bazat pe dominanţa împrumuturilor în valută către populaţie și firme. Mecanismul de transmisie al politicii monetare a fost afectat şi în timpul crizei şi imediat după aceasta de rata în creştere a creditelor neperformante şi de procesul de dezintermediere financiară.

Numeroase studii internaţionale demonstrează faptul că factorul declanşator al creşterii ratei creditelor neperformante, peste tot în lume, a fost recesiunea economică (scăderea PIB). O rată ridicată a creditelor neperformante înseamnă pentru bănci: scăderea profitabilităţii (din cauza provizioanelor dar și a costurilor operaţionale pentru monitorizarea şi recuperarea creditelor neperformante); creşterea cerinţelor de capital (creditele neperformante sunt active riscante pentru care ponderarea la risc este mai mare); limitarea resursele disponibile ale băncilor (şi restricţionarea capacităţii de a acorda credite noi); creşterea costurilor de finanţare (alte instituţii financiare sunt mai puţin înclinate să împrumute băncile cu o rată ridicată a creditelor neperformante, ceea ce conduce la creşterea costurilor).

Stocul de credite neperformante este direct legat de dezintermedierea financiară. O analiză recentă a FMIii arată că rezolvarea la timp a problemei creditelor neperformante ar putea elibera în economiile afectate capital suplimentar de circa 0,5% din PIB care ar putea contribui la o creştere a creditării cu 5% din PIB.

Un nivel ridicat al creditelor neperformante afectează creşterea economică pe mai multe canale: scăderea cererii interne din partea gospodăriilor şi firmelor; înăsprirea condiţiilor de creditare, ceea ce conduce la contracţie în investiţiile şi domeniile dependente de creditare; stimularea unei structuri suboptimale a creşterii economice prin promovarea sectoarelor care nu sunt cele mai productive, dar sunt mai puţin dependente de finanţarea prin credit.

În ceea ce priveşte Romania, aş identifica trei decizii critice, esenţiale, care au contribuit la stabilizarea situaţiei si la reducerea ratei creditelor neperformante fără a fi nevoie să apelăm, aşa cum alte ţări au făcut-o şi încă o mai fac, la soluţii de avarie precum bănci “proaste” care să concentreze activele cu probleme, garanţii de stat, sau ajutoare de stat, şi deci fără a cheltui nici un leu din banii publici.

În ordine cronologică, un rol important l-a avut în primul rând, Iniţiativa de la Viena, creată în 2009 în cadrul acordurilor cu FMI şi CE. Viena 1 a reuşit sa reducă în mod substanţial dezintermedierea bancară, iar Viena 2 se ocupă prioritar de problema creditelor neperformante în regiune. Într-un moment de criză acută, Iniţiativa de la Viena a evitat ieşirile masive de capital, care ar fi avut consecinţe severe asupra prelungirii si adâncirii recesiunii, precum şi asupra volatilităţii cursului de schimb, ceea ce ar fi determinat o creştere şi mai abruptă a ratei creditelor neperformante.

În al doilea rând, a fost esenţială decizia BNR de a cere băncilor să realizeze, cu auditori independenţi, o reevaluare a garanţiilor. Aceasta măsură a fost adoptată în 2013 şi repetată în fiecare an. Reevaluarea garanţiilor cu auditori independenţi este o componentă fundamentală a evaluării cuprinzătoare a activelor.

În cartea sa intitulată “Stress Test”iii, Timothy Geithner, fost preşedinte al Rezervei Federale din New York şi fost secretar al Trezoreriei americane, aminteşte rădăcina comună a cuvintelor credit şi credibilitate. Această rădăcină vine din limba latină: substantivul credo – credinţa şi verbul credere – a crede. Creditul e o măsură a încrederii; şi deşi creditarea este o meserie riscantă, ea nu poate exista fără credibilitate – atât a creditorului, cât şi a debitorului. Când nivelul creditelor neperformante nu este cunoscut, sau este mascat, se pierde credibilitatea băncilor; iar creditarea scade. De aceea, rolul fundamental al unei evaluări cuprinzătoare a activelor şi a testului de stres, în afara evidenţierii unui eventual necesar suplimentar de capital, este creşterea încrederii în sistemul bancar.

Banca Naţională a României realizează periodic teste de stres, folosind ipotezele pe care le foloseşte si Autoritatea Bancară Europeană. Mai mult, Consiliul de Administraţie al BNR a decis să deruleze anul viitor un exerciţiu de evaluare comprehensivă a activelor din sistemul bancar, folosind integral metodologia europeană.

În al treilea rând, setul de recomandări şi măsuri implementat în 2014 de Direcţia de Supraveghere a contribuit decisiv la evidenţierea şi provizionarea de către bănci a creditelor neperformante.

Efectele acestor măsuri s-au evidenţiat în ultimii doi ani în îmbunătăţirea indicatorilor sistemului bancar, fiind eliminate multe obstacole din calea mecanismului de transmisie a politicii monetare: rata creditelor neperformante a scăzut de la 22% la 13%, şi va continua sa scadă; finanţarea de la băncile mamă a fost înlocuită în structura pasivelor băncilor de depozitele populaţiei, reducându-se astfel riscul de contagiune; ponderea creditelor în lei a depăşit-o pe cea a creditelor în valută, în stocul total de credite – un rol important aici avându-l şi evoluţia ratei dobânzii de politica monetară -, reducându-se astfel riscul valutar; creditarea în lei a cunoscut un ritm de creştere susţinut, iar raportul credite în PIB s-a apropiat de nivelul potenţial.

Măsurile adoptate de Banca Naţională au facilitat, prin curăţarea bilanţurilor băncilor, asumarea de către acestea în mod transparent a pierderilor şi întărirea supravegherii macro şi microprudenţiale, reluarea pe baze sănătoase a creditării în lei, şi, pe baza acesteia, crearea premiselor pentru manifestarea unui nou model de creştere economică.

Experienţa internaţională, europeană în special şi a României cu precădere, în reducerea creditelor neperformante este dezbătută astăzi de o echipă de specialişti distinşi. Avem onoarea, astfel, ca o primă intervenţie în acest sens să fie realizată în cele ce urmează de către domnul Servaas Deroose, director general adjunct în cadrul Direcţiei generale afaceri economice şi financiare. Domnul Deroose, care a fost şeful misiunii UE pentru primul program de ajustare economică al Greciei şi şeful misiunii UE pentru programul de asistenţă financiară al Spaniei, are o experienţă bogată în domeniul despre care discutăm astăzi.

Pe parcursul zilei de astăzi, discuţiile se vor desfășura în cadrul a doua paneluri. Primul dintre acestea este dedicat rezoluţiei creditelor neperformante în perioade caracterizate de turbulenţe şi este o sesiune deschisă publicului. Accentul va fi pus pe experienţa statelor din regiune. Acest prim panel va fi prezidat de către domnul Alejandro Hajdenberg, reprezentatul FMI pentru România şi Bulgaria începând cu luna aprilie a acestui an. Domnul Prim viceguvernator Florin Georgescu va oferi o radiografie a modului în care măsurile adoptate de Banca Naţională au impulsionat şi sprijinit reducerea ratei creditelor neperformante. Domnul Reza Baqir va detalia, în prezentarea sa, aspecte ale mai multor studii FMI pe tema creditelor neperformante. De asemenea, domnul Miha Kristl, directorul de supraveghere din Banca Naţională a Sloveniei, ne va prezenta aspecte privind experienţa ţării sale cu creditele neperformante.

Cel de-al doilea panel va fi prezidat de către domnul viceguvernator Liviu Voinea. În cadrul acestui panel se vor dezbate aspecte legate de evoluţia cadrului de reglementare a creditelor neperformante şi este o sesiune care se va desfăşura cu uşile închise. Prima prezentare va fi susţinută de către domnul Piers Haben, directorul Autorităţii Bancare Europene, vice-preşedinte al Task Force-ului Internaţional privind Tratamentul Prudenţial al Activelor co-preşedinte al Comitetului Basel pentru credite neperformante. Domnul Filip Keereman, care va vorbi în al doilea panel al seminarului, a făcut parte din echipa UE pentru programul de ajustare financiară pentru Cipru. Dânsul, într-o prezentare recentă susţinută la Nicosia, a dat România drept exemplu pozitiv de reducere a creditelor neperformante prin creşterea provizioanelor – una dintre măsurile implementate de BNR. În Cipru, domnul Keereman a lucrat alături de domnul Alejandro Hajdenberg, care în perioada respectivă a fost economist senior la biroul FMI din Cipru.

În încheiere, mizăm pe dezbateri de calitate în cadrul conferinței și pe întărirea cooperării pe plan regional, care să ofere soluții atât pentru rezolvarea problemei creditelor neperformante, cât și pentru prevenirea unor situații similare pe viitor.

Doresc succes dezbaterilor conferinței!

15 iunie 2016

i Mario Draghi, On the importance of policy alignment to fulfill our economic potential, 5th Annual Tommaso Padoa-Schioppa Lecture at the Brussels Economic Forum, 9 June 2016

ii Shekhar Aiyar, Wolfgang Bergthaler, Jose M. Garrido, Anna Ilyina, Andreas Jobst, Kenneth Kang, Dmitriy Kovtun, Yan Liu, Dermot Monaghan, and Marina Moretti, (2015), “A Strategy for Resolving Europe’s Problem Loans”, IMF Staff Discussion Note 19/15

iii Timothy Geithner (2014), “Stress Test. Reflections on Financial Crises”, Crown Publishers, New York

Sursa: site-ul BNR

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  FMI  Autoritatea Bancara Europeana (ABE)  Banca Centrala Europeana (BCE)  credite neperformante  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Opinie



BNR va creste dobanda la 2,25%, anticipeaza economistii Erste Group

Banca Nationala a Romaniei (BNR) va majora dobanda de referinta cu o jumatate de punct, la 2,25%, de la 1,75% cat este acum, in cadrul sedintei de politica monetara din 10 ianuarie, anticipeaza analistii economici ai Erste Grup, actionarul majoritar al detalii

Accesul la finantare afecteaza in cea mai mica masura firmele, arata un sondaj BNR

Accesul la finanțare și aspectele legate de procesul de insolvență afectează în cea mai mică măsură firmele, se arata in ultimul sondaj periodic realizat printre firme de Banca Nationala a Romaniei (BNR). "Cele mai presante probleme identificate de companii în detalii

Vom avea recesiune in ultimul trimestru din 2021, considera analistii OTP Bank

Recuperarea economică a încetinit substanțial în al treilea trimestru al anului, iar o recesiune ușoară este posibilă în ultimul trimestru, în contextul în care economia a depășit nivelul pre-pandemie, situația pandemică continuă să se deterioreze și detalii

BNR nu va mai creste dobanda, din cauza valului 4 al coronavirusului

Banca Nationala a Romaniei (BNR) va amana in sedinta de maine noul ciclu de crestere a dobanzii de referinta, aflata la 1,25% in prezent, din cauza recrudescentei epidemiei coronavirusului, valul patru fiind mai grav decat cele mai pesimiste asteptari, considera economistul sef al Bancii detalii

 



 

Ultimele Comentarii