Decizia Curtii Constitutionale privind legea darii in plata, explicata pe intelesul tuturor: cum au piedut avocatii bancilor, din vina lor, o noua lupta cu haiducul Piperea

Autor: Bancherul.ro
2016-10-25 23:21

Avocatul Gheorghe Piperea, care s-a remarcat in ultimii ani in procesele impotriva bancilor pe tema clauzelor abuzive din contractele de credit, iar ulterior a redactat si promovat legile privind darea in plata si conversia creditelor in CHF, le-a mai dat bancilor o lovitura, la Curtea Constitutionala, care a decis astazi ca legea privind darea in plata poate fi aplicata in continuare, cu mici modificari, in ciuda faptului ca a fost contestata vehement de mai toate autoritatile romanesti si europene.

Decizia Curtii Constitutionale in favoarea legii privind darea in plata nu se datoreaza insa atat vitejiei haiducului Piperea in fata judecatorilor, cat mai degraba slabiciunilor avocatilor bancilor, printre care fostul ministru al Justitiei, Valeriu Stoica, si Ana Diculescu Sova, pe care judecatorii le-au exploatat pentru a le respinge contestatiile.

Legea pivind darea in plata a devenit astfel valida din punct de vedere constitutional cu toate ca judecatorii Curtii Constitutionale nu s-au pronuntat cu privire la problemele de fond reclamate de toate institutiile, nu doar de banci, si anume aplicarea retroactiva si afectarea dreptului de proprietate.

Cu toate acestea, dupa cum au precizat ulterior judecatorii Curtii Constitutionale, pentru Bancherul.ro, se poate considera ca legea se aplica retroactiv, intrucat este valabila si pentru creditele in derulare, acordate inainte de criza, dar cu conditia ca instantele de judecata sa verifice principiul impreviziunii stabilit in Codul Civil. (vezi aici detalii).

Sa vedem insa in detaliu deciziile Curtii Constitutionale, in cele patru puncte, conform comunicatului de presa, si sa le intelegem.

1. “A admis excepția și a constatat că sintagma „precum şi din devalorizarea bunurilor imobile” din art.11 teza întâi din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, este neconstituţională.”

Legea darii in plata spune, la art.11, ca se aplica “in vederea echilibrării riscurilor izvorand din contractele de credit, precum si din devalorizarea bunurilor imobile”.

“Art. 11. - În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică atât contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată. “

Referirea la devalorizarea bunurilor imobile este, asadar, inutila, intrucat legea se refera la anularea datoriilor din contractele de credit, indiferent de valoarea imobilului adus in garantie.

Insa cea mai importanta prevedere a art.11 din legea darii in plata este cea care spune ca legea se aplica si creditelor in derulare, prevedere care ramane valabila.

Aceasta prevedere a fost cea mai criticata de catre banci, care au considerat ca are un caracter retroactiv, contrar normelor legislative romanesti, dar si a celor europene.

Ceea ce inseamna ca legea darii in plata se poate aplica si creditelor vechi, acordate in principal inainte de criza din 2008, nu doar celor noi, dupa intrarea in vigoare a legii, cum au sustinut bancile.

2. “A admis excepția și a constatat că prevederile din art.11 teza întâi raportate la art.3 teza a doua, art.4, art.7 şi art.8 din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii.“

Art.11 teza intai (adica prima idee) spune ca legea darii in plata se aplica contractelor de credit in derulare, iar art.3 teza a doua se refera la stingerea datoriilor din contracte, daca partile nu ajung la un alt acord.

“Art. 3. - Prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la art. 5 alin. (3), părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord. “

Art.4 se refera la conditiile ce trebuie indeplinite pentru aplicarea legii, printre care plafonul de 250.000 de euro, art.7 prevede termenul de 10 zile pentru contestatia notificarii de catre banca iar art.8 prevede dreptul debitorului de a cere instantei sa constate stingerea datoriilor, daca banca nu este de acord.

Aceasta inseamna ca legea privind darea in plata se poate aplica doar dupa ce o instanta de judecata verifica daca exista situatia de impreviziune, adica “dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepţionale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligaţiei”, dupa cum spune art.1271 din noul Cod Civil privind Impreviziunea.

3. A respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza întâi raportate la dispoziţiile art.3 teza întâi, precum şi excepția de neconstituţionalitate a prevederilor art.11 teza a doua din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Art.11 teza intai spune ca legea darii in plata se aplica contractelor de credit in derulare, iar art.3 teza intai se refera la stingerea datoriilor din contracte, prin derogare de la Legea nr.287/2009 privind Codul civil. Art.11 teza a doua se refera la contractele incheiate dupa data intrarii in vigoare a legii privind darea in plata.

Curtea Constitutionala a precizat ca “Respingerea, ca inadmisibilă, a prevederilor menţionate la pct.3 a avut în vedere faptul că toate dosarele în care au fost invocate excepţiile de neconstituţionalitate vizează contracte de credit încheiate între anii 2007-2009, şi anume sub regimul Codului civil din 1864, astfel că aceste prevederi nu au legătură cu soluţionarea cauzelor, fiind incident art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. “

Cu alte cuvinte, contestatiile bancilor au fost respinse intrucat au criticat un articol care facea referire la noul Cod Civil, care nu se aplica contractelor de credite acordate inainte de 2009.

4. A respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.11 teza întâi raportate la celelalte dispoziţii din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, şi a constatat că acestea sunt constituţionale, prin raportare la criticile formulate.

Art.11 teza intai spune ca legea darii in plata se aplica si contractelor de credit in derulare, asadar intrucat Curtea Constitutionala a respins cererile bancilor ca aceasta prevedere sa fie declarata neconstitutionala, legea se va aplica si creditelor vechi.

In concluzie, decizia Curtii Constitutionale permite aplicarea retroactiva a legii privind darea in plata, adica si pentru creditele in derulare, acordate inainte de 2009, dar cu conditia ca o instanta de judecata sa constate ca exista situatia de impreviziune.

E important insa de mentionat ca, dupa cum a precizat presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, pentru Bancherul.ro, judecatorii nu s-au pronuntat cu privire la caracterul retroactiv al legii, principala problema reclamata de banci, ci s-au rezumat la o “chichita” juridica, mai bine spus o slabiciune sau o eroare a avocatilor bancilor (acestia au reclamat aplicarea noului Cod civil la niste credite la care se aplica vechiul Cod) pentru a repinge contestatiile bancilor, validand, astfel legea darii in plata.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 12451

Taguri: lege darea in plata  comision retragere bani bancomat (ATM)  First Bank  IRCC (Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor)  Curtea Constitutionala  curs BNR  BT Pay  darea in plata  clauze abuzive  

Comentarii

constantin
o victorie bine meritata
O victorie bine meritata si bine venita !!!

Andrei
wow cat de penibili sunteti...
CCR a motivat in clar toate aspectele solicitate spre verificare. Doar ca voi ori nu vreti sa vedeti latura juridica ori faceti parte din acea gloata de ziaristi care pt 10 lei scrieti orice; Deh, trebuie sa luati si voi o paine..>Per total insa , asumandu-va acest articol denota ca sunteti tampiti in sensul batuti in cap. Si nu mai putini slugoi dar neloiali cat timp loviti tocmai in avocatii vostrii..Nu uitati, nevoie de ei o sa mai aveti si AUuuu, ce-o sa mai doara cand o sa v-o trag la fundulet cu un refuz ;)

Vali
Penibil esti tu Andrei
Site-ul bancherul a avut numai articole pro-banci si impotriva consumatorilor, acum sunt surprins si eu de interpretare dar mi se pare corecta conform minutei publicate, sa vedem dupa publicarea justificarii daca ni s-a parut bine sau nu. Cat despre tine Andrei se vede ca esti un postac al bancilor, dar crede-ma fratiwear ca avocatii iau bani si de la criminalul mamei lor daca e cazul, rar o sa gasesti tu avocat cu coloana vertebrala (majoritatea au ramas procurori...)

3treid
Haiducul le da sah-mat
Titlul corect era: "Haiducul Piperea a facut o lege perfect constitutionala". Strungareata si pelticul facuti muci la CCR. Am vizionat sedinta de acum 2 saptamani de la CCR. Sunt jalnici avocatii bancilor. Papa banutii de la banca, milioane de lei. Partea proasta ca acesti banuti sunt luati tot de la noi, din dobanzi abuzive.

ciprian_ely
Felicitări !!!
Felicitări avocaților care au reprezentat bancile si au muls o căruță de bani de la ele fără să facă nimic. Au mințit pe bancheri că câștiga că face ca drege doar să le ia bănci. Au făcut exact ce au făcut bancile clienților. Pt avocați : LUAȚI LE BANI !!!!

Giugica Coman
Pulea de la oi
Acest website pute rau a cacat de bancher. Este tardiv sa te oftici mai gunoiule care de luni de zile ce ai bagat capul hazna bancilor sa canti cum ti-au cerut stapanii. Ai mermelit-o rau de tot, dar mananci si tu o paine.

imobiliaru
afacere
Abia astept miile de dari in plata, uite asa o sa imi iau apart la pret de logan si o sa-l inchiriez la cei care au dat in plata si o sa traim toti bine vb Baselului.

valentin
WOW, ce veste minunata...
Uite ca nici nu au inceput sarbatorile si deja avem parte de o veste minunata...legea DIP este constitutionala...succes pe mai departe si astept cu nerabdare o veste perfecta, legea conversiei CHF la cursul istoric!

valentin
WOW, ce veste minunata...
Uite ca nici nu au inceput sarbatorile si deja avem parte de o veste minunata...legea DIP este constitutionala...succes pe mai departe si astept cu nerabdare o veste perfecta, legea conversiei CHF la cursul istoric!

opinius
nu stiu cum s-au putut trage concluziile din articol
pe baza a doar 4 paragrafe foarte scurte. Nu stiu daca vom fi suprize cand va aparea textul final sau nu, dar sper sa intelegem mai mult acum. Eu nu inteleg inca nimic. "sunt constituționale în măsura în care instanța judecătorească verifică condiţiile referitoare la existenţa impreviziunii" Adica cum? Daca sunt indeplinite conditiile pt "impreviziune" (care oricum sunt o apreciere subiectiva a instantei) atunci se poate da in plata, daca nu, nu. De aici eu inteleg, ca cel putin pentru unele credite nu se va putea face darea in plata [avantaj banci]. Daca instanta constata ca e aplicabila impreviziunea, ce va face? Direct dare in plata (cum ar zice legea speciala DIP) [avantaj client] sau "adaptarea contractului", cum zice 1271(2) Cod Civ Nou [avantaj banca]? In plus ce inseamna ca e "aplicabila impreviziunea"? Potrivit 1271 (3) cod civ sunt 4 conditii cumulative. Nu cred ca prea multi judecatori vor constata ca sunt aplicabile. In ce priveste contractele de credit mai noi (dupa intrarea in vig a NCC) multe au clauze prin care debitorii si-au asumat expres riscul impreviziunii - caz in care judecatorii vor trebuie sa constate ca aceasta nu e aplicabila, deci nu e aplicabila nici darea in plata [avantaj banci]. Cam asa vad eu acum comunicatul CCR. Pe scurt judecatorii CCR au decis doar sa nu elimine legea DIP dar sa dea o foarte mare putere subiectiva de apreciere judecatorilor. Nu cred ca bancile sau cosumatorii si-au dorit asta.



Adauga un comentariu

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)  

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook