Banca Nationala a Romaniei (BNR) | Opinie

In anii 70, in centrul Bucurestiului domina brandul bancii americane Manufacturers Hanover Trust

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2023-02-02 15:53

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR - Discurs cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la aderarea României la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială

Distinsă audiență,

În decembrie 1972, România a aderat la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și Fondul Monetar Internațional (FMI). La momentul aderării, România a fost prima - și a rămas până în 1989 - singura țară membră a Pactului de la Varșovia și a CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) care a intrat în circuitul instituțiilor financiare internaționale. Pentru a marca această aniversare, Banca Națională a României a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint. Aversul monedei prezintă Palatul Vechi al Băncii Naționale a României, inscripția în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2022”; reversul redă siglele Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale și inscripțiile „ADERAREA ROMANIEI LA FONDUL MONETAR INTERNATIONAL SI BANCA MONDIALA” și „50 ANI”.

Momentul 1972 a făcut parte din suita de decizii pozitive care au înscris România în circuitul economic mondial: aderarea României la Acordul General pentru Tarife și Comerț (GATT) în 1971; obținerea statutului de partener comercial preferențial al Comunității Economice Europene în 1973; obținerea Clauzei Națiunii Celei mai Favorizate din partea Congresului Statelor Unite în 1975; accesul la creditare din partea U.S. Export-Import Bank și Commodity Credit Corporation. Tot în această perioadă au fost înființate primele societăți cu capital mixt cu țările occidentale, inclusiv în domeniul bancar: Banca Franco-Română, Banca Anglo-Română, Banca Italo-Română, Frankfurt Bukarest Bank AG, MISR Romanian Bank. În centrul Bucureștiului, chiar în Piața Universității, domina brandul băncii americane Manufacturers Hanover Trust, iar în domeniul tehnologiei electronice de vârf funcționa RomControlData.

Din păcate, în anii ’80, autoritățile de la București au deteriorat până în pragul divorțului colaborarea între România și Vest, inclusiv cea cu instituțiile de la Bretton Woods.

După prăbușirea regimului comunist, normalizarea relațiilor a fost ca un nou început. Ca participant direct la aceste evenimente, pot spune că procesul de normalizare cu FMI și Banca Mondială nu a fost ușor, îndeosebi din cauza neîncrederii care se așternuse în relațiile economice internaționale ale României. O parte a procesului de normalizare a relațiilor cu instituțiile financiare internaționale a fost și aderarea României la Corporația Financiară Internațională (IFC) – membră a Grupului Băncii Mondiale în 1991. Această organizație a susținut de asemenea sectorul bancar românesc, mai ales pe parcursul procesului de privatizare. Aderarea la MIGA (Agenția de Garantare Multilaterală a Investițiilor) a finalizat procesul de normalizare.

Pe parcursul anilor ‘90 și până la obținerea de către România a statutului de economie de piață funcțională în 2004, iar mai apoi până la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, FMI și Banca Mondială au fost principalii noștri parteneri economici și financiari externi în procesul de tranziție.

Fără îndoială, un pilon central al acestei tranziții l-au constituit, desigur, reformele succesive ale legislației privind banca centrală și sistemul financiar, acestea beneficiind de contribuții substanțiale ale experților FMI și Băncii Mondiale. Spre exemplu, legile esențiale bancare s-au elaborat cu asistența experților FMI.

În acest context, aș dori să menționez cele șapte acorduri Stand-By cu FMI care, pe lângă sprijinirea balanței de plăți, au contribuit și la implementarea de reforme structurale, înaintea aderării la UE. Amintesc și programele Băncii Mondiale care au contribuit la dezvoltarea sistemului financiar-bancar românesc (ex. Împrumutul de Ajustare a sectorului Financiar și al Întreprinderilor (FESAL) – ce avea ca obiectiv reforma sectorului financiar, și Împrumutul pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL) – care a oferit sprijin pentru privatizarea băncilor românești și pentru dezvoltarea piețelor monetare și de capital.

În toată această perioadă marcată de schimbări majore, aș vrea să subliniez și un element de continuitate. Încă de la aderarea la FMI, România a fost membră a Constituenţei olandeze. În 2012 acesteia i s-au alăturat Belgia și Luxemburg formând noua Constituență olandezo-belgiană, care este în prezent una dintre cele mai mari și diverse constituenţe la nivelul Fondului. Trebuie subliniat și faptul că, pe perioada tranziției, Banca Națională a României a beneficiat substanțial de asistență tehnică din partea țărilor membre ale acestei constituențe, în două domenii bancare esențiale, respectiv supravegherea financiară – din partea Băncii Olandei și dezvoltarea piețelor valutară și monetară – din partea Băncii Naționale a Belgiei.

De fapt, chiar prima Lege privind Statutul Băncii Naționale a României a fost elaborată după modelul băncii centrale din Belgia, în timp ce influența Olandei merge și mai în urmă. Probabil că istoria a vrut pur și simplu să se repete: noi știm că denumirea monedei noastre naționale este legată de löwenthaler (leul taler), monedă olandeză de argint care se afla în circulație pe acest teritoriu și acum patru secole.

Astăzi, unul dintre membrii primei echipe care ne-a acordat asistență tehnică la începutul procesului de tranziție se află aici, în rândul nostru. Doresc să vă prezint, chiar dacă mulți dintre dumneavoastră îl cunoașteți, pe Paul Hilbers, Director Executiv al Constituenței olandezo-belgiene, un vechi prieten drag al României. Îngăduiți-mi să-i mulțumesc pentru munca actuală de reprezentare a țării noastre în cadrul Consiliului Executiv al FMI și pentru toată susținerea pe care domnia sa ne-a oferit-o de-a lungul carierei. Înainte de a se reîntoarce la FMI, unde a lucrat mai bine de 15 ani la departamentul European și la cel al Sistemelor Monetar și Financiar, domnul Hilbers a fost și director al departamentelor de Stabilitate Financiară și Politici de Supraveghere din cadrul Băncii Centrale a Olandei, poziție din care a contribuit la formarea departamentelor respective și la BNR. Nu în ultimul rând, domnia sa împărtășește cunoștințele privind supravegherea financiară din poziția de Profesor universitar în cadrul Nyenrode Business University.

Am acum plăcerea să-i ofer cuvântul domnului Hilbers și să-i mulțumesc încă o dată pentru prezența sa astăzi, aici.

Alocuțiunea domniei sale va fi urmată de transmiterea unui mesaj video înregistrat al omologului de la Banca Mondială, domnul Koen Davidse – Director Executiv. Domnul Davidse este, de asemenea, un prieten bun al țării noastre. Cu o experiență bogată în domeniul politicilor de dezvoltare, inclusiv în cadrul Organizației Națiunilor Unite și a Ministerului Afacerilor Externe din Olanda, domnia sa a sprijinit constant eforturile pentru reforme structurale și consolidarea instituțiilor din România. Deși nu a fost posibilă prezența fizică a domnului Davidse astăzi, domnia sa ni se alătura totuși virtual.

Vă mulțumesc!

București, 31 ianuarie 2023

Sursa: BNR.ro

Taguri: Mugur Isarescu  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Opinie



De cand si cat de mult ar putea sa scada dobanzile in 2024?

Diminuarea inflatiei ridica intrebarea cu privire la momentul in care ar putea sa inceapa sa scada si dobanda de referinta stabilita de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si implicit cele la credite si depozite. Discutiile privind scaderea dobanzii BNR ar putea detalii

Ce responsabilitate au bancile in cazul fraudelor online?

„Am fost victima unei fraude prin Neocapital și mi s-au furat sume importante prin transfer online neautorizat de mine”, ne-a scris un cititor. „Sint grupuri organizate, iar băncile nu au sisteme de securizare eficienta a conturilor detalii

Creditele ipotecare ar putea creste in 2024, estimeaza Banca Transilvania

Banca Transilvania se asteapa ca cererea de credite ipotecare sa creasca in 2024, datorita reducerii dobanzilor si a unei oferte de preturi mai accesibile pe piata rezidentiala, conform declaratiilor directorului bancii, Omer Tetik. ”Creșterea detalii

Rambursarea ratelor la credite in Romania se face ca in celelalte tari din Europa; motoda propusa de ANPC este contrara interesului consumatorilor

Practica la nivelul Uniunii Europene privind modalitatea de calcul al ratelor arată că toate cele 15 state verificate utilizează cele două metode de rambursare a creditelor reglementate în România, respectiv ratele egale (anuitățile) și ratele descrescătoare, detalii

 



 

Ultimele Comentarii