BANCI | Stirea Zilei

Bancile adopta un nou cod etic, in care se angajeaza sa-si ajute clientii care nu-si pot plati ratele la credite

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-11-05 22:58

Bancile incearca sa-si indrepte imaginea sifonata serios pe parcursul celor 10 ani de la izbucnirea Marii Recesiuni prin adoptarea unui nou cod de etica, in care promit sa-si ajute clientii care nu-si mai pot plati ratele la credite si pe cei care reprezinta cazuri sociale, astfel incat sa evite executare silita a acestora.

Dovada de empatie arata de banci fata de clienti este, insa, o obligatie legala pentru banci inca de acum fix doi ani, cand a intrat in vigoare, la 1 octombrie 2016, Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 52, o transpunere in legislatia nationala a Directivei Europene nr. 17 din 2014.

OUG 52/2016, la art.45, prevede urmatoarele:

(1)“Creditorul (banca sau IFN-ul) instituie şi actualizează în permanenţă proceduri pentru a identifica, în cel mai scurt timp, consumatorii aflaţi în dificultate de plată, în scopul prevenirii acumulării restanţelor.

(2) Creditorul şi entitatea care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe instituie şi actualizează în permanenţă politici şi proceduri pentru abordarea şi relaţionarea eficientă cu consumatorii care se află în dificultate de plată.”

In Codul de Conduita adoptat recent de Asociatia Romana a Bancilor (ARB) si Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), anuntat astazi, apare o fraza aproape identica:

“Băncile trebuie să adopte și să actualizeze în permanență politici și proceduri în vederea: identificării în cel mai scurt timp a clienților aflați în dificultate de plată; abordării eficace și gestionării relațiilor cu clienții aflați în dificultate de plată.”

De ce este nevoie ca bancile sa-si insereze in codul de conduita o obligatie legala? Nu au bancile in prezent proceduri de identificare a clientilor in dificultate de plata, conform prevederilor legale?

Reprezentantul CPBR, Bogdan Preda, raspunde: “bineinteles ca bancile au astfel de proceduri, insa noutatea este aceea ca prin aceste “principii de bune practici” parte integranta a noului Cod de Conduita al comunitatii bancare, stabilesc un numitor comun, impartasit de toate bancile din sistem, privind asemenea proceduri.”

Numitorul comun este reprezentat de “Principiile de Bune Practici Bancare şi de Conduită a Băncilor în Relația cu Debitorii Consumatori confruntați cu situații de Dificultate de Plată ori reprezentând un Caz Social”, parte integrantă din Codul de conduită al bancilor.

Concret, principiile de bune practici arata ca in cazul in care un client are dificultati de plata a datoriilor, “se vor avea in vedere aplicarea unor soluții conforme cu dispozițiile legale și cu cadrul normativ intern al Băncii, viabile și adecvate Debitorului, putând fi avute în vedere, printre altele soluții precum:

 prelungirea duratei contractului de credit;
 schimbarea tipului contractului de credit;
 modificarea datelor de scadență ale obligațiilor de plată ale Debitorului;
 amânarea, totală sau parțială, pentru o anumită perioadă de timp, a obligațiilor de plată ale Debitorului;
 ajustarea, pentru o anumită perioadă de timp, a structurii de costuri a contractului de credit;
 modificarea nivelului și/sau tipului ratei de dobândă;
 modificarea valutei contractului în moneda în care Debitorul își realizează veniturile, utilizând cursul de schimb valutar de la data realizării modificării;
 consolidarea mai multor contracte de credit;
 acordarea dreptului de vânzare a bunului imobil ipotecat direct de către Debitor (vânzare voluntară), urmată de rambursarea anticipată, totală sau parțială a creditului garantat cu respectivul bun, utilizând integral - însă în limita valorii totale a sumelor datorate Băncii - fondurile obținute în urma procesului de valorificare a garanției.

Acest numitor comun de tratare a problemelor clientilor cu dificultati de plata a creditelor este insa o transpunere aproape fidela a prevederilor OUG 52:

Soluţiile oferite de creditor pot include:

a) refinanţarea totală sau parţială a contractului de credit utilizând una din ofertele curente ale creditorului;
b) prelungirea duratei contractului de credit;
c) schimbarea tipului contractului de credit;
d) amânarea plăţii sumei totale sau parţiale a ratei de rambursare pentru o perioadă;
e) schimbarea ratei dobânzii;
f) oferirea unei perioade fără plăţi;
g) reducerea pe perioade scurte a ratei;
h) consolidarea mai multor credite care poate oferi un termen mai lung de creditare şi o rata mai mică;
i) rescadenţarea ratelor;
j) reeşalonarea ratelor;
k) conversia creditelor.

Codul de etica al bancherilor are, insa, un element in plus de protectie sociala fata de OUG 52, si anume ajutorul oferit cazurilor sociale.

Mai exact, pentru cazurile sociale, bancile pot aplica, in plus fata de masurile destinate clientilor obisnuiti cu dificultati de plata, “măsuri excepționale, cum ar fi stoparea/ renunțarea la calcularea unor costuri aferente creditului sau chiar reducerea datoriei.”

Teoria e frumoasa, dar practica ne omoara!

Ca de obicei, teoria suna foarte bine, numai ca practica e o problema si in acest caz.

Mai exact, lipsesc procedurile concrete prin care clientii bancilor pot sa reclame bancile cu privire la aplicarea/neaplicarea acestor masuri pe care bancile trebuie sa le respecte, conform Codului de conduita.

- Cum se pot face clientii bancilor reclamatii privind incalcarea Codului de conduita?

Bogdan Preda, CPBR: fiecare banca din piata ofera consumatorilor posibilitatea de a face sugestii si reclamatii, pe multiple cai. De asemenea, atat ARB cat si CPBR, ca entitati reprezentative ale comunitatii bancare, pot fi contactate in acest sens si pot transmite bancilor membre feedback-ul clientilor privind respectarea Codului de Conduita si a principiilor privind bunele practici in relatia cu debitorii consumatori.”

In Codul de conduita al bancilor nu exista nici o procedura prin care sa se poata verifica daca si cum aplica bancile acest cod.

- Cum se verifica daca bancile respecta Codul de conduita?

Bogdan Preda: aceasta “verificare” tine de mecanisme de “autoreglare”. Exista departamente de “customer satisfaction” sau de “protectia consumatorilor” in mai toate bancile comerciale care cu siguranta vor strange feedback relativ la respectarea codului si a principiilor de bune practici.

Asa cum nu stim daca bancile respecta OUG 52/2016 in privinta masurilor luate in cazul clientilor in dificultate de plata a creditelor, dat fiind ca ANPC, autoritatea responsabila de aplicarea legii, nu a comunicat pana in prezent daca a verificat bancile cu privire la acest lucru, la fel probabil ca nu vom sti niciodata daca bancile respecta Codul de bune practici anuntat astazi, in lipsa unor mecanisme de verificare a respectarii acestuia.

Comunicatul ARB si CPBR 

Industria bancară are un nou Cod de Conduită, cu accent pe sprijinirea consumatorilor care au dificultăți financiare

Industria bancară din România a adoptat noul Cod de Conduită, document ce evidențiază respectarea principiilor eticii bancare în raport cu toți stakeholderii sistemului bancar și pune accentul pe protecția consumatorului prin conlucrarea cu debitorii consumatori care se confruntă cu dificultăți financiare, inclusiv pentru a preîntâmpina iminența apariției unor astfel de situații.

Codul de Conduită al industriei bancare, care revizuiește Codul de Etică Bancară aprobat în anul 2009, este implementat de fiecare instituție de credit din România. Acesta urmăreşte creşterea atenţiei acordate intereselor clienţilor în relaţia cu băncile şi a încrederii publice în sistemul financiar-bancar, prin uniformizarea standardelor de integritate şi etică aplicabile între bănci și partenerii acestora precum clienții, autoritățile și angajații. În cursul desfășurării activității, băncile vor urmări să asigure un echilibru între interesele clienților, utilizatori de produse de creditare sau deponenți, ale acționarilor, ale investitorilor, ale angajaților, precum și ale colaboratorilor.

Codul de Conduită include pentru prima dată un capitol special denumit „Principii de Bune Practici Bancare şi de Conduită a Băncilor în Relația cu Debitorii Consumatori confruntați cu situații de Dificultate de plată ori reprezentând un Caz Social”, destinat protecției consumatorilor. În elaborarea acestor principii, comunitatea bancară a luat în considerare recomandări primite de la asociații pentru protecția consumatorilor de servicii financiare.

„Noul Cod de Conduită a apărut din înţelegerea şi dorinţa asumării responsabilităţilor pe care sistemul bancar le are faţă de clienţii săi şi, în sens larg, faţă de societatea românească. Asistăm astăzi, la 9 ani de la lansarea primului Cod de Etică al industriei, la reaşezarea, în baza preluării celor mai înalte standarde de etică şi profesionalism, a modului în care ne raportăm la toţi partenerii noştri şi în special la clienţi, dar mai ales la clienţii aflați în dificultate. Codul stabileşte noi standarde de etică şi reguli de conduită, care vor fi respectate la nivelul întregii industrii bancare. Sunt reglementate, într-o abordare completă, de 360 de grade, relaţiile inter-bănci, dintre bănci şi clienţi, dintre instituțiile de credit şi autorităţi, dintre acestea şi angajaţi, şi între angajaţii din cadrul sistemului bancar. Se creează astfel un cadru unic, transparent şi predictibil de desfăşurare a activităţilor de relaţionare internă şi externă a sistemului bancar” a declarat Sergiu Oprescu, Preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).

„Suntem determinați să ne angajăm într-un dialog substanțial și constructiv în relația cu clienții, iar noul Cod de Conduită sprijină această direcție. România are nevoie de o infuzie masivă de încredere și credem că sistemul financiar bancar poate contribui mai activ la creșterea nivelului de încredere în societate, prin asumarea trecutului, acceptarea prezentului și implicarea în crearea de prosperitate în România.” a declarat Sergiu Manea, Preşedintele Consiliului Director al Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR).

Prin intermediul principiilor cuprinse în noul Cod de Conduită, se stabilește un cadru general de conduită a băncilor în relația cu debitorii aflați într-o situație de dificultate de plată sau în privința cărora este iminentă apariţia unei asemenea situații, precum şi în relaţia cu debitorii reprezentând cazuri sociale. Băncile vor conlucra cu debitorii consumatori şi le vor oferi sprijin şi sfaturi în vederea identificării de soluţii pentru depăşirea impasului în care se află. Codul de Conduită prevede de altfel și obligația băncilor de a asigura pregătirea continuă și specializarea personalului acestora.

Debitorii sunt încurajați să adreseze proactiv situațiile/ modificarea situației de viață cu care se confruntă, să răspundă cu promptitudine solicitărilor băncii, în special, în ceea ce privește furnizarea de informații pentru soluționarea cazului, inclusiv informații despre situația lor financiară și să manifeste deschidere pentru discutarea diverselor soluții propuse de către bancă.

Sistemul bancar contribuie la bunăstarea economică a consumatorului și la dezvoltarea economiei prin creșterea incluziunii financiare, a intermedierii financiare, reducerea riscurilor și barierelor din sistemul financiar - bancar și consolidarea încrederii în utilizarea produselor și serviciilor bancare. Noul Cod de Conduită adoptat de întreaga comunitate bancară se bazează pe principii fundamentale precum: reciprocitate, încredere, imparțialitate, nediscriminare, competență și profesionalism, respectul față de legislație și regulile de etică profesională, integritate, confidențialitate şi protejarea datelor cu caracter personal. Aceste principii fundamentale vor guverna activitatea membrilor industriei bancare în toate relațiile menționate.

Pentru punerea în aplicare a prevederilor Codului şi monitorizarea modului în care acesta este respectat, ARB a constituit un Juriu de Onoare. Juriul de Onoare va soluționa cazurile de încălcare a prevederilor Codului de Conduită de către oricare dintre membri, cele provenite din relațiile dintre băncile membre, precum și dintre acestea și autorități.

* * *

Principiile de Bune Practici Bancare şi de Conduită a Băncilor în Relația cu Debitorii Consumatori confruntați cu situații de Dificultate de plată ori reprezentând un Caz Social, parte integranta a Codului de Conduita, sunt anexate la prezentul comunicat de presa si pot fi descărcate atat de pe site-ul ARB cat si de pe site-ul CPBR.

Despre ARB

Asociația Română a Băncilor concentrează întreaga piață bancară din România formată din 35 de instituții de credit active ca persoane juridice române și străine în sectorul financiar și care s-a extins prin includerea a șase noi membri afiliați, companii non-bancare. Prioritățile industriei bancare vizează menținerea rolului sistemului bancar de principal finanțator al economiei României cu asigurarea stabilității și credibilității sectorului bancar. Asociația Română a Băncilor are o tradiție de 27 de ani și este membră a Federației Bancare Europene din anul 1991 (cu drepturi depline din 2007), a Consiliului European al Plăților, a Federației Ipotecare Europene, a Institutului Bancar European și în 26 de organisme naționale lucrative privind dezvoltarea și perfecționarea cadrului economic. Pentru aceasta, comunitatea bancară pune la dispoziție peste 800 de specialiști care participă la cele 24 de comisii tehnice.

Despre CPBR

Consiliul Patronatelor Bancare din România a fost înfiintat, ca primă organizaţie patronală a sectorului bancar din România, la data de 28 aprilie 2014. Băncile fondatoare ale CPBR au fost Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank. Cele cinci bănci care compun CPBR în prezent, respectiv Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank şi Bancpost, deţin peste o treime din totalul activelor bancare din sistem, angajaţii acestora reprezentând circa 30% din totalul lucrătorilor din sistemul bancar. CPBR urmăreşte să contribuie la creşterea încrederii în sistemul bancar românesc şi la dezvoltarea economică a României, atât ca parte a Dialogului Social, cât şi prin ridicarea standardelor bancare ca bază a protecţiei reale a consumatorilor.

 

Comentarii

cosming
mda
In codul asta etic ar trebui sa mentioneze ca nu se vor folosi clauze abuzive si in cazul in care au clauze abuzive in mod curent sa renunte la ele sii la efectele lor... Restul sunt prostii de 2 bani care nu costa pe membrii CPBR mai nimic pe termen lung... Vorba aia cand omul moare de foame ii arunci o bucata de paine sa nu mai moara - adica faci o pomana - si apoi ii dai de lucru de dimineata pana seara sa-si plateasca painea aia... a doua zi ii spui ca totusi nu ii mai dai de mancare si sa plece sa luceze in alta parte....



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Bancile romanesti au cele mai mari dobanzi si profituri din Europa

Bancile romanesti au cele mai mari marje de dobanda (diferenta dintre dobanzile la credite si cele la depozite) dintre tarile europene, ceea ce le permite sa fie cele mai profitabile din Europa, conform datelor dezvaluite de Autoritatea Bancara Europeana (EBA). EBA a publicat Raportul de detalii

Libra Bank, amendata de ANSPDCP pentru raportarea ilegala a clientilor la Biroul de Credit

Libra Internet Bank a fost amendata de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) pentru ca a raportat mai multi clienti la Biroul de Credit, cu incalcarea legii. Mai exact, banca si-a raportat clientii inainte ca acestia sa aiba restante detalii

Consiliul Concurentei dezvaluie cum s-au intalnit clandestin firmele de asigurari pentru a majora pretul asigurarilor auto RCA

Firmele de asigurari s-au intalnit clandestin, in sedinte secrete si la sediul asociatiei de profil, UNSAR, pentru a se intelege cum sa majoreze pretul asigurarilor obligatorii auto RCA, dezvaluie Consiliul Concurentei, care le-a aplicat amenzi record de 53 milioane euro pentru practici detalii

ROBOR-ul si dobanzile la credite nu vor mai creste in 2019, dupa ce inflatia a scazut in tinta BNR

Dobanzile la creditele in lei si indicele acestora, ROBOR, nu vor mai creste in 2019, dupa ce inflatia a scazut sub 3,5%, in intervalul superior de variatie a tintei Bancii Nationale a Romaniei (BNR), de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, astfel ca nici banca centrala s-ar putea sa nu mai detalii

Ultimele Comentarii