BANCI | Interviu

Valentin Lazea: Nu apelam la FMI pentru ca avem o problema, ci pentru a o preveni

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2009-03-11 22:04

Un eventual împrumut de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) va avea rolul de a proteja rezerva valutară a României şi de a trimite un semnal clar de încurajare pentru investitorii străini, a declarat, miercuri, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea.

Lazea a mai spus că un eventual împrumut de la fond ar fi necesar şi pentru o potenţială scădere a rezervelor valutare, când reducerea ratei rezervei minime obligatorii va fi posibilă, în condiţiile întăririi politicii fiscale.

"Este vorba de o abordare proactivă. Nu intrăm în discuţii cu aceste instituţii (Comisia Europeană, FMI - n.r.) pentru că avem o problemă, ci pentru a o preveni", a spus Lazea, la un seminar organizat de Finmedia.

Economistul BNR a precizat că principala problemă de finanţare este în sectorul privat, iar un eventual împrumut de la FMI ar fi acordat pentru acoperirea deficitului extern şi, "în niciun caz" pentru deficitul bugetar.

Pe de altă parte, Lazea a menţionat că România va accesa un pachet de împrumut de la mai multe instituţii internaţionale, care includ FMI, BERD, Banca Mondială şi Comisia Europeană, care va fi probabil pe o perioadă de doi ani.

El a mai arătat că încă nu s-a luat o decizie dacă banii de la Comisia Europeană vor trebui utilizaţi pentru proiecte de investiţii sau numai pentru balanţa externă.

Scăderea ratingului României sub pragul de investment grade nu ar trebui să fie luat în considerare în negocierile dintre autorităţile române şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru semnarea unui acord, a declarat, miercuri, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

"Pentru un investitor sofisticat, ca Fondul Monetar Internaţional, nu ar trebui să conteze faptul că România este sub pragul de investment grade. Elementele macroeconomice arată faptul că acest prag este nemeritat comparativ cu alte ţări", a spus Lazea.

Economistul a afirmat că există posibilitatea ca România să nu accepte condiţiile impuse de FMI la încheierea acordului.

Lazea a precizat că, în cazul în care condiţiile vor fi prea dure, există posibilitatea ca România să nu semneze un acord de împrumut nici cu FMI, dar nici cu Comisia Europeană, arătând că cele două instituţii s-au angajat să negocieze împreună o posibilă finanţare cu autorităţile române.

Întrebat ce impact ar avea neîncheierea acordului cu FMI asupra cursului valutar, Lazea a spus că va fi negativ.

Agenţia de rating Fitch a redus, în luna noiembrie a anului 2008, ratingul acordat României pentru credite pe termen lung în valută cu două trepte, la "BB plus", cu perspectivă negativă. De asemenea, instituţia a revizuit în scădere ratingul României pentru datoriile pe termen lung în monedă locală, de la "BBB plus" la "BBB minus", cu perspectivă negativă. Agenţia a redus şi calificativul acordat României pentru datoriile în valută pe termen scurt, de la "F3" la "B", şi plafonul de ţară de la "A minus" la "BBB".

Totodată, în luna octombrie, 2008, Standard&Poor's a redus ratingul României pentru împrumuturi în monedă străină pe termen lung la "BB+", de la "BBB-", şi calificativul pentru creditele pe termen scurt la "B", de la "A-", ambele cu perspectivă "Negativă", ca urmare a riscurilor determinate de necesarul ridicat de finanţare de pe pieţele internaţionale de credit.

Consecinţa reducerii ratingului de ţară au scos România din categoria statelor cu calificativ "investment grade".

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile si IFN-urile, obligate prin lege sa-si ajute clientii inainte sa-i execute silit

Băncile sunt obligate pentru toate tipurile de credite să demonstreze că au încercat restructurarea datoriilor care înregistrează întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, conform unui comunicat al CSALB. Măsurile de detalii

Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudenÈ›ialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

DeÈ™i economia țării este dependentă de finanÈ›area pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanÈ›ii băncilor spun că populismul unor politicieni È™i instituÈ›ii reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori È™i instituÈ›iile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitaÈ›i Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) È™i Alexandru Păunescu detalii

 



 

Ultimele Comentarii