BNR impune restrictii dure de creditare pentru IFN-uri: le cere capital de 10 ori mai mare decat in prezent, daca dau imprumuturi cu dobanzi de peste 200%

Autor: Bancherul.ro
2017-08-08 23:35

BNR va impune din 1 octombrie, printr-un Regulament, restrictii dure de creditare pentru Institutiile Financiare Nebancare (IFN) care acorda imprumuturi pe termen scurt, de valori mici, multe dintre ele exclusiv online si cu dobanzi care ajung si la 7.000% pe an, adica de 700 de ori mai mari decat pentru un credit bancar, cu o dobanda de 10%.

IFN-urile care vor acorda imprumuturi cu dobanzi mai mari de 200% pe perioade de maxim 15 zile, 100% pe perioade intre 16 zile si 3 luni si 32,5% pe termene de peste 3 luni vor fi obligate sa dispuna de capital de 10 ori mai mare decat in prezent.

BNR ofera si un exemplu privind cerinta suplimentara de capital: la fiecare 100 de lei imprumutati la o rata a Dobanzii Anuale Efective (DAE) peste pragurile impuse, IFN-urile trebuie sa asigure un capital de 67 lei, adica 67% din valoarea creditului.

BNR a ales astfel o metoda diferita de restrictionare a creditarii IFN-urilor fata de alte tari, precum Polonia, Slovacia sau Marea Britanie, care au plafonat dobanzile pentru creditele cunoscute generic sub numele payday loans (credit pana la salariu).

Conform datelor BNR, IFN-urile din Romania practica dobanzi (DAE) de pana la 7.000% pe an.

In Polonia, dobanzile au fost limitate la maxim 1.000% in ipoteza unei singure plati, in Slovacia la 200%, in Slovenia la 453% iar in Marea Britanie la 0,8% pe zi (292% pe an).

In acelasi timp, BNR va include mai multe IFN-uri in Registrul Special, pentru a fi supravegheate prudential, in conditiile in care in prezent majoritatea acestora sunt in Registrul General si doar sunt monitorizate, nu si supravegheate, dupa cum precizeaza Banca Nationala.

In acest sens, noul Regulament prevede doua noi criterii pentru includerea IFN-urilor in Registrul Special: volumul creditelor noi acordate, chiar daca intre timp au fost deja rambursate, precum si nivelul costurilor (DAE), care releva o posibila asumare de riscuri excesive.

Capitalul suplimentar va fi impus doar in cazul imprumuturilor cu dobanzi de peste 200% in lei si 133% in valuta pentru perioade de pana la 15 zile, peste 100% in lei si 67% in valuta pentru perioade intre 16 si 90 de zile si 32,5% (de 10 ori rata lombard - facilitatea de creditare permanenta a BNR in prezent) in lei si 21,8% (de 10 ori rata lombard a BNR in prezent) in valuta pentru perioade mai mari de 90 de zile.

Dar cum in prezent majoritatea imprumuturilor acordate de IFN-uri persoanelor fizice sunt pe perioade scurte, de 1-3 luni, iar dobanzile de zeci de ori mai mari decat pragul impus de BNR, rezulta ca restrictiile se vor aplica pentru aproape toate creditele.

Cum motiveaza BNR restrictiile de creditare pentru IFN-uri

In primul rand, BNR spune ca IFN-urile au devenit “deosebit de active”, valoarea imprumuturilor acordate de acestea crescand cu 13% in 2016, mai mare decat cresterea PIB, in timp ce creditele bancare au avut un ritm de crestere sub PIB. (BNR nu tine cont, insa, de faptul ca soldul creditelor bancare este afectat de reducerea creditelor neperformante.)

BNR mai precizeaza ca pentru prima data din 2011 ponderea creditarii IFN in total creditare a depasit 10%, atingand astfel o masa critica.

Pe de alta parte, creditele acordate de IFN-uri sunt accesate de persoane care au deja dificultati in a-si plati datoriile, intrucat fac parte dintr-o categorie vulnerabila, cu venituri sub medie.

Iar faptul ca imprumuturile luate de acestia de la IFN-uri au costuri mari are potentialul de a induce riscuri la adresa stabilitatii financiare, prin indatorarea excesiva a populatiei, cu toate ca dimensiunea sectorului IFN-urilor si marimea acestor firme nu prezinta o importanta sistemica.

BNR se plange de lipsa datelor statistice privind indatorarea reala a clientilor IFN-urilor, care “poate ridica probleme semnificative din perspectiva analizelor de stabilitate financiara”, acesta fiind, probabil, un motiv pentru care IFN-urile trebuie incluse in Registrul Special.

BNR mai spune ca din cauza dobanzilor ridicate, modelul de afaceri al IFN-urilor este unul volatil, cu rate de neperformante ridicate, care creeaza o perceptie negativa asupra intregului sector.

Efectele restrictiilor: scaderea creditarii sau reducerea dobanzilor?

Se pune intrebarea daca aplicarea acestor restrictii dure ale BNR va avea ca efect o reducere drastica a imprumuturilor acordate de IFN-uri sau acestea vor prefera sa scada nivelul dobanzilor, pentru a nu-si majora capitalul.

In lipsa datelor BNR despre nivelul riscului de credit aferent IFN-urilor, precum si a indatorarii clientilor, e greu de anticipat efectele noului Regulament de creditare.

Din informatiile furnizate de reprezentantii celor mai importante IFN-uri, rata creditelor neperformante nu este una ridicata, asa incat este mai probabil sa vedem o scadere importanta a dobanzilor decat o restrangere a activitatii.

Este posibil, de asemenea, ca IFN-urile sa se orienteze spre credite pe termene mai lungi, de peste un an, unde plafonul de dobanda impus de BNR pentru aplicarea capitalului suplimentar se afla destul de jos, la 32,5%, la jumatate fata de nivelul practicat in prezent de IFN-uri (77%).

ANPC nu-si face treaba de protectie a consumatorilor

Regulamentul BNR de restrictionare a creditelor IFN-urilor vine in contextul in care ANPC (Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului) nu-si face datoria de a proteja persoanele momite de IFN-urile (Institutii Financiare Nebancare) care-si promoveaza extrem de agresiv creditele online cu 0% dobanda, ascunzandu-si dobanzile reale, de mii de ori mai ridicate decat un credit bancar, la care se adauga penalitati de intarziere si mai mari. (vezi aici detalii)

Promovoarea de catre Institutiile Financiare Nebancare (IFN-uri) a creditelor cu 0% dobanda ar trebui interzisa sau restrictionata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) si BNR, intrucat contine promisiuni inselatoare si induce false asteptari din partea oamenilor, care pot fi atrasi astfel in capcana unor imprumuturi cu costuri foarte ridicate, care ar putea sa-i arunce intr-o spirala a supraindatorarii. (vezi aici detalii)

Documentul publicat de BNR:

Notă de sinteză privind propunerea de modificare a Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare

Context

Sectorul instituțiilor financiare nebancare reprezintă un canal de finanțare pentru economia reală, alternativ celei bancare, deosebit de activ. În acest sens, valoarea împrumuturilor intermediate de către creditorii nebancari în decursul anului 2016 a fost cu aproximativ 13 la sută mai ridicată decât cea înregistrată în anul precedent.

În perioada recentă, se constată adoptarea de către creditorii-instituţii financiare nebancare din România a unor modele de afaceri ce se bazează pe furnizarea de produse de creditare pe termene scurte, de valori relativ reduse, accesate cu preponderenţă de segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente.

Evoluţia acestei categorii distincte de creditori impune reacţii ale autorităţilor, potrivit competenţelor specifice. Din perspectiva atribuţiilor legale ale băncii centrale, prezintă relevanţă asigurarea premiselor desfășurării de către instituţii financiare nebancare din România a activității de creditare în conformitate cu regulile unei practici prudente și sănătoase, ca parte a obiectivului de menţinere a stabilităţii financiare.

Ca atare, în baza competențelor sale legale, Banca Națională a României poate interveni prin reconfigurarea regimului prudențial aplicabil sectorului instituțiilor financiare nebancare astfel încât să surprindă riscurile generate de evoluțiile pieței.

Caracteristici ale modelului de creditare pe termen scurt, precum adresabilitatea, circumscrisă unui segment de clientelă cu venituri majoritar sub medie, imprimă activităţii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidenţiat şi prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori şi, implicit, potenţial de a induce riscuri la adresa stabilităţii financiare. Din perspectiva canalului direct (dimensiunea sectorului, existența de entități având importanță sistemică etc.), sectorul IFN nu are o importanță sistemică.

Cu toate acestea, se poate manifesta fenomenul de îndatorare excesivă a populației care poate induce efecte sistemice din direcția sectorului IFN. În acest sens, practicarea unor costuri de finanțare ridicate (rate de dobândă și comisioane), în special în cazul produselor de microcreditare sau credite de consum adresate populației, promovează un model de afaceri volatil, cu rate de neperformanță ridicate care creează totodată o percepție negativă asupra întregului sector al instituțiilor financiare nebancare.

De asemenea, lipsa datelor statistice privind îndatorarea reală a clienților sectorului IFN poate ridica probleme semnificative din perspectiva analizelor de stabilitate financiară.

Actualele prevederi ale reglementării secundare în domeniul instituţiilor financiare nebancare nu surprind suficient specificitatea acestui model de activitate şi, ca o consecinţă, probabilitatea de înscriere a creditorilor în Registrul special (şi intrarea, astfel, în aria de supraveghere a băncii centrale) este minimă.

Ca atare, se impune modificarea reglementărilor menţionate, atât pentru a elimina arbitrajul de reglementare, cât şi pentru a adresa problematica potențialelor efecte sistemice ce pot surveni, respectiv a crea premisele operaţionalizării instrumentarului de care dispune, potrivit legii, Banca Națională a României pentru a interveni în sensul consolidării regimului prudențial aplicabil sectorului, astfel încât să reflecte în mod corespunzător riscurile specifice.

Soluția de reglementare identificată vizează, de asemenea, suplimentar recalibrării criteriilor de înscriere în Registrul special, creșterea cerinţei de fonduri proprii, proporțional cu riscurile specifice activităţii derulate.

Măsuri prudențiale propuse

 Prezentul proiect de regulament prevede două noi criterii, suplimentare celor actuale, la îndeplinirea cărora instituţiile financiare nebancare sunt înscrise în Registrul special şi sunt supuse supravegherii prudenţiale a Băncii Naţionale a României:

- volumul creditelor nou acordate într-o perioadă de timp, indiferent de faptul că acestea nu se mai regăsesc în soldul IFN la data raportării (fiind deja rambursate de debitori ori cesionate) – indicator ce relevă dimensiunea reală a activităţii IFN;

- nivelul mediu al costurilor suportate de debitori (reprezentat de nivelul dobânzii anuale efective - DAE) practicat – indicator ce relevă, prin legătura de cauzalitate dintre preţ şi risc,o posibilă asumare de riscuri excesive de către IFN.

 Cerințe de capital suplimentare, de 10 ori mai mari decât cerinţele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobândă peste nivelurile de dobândă menționate mai jos.

La fiecare 100 lei împrumutaţi şi la o rată a dobânzii anuale efective (DAE) peste pragurile din tabel, IFN trebuie să asigure un capital de 67 lei.

 Regulamentul se va aplica de la 1 octombrie 2017, iar în ceea ce priveşte creditele cu dobânzi ridicate, noile cerinţe au în vedere doar creditele acordate începând cu acea dată. Regulamentul nu se va aplica retroactiv.

De ce acum?

 Pentru prima data din anul 2011, ponderea creditării IFN în total creditare a depășit 10% și este pe un trend ascendent. Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 reprezintă 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN) şi este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015.

Ponderea creditelor IFN în creditele bancare a fost la martie 2017 de 11,5%, comparativ cu 10% în anul 2015.  În anul 2016, ritmul de creştere al creditelor IFN a depăsit ritmul de creştere al PIB, în timp ce ritmul de creştere al creditelor acordate de către bănci a fost mai mic decât creşterea PIB.

 Ponderea creditării IFN în total credite acordate companiilor a ajuns la 15,6% în martie 2017, în creştere cu 21% faţă de martie 2015. De asemenea, ponderea creditării IFN în total credite de consum acordate populaţiei a fost de 5,3% în martie 2017 înregistrând o creştere de 25% faţă de martie 2015.

De ce este necesar?

 O întărire a reglementărilor este necesară, având în vedere depășirea unei mase critice a creditării IFN în total creditare, mai ales pe fondul dezintermedierii bancare.

 Sectorul IFN vizat de proiectul de regulament are un specific aparte din punct de vedere al creditării. Acesta acordă preponderent credite negarantate, pe termen foarte scurt către segmente ale populaţiei care au deja dificultăţi în gestionarea obligaţiilor de plată curente. Acest specific explică ratele mai mari de dobândă (DAE) practicate faţă de sectorul bancar, unde creditele sunt garantate și acordate, preponderent, pe termen mediu și lung.

 Valoarea medie a unui credit acordat de IFN către populație este de aproximativ 3.300 de lei, în timp ce valoarea medie a unui credit bancar către populație este de aproximativ 20.400 de lei.

 Nivelul ridicat al creditării IFN şi ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate. Clientela este preponderent reprezentată de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprimă activităţii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidenţiat şi prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori. Acest lucru conduce implicit la potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare.

 Totodată, se observă necesitatea îmbunătățirii raportărilor privind îndatorarea populației, în scopul analizelor de stabilitate financiară.

 Aceste modele de creditare sunt utilizate pe palierul creditului de consum și se întâlnesc și la nivel european, autorităţile care deţin competenţe de protecţia consumatorului intervenind, prin lege, în unele state membre chiar prin instituirea unor plafoane pentru costul maxim suportat de debitor. Aceste plafoane pot ajunge la valori relativ ridicate (200% Slovacia, 453% în Slovenia sau 0,8% pe zi în Marea Britanie).

 Polonia, a cărei economie prezintă o serie de similitudini cu cea a țării noastre, a adoptat limite asupra ratei DAE practicate de instituțiile financiare nebancare. Metodologia poloneză are în vedere limitarea directă a costurilor creditelor prin plafonarea fiecărui element component al creditului (dobânda și costurile nondobândă). În aceste circumstanțe, pentru scadențe reduse (de până la o lună de zile), plafoanele DAE în cazul Poloniei pot fi foarte ridicate, situându-se peste nivelul de 1000 la sută (în ipoteza unei singure plăți).

 Din perspectiva atribuţiilor legale ale băncii centrale, este necesară asigurarea premiselor desfășurării de către IFN din România a activității de creditare în conformitate cu regulile unei practici prudente și sănătoase, ca parte a obiectivului de menţinere a stabilităţii financiare.

 IFN, spre deosebire de bănci, nu atrag depozite, însă, conform legislației, se află sub supravegherea sau monitorizarea BNR încă din anul 2006. BNR supraveghează prudențial IFN din Registrul special, şi monitorizează IFN din Registrul general, altele decât cele care se regăsesc și în Registrul special. Ca urmare, BNR a aplicat în perioada 2008 – 2016, un număr de 298 de avertismente şi 120 de amenzi IFN-urilor care nu s-au conformat cerinţelor impuse de legislaţia administrată de banca centrală

 Cu toate acestea, actualele prevederi ale reglementării secundare în domeniul instituţiilor financiare nebancare nu surprind suficient specificitatea acestui model de activitate.

 Ca atare, se impune modificarea reglementărilor menţionate astfel încât Banca Naţională a României să poată interveni în sensul consolidării regimului prudenţial aplicabil IFN pentru a surprinde riscurile generate de evoluțiile pieței.

Sursa: site-ul BNR

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 12522

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  credite IFN  DAE (Dobanda Anuala Efectiva) credite ipotecare  credite nevoi personale  Viva Credit  regulament BNR  Ocean Credit  Institutii Financiare Nebancare (IFN)  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)