BANCI | Interviu

Efectele deciziei BNR: cresc dobanzile la credite iar leul se apreciaza

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2007-10-01 11:50

Decizia B?ncii Na?ionale a României (BNR) de cre?tere a dobânzii de politic? monetar? de la 7% la 7,5% pe an ar trebui s? stimuleze aprecierea monedei na?ionale, ceea ce va avea efecte pozitive asupra infla?iei ?i mai pu?in pl?cute asupra balan?ei de pl??i, sus?in anali?tii intervieva?i de NewsIn.

"Decizia elimin? consistent scenariul potrivit c?ruia leul se va deprecia, ceea ce poate s? fie benefic pentru infla?ie, dar mai pu?in benefic pentru deficitul extern. La urma urmei, deficitul extern e mai mult în apanajul politicilor fiscal-bugetare ?i comerciale", a declarat economistul ?ef al BRD SocGen, Florian Libocor, pentru NewsIn.

Libocor consider? c? m?sura luat? de BNR pe 31 octombrie este corect?, dar nu suficient?. "O radiografie a evolu?iilor macroeconomice din ultimele patru luni argumenteaz? solid scenariul potrivit c?ruia cre?terea adev?rat? ar fi putut fi de 1 punct procentual. Probabil c? aici se va ?i ajunge, dar în doi pa?i, primul pas fiind deja f?cut", a explicat el.

Economistul ?ef al BRD SocGen a atras, îns?, aten?ia asupra faptului c?, "din p?cate, indiferent care ar fi fost amplitudinea cre?terii dobânzii de politic? monetar?, banca central? va rata atât ?inta de infla?ie de la sfâr?itul acestui an (4%), cât ?i limita superioar? a intervalului de varia?ie de 3-5%".

"Mai mult decât atât, m? a?tept ca devierea de la interval s? fie de 1,2-1,5 puncte procentuale", a completat Libocor.

Economistul ?ef al BRD SocGen a mai spus c? e de p?rere c? politicile de creditare ale b?ncilor comerciale au fost ajustate deja, anticipând posibilitatea major?rii cu 0,50 puncte procentuale pân? la 1 punct procentual a dobânzii de politic? monetar?.

"Cred c? dobânzile pe pia?a interbancar? se vor alinia instantaneu la 7,5% ?i vom asista la o u?oar? apreciere a monedei na?ionale. O parte din apreciere s-a resim?it, deja, pentru c? pia?a a anticipat o majorare cu 0,25-0,50 puncte procentuale a dobânzii de politic? monetar?", a declarat economistul ?ef al B?ncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, pentru NewsIn.

Faptul c? a majorarea a avut loc cu 0,50 puncte procentuale arat? c? banca central? se concentreaz? asupra infla?iei, ceea ce e un semnal foarte bun, care îi cre?te credibilitatea. "A ales o cre?tere mai mare, ceea ce arat? foarte clar o m?sur? prin care încearc? s? ating? ?inta de infla?ie din 2008", a explicat Anghel.

Economistul ?ef al BCR a atras, îns?, aten?ia c?, dac? banca central? va continua s? lupte de una singur? împotriva infla?iei, nu va fi suficient, ci va avea nevoie ?i de m?suri de sus?inere din partea guvernului.

"BNR va atrage, de luni, excesul de lichiditate din pia?? la noul nivel al dobânzii de 7,5% pe an, ceea ce înseamn? c? vor cre?te costurile de finan?are pentru b?ncile care nu au o baz? solid? de clien?i ?i care sunt nevoite s? se împrumute ca s? poat? acorda credite, în special pentru sfâr?itul acestui an. Tocmai de aceea, e de a?teptat ca unele b?nci s? fie nevoite s? î?i majoreze dobânzile la creditele în lei, în func?ie de riscurile implicate ?i de politica b?ncii", a mai spus Anghel.

?i pre?edintele Chartered Financial Analyst (CFA) România, Drago? Cabat, consider? c? m?sura BNR ar trebui s? aib? ca efect aprecierea leului, precum ?i încetinirea cre?terii economice ?i cre?terea dobânzilor, atât pe pia?a interbancar?, cât ?i la creditele acordate popula?iei ?i firmelor.

"Moneda na?ional? s-a înt?rit deja în ultimele zile pentru c? b?ncile au înglobat în tranzac?ii posibilitatea cre?terii dobânzii de politic? monetar?, iar peste câteva luni ar trebui s? vedem ?i o calmare a infla?iei ca urmare a aprecierii leului, dar ?i o adâncire a deficitului comercial", a explicat Cabat, pentru NewsIn.

Cabat consider? c? aceasta era singura m?sur? pe care o putea lua banca central?, în condi?iile în care ?inte?te infla?ia. "Cu toate acestea, infla?ia va dep??i limita superioar? a intervalului de 3-5% vizat de BNR pentru sfâr?itul acestui an", a men?ionat Cabat.

Infla?ia se va accentua în ultimele dou? luni ale acestui an, mai ales dac? guvernul se va ?ine de cuvânt ?i va efectua cheltuielile bugetare promise, în condi?iile în care estimeaz? un deficit bugetar de 2,8% la finalul acestui an, dar a raportat un excedent de 0,19% din PIB la finalul lunii septembrie.

"Banca central? ar fi trebuit s? ia aceast? m?sur? înc? de luna trecut?, dar pe de alt? parte banca central? se confrunt? cu o apreciere prea mare a leului, iar o cre?tere a dobânzilor duce de obicei la infuzii de capital str?in pe seama diferen?ei de dobând?, fapt care atrage aprecierea leului", a mai spus Cabat.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Executarea silita a unui credit se poate face legal doar dupa ce banca sau IFN-ul a oferit solutii de restructurare

Bancile, Institutiile Financiare Nebancare (IFN) sau firmele de recuperare creante sunt obligate prin lege sa-si ajute clientii care nu-si pot achita ratele din cauza problemelor financiare, inainte de a fi executati sillit. Concret, creditele pot fi detalii

Bancile si IFN-urile, obligate prin lege sa-si ajute clientii inainte sa-i execute silit

Băncile sunt obligate pentru toate tipurile de credite să demonstreze că au încercat restructurarea datoriilor care înregistrează întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, conform unui comunicat al CSALB. Măsurile de detalii

Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudenÈ›ialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

DeÈ™i economia țării este dependentă de finanÈ›area pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanÈ›ii băncilor spun că populismul unor politicieni È™i instituÈ›ii reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori È™i instituÈ›iile de detalii

 



 

Ultimele Comentarii