BANCI | Lege plafonare dobanzi credite

BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-04-18 17:01

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a trimis Parlamentului o scrisoare in care recomanda ca plafonarea dobanzilor la creditele acordate de banci sa se faca diferit, in functie de tipul creditului si de dobanzile (DAE) medii ale acestora, conform practicii europene, nu in mod arbitrar si la fel pentru toate tipurile de credite, cum s-a propus in proiectul de lege adoptat de Senat, la initiativa senatorului PNL Daniel Zamfir, un apropiat al avocatului Piperea, un cunoscut adversar al sectorului bancar si al BNR.

In proiectul de lege adoptat de Senat, plafonul de dobanda pentru toate creditele imobiliare a fost stabilit la de 2,5 ori peste dobanda legala a BNR, de 2,25% in prezent, adica 5,6%, in timp ce plafonul pentru toate tipurile de credite de consum, inclusiv cele acordate de IFN-uri, a fost setat la 18%.

Dupa aparitia proiectului de lege, BNR a facut public un studiu al Comisiei Europene privind plafonarea dobanzilor in alte state europene, in care se arata ca din totalul celor 14 tari in care exista legi de plafonare a dobanzilor, in sapte mari tari europene (Germania, Franta, Italia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Estonia) este utilizat un plafon care are drept indicator dobanda medie a pietei, in functie de fiecare tip de cedit, de regula de 1 sau 2 ori peste dobanda medie.

In alte tari, plafoanele sunt stabilite doar pentru creditele acordate de IFN-uri, care practica dobanzi mult mai mari decat bancile, intrucat se adreseaza unor persoane cu risc de nerambursare a imprumuturilor mult mai ridicat. (vezi aici studiul)

In aceste conditii, BNR a trimis o scrisoare Comisiei Economice din Camera Deputatilor, unde s-a dezbatut ieri proiectul de lege, care a primit aviz pozitiv in forma adoptata de Senat, fiind sustinut de deputatii PSD, in majoritate.

BNR arata in scrisoare ca nu poate sustine legea de plafonare a dobanzilor la credite in forma adoptata de Senat, intrucat “stabilirea unui regim de limitare a dobanzii anuale efective (DAE) la creditele destinate consumatorilor, in mod arbitrar, nediferentiat pe categorii de produse si fara o fundamentare a plafoanelor respective in functie de caracteristicile produselor de creditare este de natura a produce dezechilibre in piata creditului si a afecta stabilitatea financiara”.

“Considerand faptul ca in anumite situatii bine definite pot aparea distorsiuni ale functionarii mecanismelor de piata, fiind necesara instituirea unor masuri exceptionale, BNR isi manifesta disponibilitatea de a colabora cu structurile parlamentare si cu autoritatile relevante pentru o reglementare judicioasa a problematicii in discutie, prin introducerea unor praguride dobanda stabilite pe baza unor criterii functionale,care sa nu creeze efecte disruptive asupra pietei financiare.

In acest sens, va supunem atentiei o propunere de metodologie pentru determinarea plafoanelor ce ar putea fi aplicate ratei DAE, elaborata de BNR pornind de la modele aplicate de alte state europene si adaptate specificului sectorului financiar-bancar romanesc, care sa poata fi analizata si luata in considerare de membrii Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare si de autoritatile nationale cu competente specifice in domeniu pentru definitivarea constructiva si eficienta a propunerilor in discutie”, se arata in scrisoarea publicata de Hotnews.

BNR propune un plafon de 1,8 ori peste DAE medie in cazul creditelor pentru locuinte in lei, de 1,65 ori peste DAE medie la creditele de consum negarantate in lei si de 4 ori peste DAE medie la cardurile de credit.

Astfel, in cazul creditelor pentru locuinte, care au avut in decembrie 2017 o DAE medie de 2,83%, plafonul ar fi de maxim 1,8 ori peste acest nivel, adica 8,69%.

La creditele pentru consum negarantate in lei, care au avut o DAE de 10,24% in decembrie 2017, plafonul ar fi de maxim 1,65 ori peste acest nivel, adica 16,90%. 

BNR nu dispune de informatii privind DAE la cardurile de credit si la creditele de consum garantate, astfel ca a utilizat aceleasi niveluri ale DAE ca pentru creditele de consum negarantate, dar a aplicat multiplicatoare diferite: de patru ori in cazul cardurilor de credit, care au DAE mult mai mare, de pana la 39% (vezi aici statisticile Bancherul.ro), astfel ca plafonul a fost stabilit la 40,96%, si de 1,5 ori in cazul creditelor de consum garantate, plafonul fiind 15,36%. (vezi foto)

Plafonarea dobanzilor IFN-urilor nu se justifica si ar fi contraproductiva

BNR nu a facut insa nicio propunere in privinta plafonarii creditelor acordate de Institutiile Financiare Nebancare (IFN-uri), adica tocmai cele vizate, de fapt, de proiectul de lege, dat fiind nivelul ridicat al dobanzilor la aceste tipuri de imprumuturi.

BNR nu motiveaza lipsa propunerii de plafonare a dobanzilor la IFN-uri, sugerand doar ca legea de plafonare a dobanzilor nu ar trebui sa se aplice IFN-urilor, intrucat “nu se justifica si ar putea fi contraproductiva”.

“In privinta reglementarii activitatii desfasurate de institutiile financiare nebancare, precizam ca intrucat acestea deservesc o nisa specifica a pietei, alinierea la conditiile aplicabile celorlalte categorii de institutii financiare nu se justifica si ar putea fi contraproductiva. Avand in vedere caracteristicile acestei piete, BNR a decis, in toamna anului 2017, sa adopte o serie de masuri menite a reduce riscurile asociate activitatii de creditare desfasurate de acestea. Ca urmare a acestor masuri, 26 de instititutii financiare nebancare au fost inscrise in Registrul special administrat de BNR, ceea ce implica respectarea de catre acestea a unui set suplimentar de cerinte prudentiale instituite prin Regulamentul BNR nr.20/2009 privind institutiile financiare nebancare”, spune BNR.

Numai ca masurile adoptate de BNR in privinta IFN-urilor nu au avut ca efect scaderea dobanzilor, ci doar majorarea capitalurilor detinute de acestea si trecerea lor in supravegherea bancii nationale. (vezi aici detalii)

De aceea, este ciudat ca BNR nu a calculat si in cazul IFN-urilor propuneri de plafonare a dobanzilor in functie de media DAE pentru fiecare tip de imprumut. 

Mai ales ca atunci cand a propus propriile masuri de impunere a unor cerinte suplimentare de capital, a publicat o analiza din care reiesea ca DAE practicata de IFN-uri variaza intre 36% si 7.200% pe an. (vezi aici detalii)

Iar studiul Comisiei Europene indicat de BNR arata ca in unele tari plafonarea dobanzilor se aplica si IFN-urilor sau numai IFN-urilor.

Comentarii

cosming
mda
Plafonarea ar trebui sa fie aplicată în functie de indicele de dobândă pentru moneda in care se plătește creditul. Regula de plafonare trebuie să includă un coeficient care se micșorează progresiv cu valoarea creditului. Nu este justificată o dobândă de 5% la un credit ipotecar care acoperă 133% valoarea prinbgarantie...deci ar trebui inclusă și acest procent de garanție prin care banca se asigura împotriva riscului de neplata. Evident daca ipoteca acoperă 133 % valoarea creditului trebuie scăzut din indicele de plafonare o valoare de 33%.

George
Plafonare dobanzi
Unele IFN-uri sunt infiintate de banci si de acolo le vor veni dobanzi exorbitante fara a pata blazonul bancii mama.Parlamentul trebuie sa protejeze cetatenii fata de abuzuri fara exceptie.Oricum BNR a luat masuri de protectie in perspectiva .Daca analizam coeficientii este evident.



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Lege plafonare dobanzi credite



Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)

Proiectele de lege privind plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de la banci si IFN-uri de firmele de recuperare se discuta astazi in Comisia Economica a Camerei Deputatilor, in vederea emiterii unui aviz pentru elaborarea raportului final, care va fi elaborat de detalii

Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor

Proiectul de lege privind plafonarea dobanzilor la credite, initiat de senatorul PNL Daniel Zamfir, prietenul avocatului Gheorge Piperea, implicat in numeroase procese impotriva bancilor, nu a fost inclus pe ordinea de zi a sedintei de miercuri, 4 aprilie, a comisiei pentru buget, finante si detalii

Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!

“Numai bou-i consecvent!” a raspus senatorul PNL Daniel Zamfir la intrebarea daca e dispus sa negocieze cu bancile si IFN-urile alte plafoane pentru dobanzile la credite fata de nivelurile de 18% la creditele de consum si de 2,5 ori peste dobanda BNR la creditele ipotecare, propuse detalii

Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)

Legea de plafonare a dobanzilor la credite (Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar detalii