BANCI | Lege plafonare dobanzi credite

Cum se plafoneaza dobanzile la credite in Europa si ce efecte au: lectii din care putem invata

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-03-14 23:16

Un studiu complex despre plafonarea dobanzilor la credite realizat in 2011 pentru Comisia Europeana de doua prestigioase institute germane independente (iff si ZEV) are urmatoarele concluzii:

1. Restrictionarea Dobanzilor la Credite (RDC) nu afecteaza creditele obisnuite, precum cele pentru masini, pentru locuinte si imbunatatiri locative sau overdraft, pentru ca:

a) dobanzile pentru aceste credite sunt cu mult sub plafoanele stabilite in diverse tari (33% in Franta, 50% in Italia, 100% in Germania, 300% in Slovenia), intrucat plafoanele sunt setate in functie de media dobanzilor pentru fiecare tip de imprumut.

Astfel, in Franta. DAE (Dobanda Anuala Efectiva, indicatorul pentru costul total al unui credit, care cuprinde atat dobanda cat si comisioanele) poate depasi cu cel mult 133% DAE medie pentru fiecare tip de imprumut (de consum, pentru locuinte etc.), in Germania DAE maxim poate fi cu 200% peste DAE medie pentru fiecare tip de credit iar in Italia plafonul DAE a fost stabilit la 150% peste DAE medie pentru fiecare tip de credit.

Concret, daca DAE medie la un credit ipotecar este 5%, atunci DAE nu poate depasi 6,65% in Franta, 10% in Germania sau 7,5% in Italia.

La noi, in proiectul de lege privind plafonarea dobanzilor aprobat de Senat, in discutie acum la Camera Deputatilor, s-a propus o plafonare a dobanzii la creditele ipotecare de maxim 250% (2,5 ori) peste dobanda legala stabilita de BNR, nu peste dobanda medie a pietei.

Dobanda de referinta a BNR este insa, de regula, mai mica decat dobanda pietei la credite si, de altfel, nu influenteaza direct dobanda la credite, ci indirect. Dobanda de politica monetara, peste tot in lume, are ca scop influentarea dobanzilor pietei bancare pe termen scurt (la o zi, o saptamana sau doua saptamani cel mult), in timp ce dobanzile pe termen lung, pentru credite, se formeaza prin incorporarea mai multor indicatori, precum gradul de concurenta al pietei, riscul de credit, riscul de tara.

Concret, dobanda BNR este acum 2,25%, in timp ce dobanda (DAE) medie la un credit ipotecar este 4,90%, asadar de doua ori mai mare. Nu se poate spune ca dobanda la creditele ipotecare este mare, intrucat este aproape de nivelurile din alte tari vecine, precum Polonia sau Ungaria. (vezi aici detalii)

Se poate spune insa ca dobanda BNR este mai mica decat ar trebui, din cauza faptului ca inflatia este la un nivel ridicat in mod artificial, prin efectul de baza statistic, comparativ cu nivelul negativ de anul trecut, dupa scaderea TVA.

Iar in cazul plafonului pentru creditele de consum, in proiectul nostru s-a propus o limita nominala, de 18%, fara niciun criteriu sau justificare. Doar Grecia si Irlanda au mai stabilit astfel de plafoane absolute, insa doar pentru creditele acordate de IFN-uri, care dupa cum se stie practica dobanzi mult mai ridicate decat bancile.

In concluzie, utilizarea unui indice asa-zis exogen, precum dobanda legala sau cea a bancii centrale, pentru setarea plafoanelor la credite, este mai putin adecvata decat folosirea unui indice endogen, adica dobanda pietei.

De altfel, studiul Comisiei Europene arata ca majoritatea statelor membre UE au adoptat un sistem de plafonare a dobanzilor cu o referinta endogena, adica in functie de dobanzile medii ale pietei pentru fiecare tip de credit, spre deosebire de putine tari care au ales un indice exogen.

b) clientii pot alege intre mai multe oferte, deci exista suficienta competitie.

Este si cazul pietei bancare romanesti? Avem suficienta concurenta pe piata pentru ca plafonarea dobanzilor sa nu afecteze creditele uzuale, precum cele ipotecare si cele de consum? Se poate spune ca da.

2. RDC modifica oferta pietei de creditare, in sensul ca afecteaza creditul cu costuri ridicate.

a) tipurile de creditare care opereaza cu dobanzi anuale foarte mari nu mai pot functiona intr-un mediu cu plafonari de dobanda

b) lipsa creditului cu costuri ridicate reduce accesul la finantare pentru acele categorii de persoane considerate a avea un risc ridicat de creditare si care solicita imprumuturi mici. Aceasta diminuare a ofertei de credit pentru categoriile respective de populatie poate reprezenta sau nu un obiectiv al politicii guvernamentale.

c) furnizorii de credit tind insa sa compenseze efectele plafonarii prin schimbarea contractelor de credit sau prin oferirea de contracte aditionale prin care impun comisioane nereglementate.

3. Nu exista indicii suficiente cu privire la reducerea creditarii in urma plafonarii dobanzilor, intrucat in fiecare tara exista comportamente diferite ale consumatorilor.

a) In unele tari, volumul redus de credite este cauzat de faptul ca exista un interes mai scazut pentru credite.

b) In astfel de tari, este mai probabil ca autoritatile sa opteze pentru masuri legislative mai severe pentru reducerea nivelului creditarii.

4. Aceste segmente de piata se confrunta tot mai mult cu „credite cu dobanda ascunsa”, a caror cost efectiv este mult mai ridicat decat cel dezvaluit de DAE, reprezentand si baza pentru comparatia cu plafonarea camatariei.

a) creditul si asigurarea aferenta contin penalizari ridicate si comisioane pentru acordarea creditelor sau comisioane pentru plata in avans.

b) comisioane pentru carduri de credit si retrageri de numerar, care se adauga la dobanzile invizibile

5. Daca piata interna favorizeaza cresterea concurentei, ar trebui sa se faca urmatoarele diferentieri:

a) creditele de investitii nu ar trebui sa aiba dobanzi restrictionate

b) chiar daca se impun plafoane la dobanzi, vor fi inventate diverse solutii pentru cresterea costurilor, de aceea solutia ar fi imbunatarirea legislatiei la nivelul UE cu privire la transparenta preturilor, care sa includa toate elementele care impovareaza consumatorul.

c) intrucat creditele pe termen scurt se acorda deseori in lipsa unei competitii pe piata, impunerea unor plafoane de dobanda ar fi in beneficiul consumatorilor, care ar avea o incredere mai mare in creditori.

6. Daca se considera necesara o reglementare a dobanzilor, aceasta ar trebui sa fie una moderna si adecvata conditiilor din piata.

a) ar fi mai eficiente plafoane de dobanda obiective, setate in functie de dobanzile pietei pentru fiecare tip de credit.

b) in locul unor plafoane uniforme, ar trebui impuse limite de dobanda diferentiate pe tip de produs, perioada de acordare sau valoare.

7. Plafonarea dobanzilor nu ar trebui sa fie facuta conform conceptului traditional de combatere a camatariei si a imoralitatii, ci conform principiului de piata libera.

Vezi aici studiul privind plafonarea dobanzilor realizat pentru Comisia Europeana.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Lege plafonare dobanzi credite



Legea impotriva camatariei va deveni o lege in favoarea camatariei, avertizeaza profesorii de economie, intr-o scrisoare deschisa adresata Parlamentului

Asa zisa “lege impotriva camatariei”, de plafonare a dobanzilor la credite, va deveni o lege in favoarea camatariei, avertizeaza un grup de 50 de profesori universitari de economie, majoritatea de la Academia de Studii Economice (ASE) din Bucuresti. Ei au trimis Parlamentului detalii

Cum se plafoneaza dobanzile la credite in Europa si ce efecte au: lectii din care putem invata

Un studiu complex despre plafonarea dobanzilor la credite realizat in 2011 pentru Comisia Europeana de doua prestigioase institute germane independente (iff si ZEV) are urmatoarele concluzii: 1. Restrictionarea Dobanzilor la Credite (RDC) nu afecteaza creditele detalii

Bancile se declara "profund ingrijorate de consecintele negative ale proiectelor de lege privind sectorul financiar-bancar"

Comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecințele negative ale proiectelor de lege privind sectorul financiar-bancar (comunicat de presa comun al ARB si CPBR): Asociația Română a Băncilor (ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din detalii

BNR, despre plafonarea dobanzilor: este absolut necesar ca orice masuri de reglementare sa se realizeze cat mai echilibrat

Banca Nationala a Romaniei (BNR) recomanda politicienilor ca proiectele de legi care vizeaza domeniul financiar, precum cel privind plafonarea dobanzilor, sa fie cat mai echilibrate, astfel incat sa nu supra-protejeze consumatorii, afectand, pe de alta parte, functionarea sistemului bancar si detalii

Ultimele Comentarii