BANCI | Stirea Zilei

Banca Transilvania este si ea in conflict cu ANAF privind optimizarile fiscale: banca nu a platit niciun impozit pe profit in ultimii doi ani, desi a obtinut castiguri de 3,3 miliarde lei

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-08-07 22:58

Nu doar BCR, cea mai mare banca din Romania, ci si Banca Transilvania, a doua ca marime dupa valoarea activelor, este in conflict cu Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) pentru optimizari fiscale, adica neplata impozitului aferent profiturilor obtinute dupa preluarea Volksbank.

Banca Transilvania (BT) nu a platit niciun impozit pe profit in ultimii doi ani, desi a obtinut profituri brute extrem de mari: 2,3 miliarde lei in 2016 si 1,058 miliarde lei in 2015. Ba chiar a avut venituri cu impozitul pe profit: 147 milioane lei in 2016, astfel ca profitul net a urcat la 2,448 miliarde lei, si 218 milioane lei in 2015, profitul net crescand la 1,277 miliarde lei.

Spre deosebire de BCR, unde controlul ANAF are ca obiect neplata impozitelor catre stat din cauza piederilor din creditele neperformante si a dobanzilor pentru imprumuturile subordonate obtinute de la banca-mama Erste Bank, la Banca Transilvania litigiul are ca obiect neplata impozitului aferent castigului obtinut din preluarea Volksbank.

Banca Transilvania (BT) a cumparat Volksbank la inceputul lui 2015, in conditiile in care banca austriaca era in pragul falimentului, impreuna cu banca-mama din Austria, din cauza creditelor in franci elvetieni (CHF), astfel ca a fost vorba de o asa-numita tranzactie tip “fire sale”, la pret redus, in urma careia banca din Cluj condusa de Horia Ciorcila a obtinut un castig important, de 1,650 miliarde lei.

Initial, BT a vrut sa plateasca impozit pe profitul din preluarea Volksbank, dar anul trecut s-a razgandit si a anuntat ANAF printr-o declaratie rectificativa ca nu mai plateste taxe la stat in valoare de 264 milioane lei si isi majoreaza pierderile fiscale (care diminueaza si mai mult impozitul pe profit) cu 1,650 miliarde lei, echivalentul castigului din preluarea Volksbank. Cu alte cuvinte, castigul a devenit pierdere.

Fireste ca ANAF nu a fost de acord, cerand BT sa plateasca impozit, insa banca a ramas pe pozitie, depunand o contestatie, iar daca aceasta va fi respinsa, va demara un proces impotriva ANAF, se arata in raportul anual al bancii aferent anului 2016.

Responsabilii cu comunicarea ai BT au precizat, la solicitarea Bancherul.ro, urmatoarele: “Controlul ANAF la Banca Transilvania, derulat in acest an, la solicitarea bancii, s-a incheiat confirmand modul de lucru al bancii si inregistrarile contabile BT.”

BT nu a platit impozit pe profit in ultimii doi ani

Banca Transilvania (BT) nu a platit niciun impozit pe profit in ultimii doi ani, desi a obtinut profituri brute extrem de mari: 2,3 miliarde lei in 2016 si 1,058 miliarde lei in 2015. Ba chiar banca a avut venituri cu impozitul pe profit: 147 milioane lei in 2016, astfel ca profitul net a urcat la 2,448 miliarde lei, si 218 milioane lei in 2015, profitul net crescand la 1,277 miliarde lei.

In anii precedenti (2013 si 2014), BT obtinuse profituri brute cumulate de 983 milioane lei, pentru care a platit impozite de 143 milioane lei (in jur de 16%).

BT a justificat neplata impozitului prin preluarea pierderilor istorice ale Volksbank.

Firma de audit PwC este de partea BT

Raportul firmei de audit PricewaterhouseCoopers Audit SRL (PwC), semnat de Paul Facer, da dreptate Bancii Transilvania in litigiul cu ANAF. Firma de audit este platita de banca, valoarea remuneratiei ridicandu-se la 2,8 milioane lei in 2016.

Iata ce se spune in raportul de audit: “Am examinat argumentele prezentate de conducerea bancii, care sustin tratamentul fiscal al castigului realizat din cumparararea in conditii avantajoase [a Volksbank] ca neimpozabil si am revizuit [analizat] concluziile autoritatilor fiscale din Romania in corespondenta lor cu banca. Considerand [luand in considerare] intelegerea noastra [expertiza noastra] asupra legislatiei fiscale din Romania, jurisprudenta europeana si alti factori care afecteaza [au legatura cu] acest aspect, am fost de acord cu afirmatia conducerii bancii cu privire la tratamentul fiscal al castigului realizat din cumpararea in conditii avantajoase [a Volksbank] ca venit neimpozabil in situatiile financiare ale anului 2016. Sustinem evaluarea conducerii cu privire la decizia lor de a-si reconsidera pozitia cu privire la castigul realizat din cumpararea in conditii avantajoase [a Volksbank] si de a-l trata ca venit neimpozabil in 2016, ca urmare a experientei dobandite cu privire la acest subiect si obtinerea unei perspective mai clare in baza analizei efectuate de catre conducere si de catre consultantii lor fiscali externi. Cu toate acestea, asa cum este prezentat in situatiile financiare, solutia finala cu privire la acest aspect este supusa unor negocieri viitoare si a unui acord cu autoritatile fiscale din Romania, existand posibilitatea unei contestari in justitie. Prin urmare, tratamentul fiscal al castigului realizat din cumpararea in conditii avantajoase ca venit neimpozabil este supus unor incertitudini inerente si exista posibilitatea ca solutia finala asupra acestui aspect sa nu fie in conformitate cu evaluarea actuala a conducerii. Am evaluat daca prezentarile din situatiile financiare adreseaza in mod adecvat incertitudinile semnificative legate de acest subiect si le-am considerat a fi adecvate.”

Precizarile BT cu privire la litigiul cu ANAF, prezentate in raportul financiar al bancii pe 2016:

"În Aprilie 2015 Banca a preluat controlul asupra Volksbank Romania S.A. (“VBRO”), recunoscând în situațiile financiare individuale şi consolidate câştigul din achiziție în valoare de 1.650.600 mii lei ca urmare a combinării de întreprinderi în conformitate cu IFRS 3.

În cadrul situațiilor financiare individuale şi consolidate de la 31 decembrie 2015, aprobate în data de 27 aprilie 2016, luând în calcul informațiile existente în momentul de timp respectiv, Banca a considerat câştigul din achiziția Volksbank Romania S.A. venit impozabil şi a înregistrat ca atare o datorie de impozit pe profit.

Încă din acel moment, Banca a avut anumite incertitudini în ceea ce priveşte tratamentul fiscal al câştigului din achiziţie care au determinato să adopte o abordare prudentă. Datoria de impozit pe profit a compensat pierderile fiscale anterioare preluate de la VBRO (care puteau fi utilizate de către Bancă ulterior fuziunii).

Dacă în situațiile financiare individuale şi consolidate de la 31 decembrie 2015, Banca a considerat câştigul din achiziție venit impozabil până la obținerea clarificărilor necesare, în timpul anului 2016, în baza analizei documentate, informațiilor suplimentare şi consultanței obținute de la consultanți fiscali externi şi juridici, Banca a considerat câştigul din achiziție ca fiind neimpozabil.

Estimarea în situațiile financiare individuale şi consolidate de la 31 decembrie 2016 este bazată pe argumente solide, precum urmează:

 Necorelarea legislației fiscale cu legislația contabilă: Codul Fiscal nu conține elemente specifice privind fuziunea între doi sau mai mulţi contribuabili care aplică IFRS ca bază a contabilităţii;

 Începând cu 1 Ianuarie 2016, Codul Fiscal Rescris, a transpus prevederile Directivei 2009/133/CE şi pentru fuziunile domestice, astfel încât intenția legiuitorului este clară în ce priveşte faptul că principiile fiscale specifice (principiul neutralității fiscale a fuziunii) prevalează prevederilor generale de impozitare;

 Fuziunea cu VBRO a fost efectuată în baza unor rațiuni economice solide (nu a urmărit obținerea unor beneficii fiscale). Operațiunea de fuziune este o operațiune neutră fiscal, de ex. câştigul din achiziție nu ar trebui să fie impozabil;

 Tratamentul fiscal ar trebui să fie aplicat unitar: luând în considerare situația opusă, unde preţul de achiziţie ar fi mai mare decât valoarea activelor şi pasivelor preluate prin fuziune, ar determina apariția unui fond comercial pozitiv, care, potrivit prevederilor fiscale româneşti, nu reprezintă un activ amortizabil din punct de vedere fiscal şi respectiv nu generează impact fiscal în poziția Băncii;

 Evitarea dublei impuneri;

 Jurisprudența europeană – care prevede că în cazul în care legislația unui stat membru nu conține prevederi clare sau anumite prevederi specifice legislative, normele legislative europene primează.

Drept consecinţă, Banca a depus declarația fiscală rectificativă pentru anul 2015, astfel reversând datoria de impozit amânat şi reîncadrând fiscal câştigul din achiziție drept venit neimpozabil, rezultând o datorie de impozit amânat mai mică cu suma de 264.096 mii lei şi respectiv o valoare a pierderilor fiscale reportate şi neutilizate la 31 Decembrie 2016 mai mare cu suma de 1.650.600 mii lei.

Banca, a tratat această ajustare drept o schimbare de estimare contabilă în conformitate cu IAS 8, determinată de obținerea clarificărilor şi informațiilor noi şi aplicarea raționamentului, ca rezultat al unei analize efectuate la nivel de management cu suportul consultanților fiscali şi juridici externi. Banca a solicitat autorităților fiscale emiterea unei opinii fiscale oficiale privind tratamentul fiscal al câştigului din achiziția VBRO (“SFIA”). Banca şi-a exprimat opinia privind abordarea considerării câştigului din achiziție drept venit neimpozabil luând în calcul toate argumentele prezentate mai sus. Autoritățile fiscale române au emis opinie nefavorabilă Băncii, considerând caştigul din achiziție taxabil (aşa cum este acesta contabilizat potrivit normelor IFRS), singurul argument fiind faptul că venitul din achiziție nu se încadrează în lista veniturilor neimpozabile enumerate în Codul Fiscal aplicabil la 31 Decembrie 2015. Banca se află în proces de depunere a unei contestații administrative argumentate care să combată poziția autorităților fiscale, iar dacă răspunsul va fi şi de această dată nefavorabil, Banca intenționează să demareze o acțiune legală în instanță.

Aşteptările managementului sunt că procesul legal ar putea dura între 1 an şi 3-5 ani până la o pronunțare definitivă a instanței. Poziţia Băncii este că procesul are cele mai mari şanse de câştig, având în vedere argumentele prezentate. Cu toate acestea, poziția fiscală cu privire la această cauză este una incertă şi în cazul în care Banca nu ar avea câştig de cauză în fața instanței, atunci aceasta ar fi obligată să considere câştigul din achiziție drept venit impozabil şi să suporte eventualele majorări şi penalităti, dacă va fi cazul.

Creantele de impozit pe profit

Creanţele de impozit pe profit amânat sunt recunoscute pentru reportarea pierderilor fiscale în măsura în care este probabil că se vor realiza profituri impozabile viitoare. Estimarea probabilităţii realizării profiturilor impozabile viitoare se bazează pe un plan financiar şi o analiză desfăşurată la nivel de management al băncii.

Au fost luaţi în considerare următorii factori, precum: o creştere organică a veniturilor operaţionale, o abordare moderată a riscului, controlul costurilor, creşterea eficienţei, menţinerea unui nivel adecvat de capital şi o poziţie stabilă de lichiditate.

Banca a fuzionat cu Volksbank România la 31 Decembrie 2015 şi a preluat, ca urmare a fuziunii, pierderile fiscale reportate până la acea dată, în valoare totală de 3.767.958 mii lei. Pierderile fiscale neutilizate la data de 31 Decembie 2015 au fost în valoare totală de 1.437.824 mii lei. Totuşi, recunoaşterea creanţei de impozit amânat în situaţiile financiare ale anului 2015 a fost limitată la suma de 143.465 mii lei în conformitate cu nivelul profitului bugetat al anului 2016, aşa cum a fost aprobat în Adunarea Generală a Acţionarilor de la data de 27 Aprilie 2016.

Prin urmare, o creanţă de impozit amânat în valoare 86.587 mii lei nu a fost recunoscută. Ulterior depunerii declaraţiei rectificative pentru anul 2015, şi conform celor prezentate în Nota 27, Banca a înregistrat la data de 31 decembrie 2016 pierderi fiscale reportate şi neutilizate în valoare totală de 2.302.159 mii lei.

Banca a recunoscut creanţa de impozit amânat în sumă totală de 368.345 mii lei (2015: 143.465 mii lei) care corespunde echivalentului pierderilor fiscale neutilizate în valoare de 2.302.159 mii lei (2015: 1.437.824 mii lei, fără efectul câştigului din achiziţie în valoare de 1.650.600 mii lei). Perioada fiscală în care se pot recupera pierderile fiscale este de 7 ani consecutivi.

Managementul Băncii estimează că va realiza suficient profit impozabil din operaţiuni financiar-bancare curente pentru a recupera pierderile fiscale reportate şi că va recupera creanţa de impozit pe profit până aproximativ în anul 2019.”

Conform interpretarii prevederilor IAS 12 „Impozitul pe profit” privind recunoasterea creantelor cu impozitul amanat, ce rezulta in urma unor combinari de intreprinderi, corelata cu legislatia fiscala din Romania, Banca a inregistrat o creanta cu impozitul amanat generata de pierderile fiscale ale Volksbank Romania fiind recunoscuta in situatiile financiare incepand cu data efectiva a fuziunii. De asemenea la recunoasterea creantei cu impozitul amanat au fost avut in vedere tratamentul fiscal al castigului din achizitia Volksbank Romania.

Creanta de impozit amanat a crescut in decembrie 2016 la suma de 374 milioane lei, fata de raportarea lunii decembrie 2015 cand a fost de 111 milioane lei. Cresterea se datoreaza in cea mai mare parte faptului ca in 2016 a fost recunoscuta creanta de impozit amanat aferenta castigului din achizitia Volksbank Romania, luand in considerare toate conditiile existente din punct de vedere legislativ.

Impozitul pe profit

Impozitul pe profit aferent exerciţiului cuprinde impozitul curent şi impozitul amânat. Impozitul pe profit este recunoscut în rezultatul exerciţiului sau în capitaluri proprii dacă impozitul este aferent elementelor de capitaluri proprii.

Impozitul curent este impozitul de plătit pe profitul perioadei, determinat în baza procentelor aplicate la data situaţiei consolidate şi individuale a poziţiei financiare şi a tuturor ajustărilor aferente perioadelor precedente.

Ajustările care influenţează baza fiscală a impozitului curent sunt: cheltuielile nedeductibile, veniturile neimpozabile, elementele similare cheltuielilor, respectiv veniturilor şi alte deduceri fiscale.

Din categoria elementelor similare cheltuielilor fac parte filtrele prudenţiale care reprezintă „diferenţe pozitive dintre ajustările prudenţiale de valoare/pierderile aşteptate determinate pe baza reglementărilor prudenţiale ale Băncii Naţionale a României, aplicabile începând cu exerciţiul financiar al anului 2012 şi ajustările pentru depreciere determinate potrivit IFRS, corespunzătoare activelor financiare care intră sub incidenţa respectivelor metodologii, în limitele în care se deduc din fondurile proprii potrivit reglementărilor prudenţiale aplicabile”.

Din punct de vedere fiscal, filtrele prudenţiale se deduc la calculul impozitului curent, iar reducerea sau anularea acestora se impozitează în ordinea înregistrării lor. În urma modificărilor legislative filtrele prudenţiale se determină ca 40% din diferenţele menţionate la paragraful anterior. Banca nu are filtre prudenţiale la 31 decembrie 2016.

Impozitul amânat este determinat folosind metoda pasivului bilanţier pentru acele diferenţe temporare ce apar între baza fiscală de calcul a impozitului pentru active şi datorii şi valoarea contabilă a acestora folosită pentru raportare în situaţiile financiare consolidate.

Impozitul amânat nu se recunoaşte pentru următoarele diferenţe temporare impozabile: recunoaşterea iniţială a fondului comercial, recunoaşterea iniţială a activelor sau datoriilor provenite din tranzacţii, care nu reprezintă combinări de întreprinderi şi care la momentul realizării tranzacţiei nu afectează nici profitul contabil, nici profitul fiscal şi diferenţe provenind din investiţii în subsidiare, cu condiţia ca momentul reluării diferenţei temporare să fie controlat de societatea mamă şi acestea să nu fie reversate în viitorul apropiat.

Ca urmare a combinării de întreprinderi pot apărea diferenţe temporare, astfel încât să fie recunoscute orice creanţe privind impozitul amânat rezultate sau orice datorii privind impozitul amânat ca active şi datorii identificabile la data achiziţiei.

Diferenţele temporare apar atunci când bazele fiscale ale activelor identificabile dobândite şi ale datoriilor asumate nu sunt afectate de combinarea de întreprinderi. Conform legislaţiei fiscale locale, pierderea fiscală înregistrată de societatea care îşi încetează existenţa ca efect a unei operaţiuni de fuziune legală prin absorbţie poate fi preluată şi recuperată de către entitatea care preia patrimoniul societăţii absorbite.

Pierderea fiscală anuală realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Pentru reportarea pierderilor fiscale neutilizate, creanţa privind impozitul amânat este recunoscută numai în măsura în care este probabil să se obţină profit impozabil în viitor după compensarea cu pierderea fiscală a anilor anteriori şi cu impozitul pe profit de recuperat.

Creanţa privind impozitul amânat este diminuată în măsura în care beneficiul fiscal aferent este improbabil să se realizeze. Cota de impozit pe profit utilizată la calculul impozitului curent şi amânat a fost la 31 decembrie 2016 de 16% (31 decembrie 2015: 16%).

Riscul aferent impozitării

Grupul şi Banca sunt angajate să asigure o derulare sustenabilă a administrării riscului privind impozitarea prin construirea şi menţinerea unei funcţii fiscale transparente, efective şi eficiente în cadrul organizaţiei. Grupul şi Banca respectă şi aplică cu stricteţe legislaţia fiscală în vigoare pentru toate categoriile de taxe şi impozite.

Legislaţia fiscală românească prevede reguli detaliate şi complexe suferind mai multe modificări în ultimii ani. Interpretarea textului şi procedurile practice de punere în aplicare a legislaţiei fiscale ar putea varia, existând riscul ca anumite tranzacţii, de exemplu, să fie interpretate altfel de către autorităţile fiscale comparativ cu tratamentul Grupului şi Băncii.

Mai mult, trecerea la IFRS a băncilor româneşti a adus implicaţii fiscale suplimentare, care nu sunt încă pe deplin clarificate în legislaţie şi ar putea genera risc aferent impozitării. Guvernul României deţine un număr de agenţii autorizate să efectueze auditul (controlul) societăţilor care operează pe teritoriul României.

Aceste controale sunt similare auditurilor fiscale din alte ţări şi pot acoperi nu numai aspecte fiscale, dar şi alte aspecte legale şi regulatorii care prezintă interes pentru aceste agenţii. Este posibil ca Grupul şi Banca să continue să fie supuse controalelor fiscale pe măsura emiterii de noi reglementări fiscale. În acest context, o analiză atentă a fost efectuată în identificarea diferenţelor în tratamentele contabile, având un impact fiscal, atât asupra impozitului curent, cât şi asupra impozitului amânat.

Taguri: banci  BT  Banca Transilvania  profit  banks  rezultate financiare banci  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Curtea Europeana de Justitie a decis ca imprumuturile in CHF sau alte valute trebuie rambursate in moneda in care au fost acordate, la cursul zilei, nu la cursul istoric, cum cer avocatii, dar cu o conditie: ca bancile sa-si fi informat adecvat clientii

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a decis ca imprumuturile in valuta (franci elvetieni – CHF, euro sau alte monede straine) acordate de bancile romanesti trebuie rambursate in moneda in care au fost acordate, la cursul zilei, nu la cel istoric, din momentul in care au fost detalii

ROBOR-ul devine primul agent al BNR de inasprire a creditarii (politicii monetare)

“Noi am facut mari eforturi sa pastram o lichiditate excesiva in piata, desi nu e prea bine sa faci asa ceva, pentru a recastiga increderea bancilor, astfel ca dobanzile s-au dus in jos iar creditarea a scazut”, declara guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, la cea mai recenta conferinta detalii

Topul bancilor cu cele mai bune conturi de TVA

Noua lege privind plata defalcata a Taxei pe Valoarea Adaugata (TVA) antreneaza concurenta intre banci: CEC Bank si Unicredit au anuntat astazi ca ofera conturi fara comisioane de administrare pentru clientii existenti, precum si alte reduceri de taxe, concurand astfel chiar si cu contul de TVA detalii

Prima toamna fara credite Prima Casa dupa opt ani: ce alternative de credite ipotecare au bancile?

Fondurile pentru garantiile aferente Programului Prima Casa s-au epuizat iar Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) spune ca nu vor mai fi suplimentate in acest an, cum s-a intamplat in anii precedenti, urmand ca reluarea creditarii prin acest program sa se reia de la inceputul detalii

Ultimele Comentarii