BANCI | Stirea Zilei

Mugur Isarescu: Inflatia nu a produs efecte de runda a doua. Salariile au crescut mai putin decat productivitatea

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2011-05-05 11:14

Nu am semnalat pana acum, presiuni inflationiste din partea costurilor cu forta de munca, a declarat in urma cu cateva momente guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, cu ocazia prezentarii raportului asupra inflatiei.

Mugur Isarescu:

- "Pe piata muncii conditiile raman favorabile dezinflatiei, ne ajuta foarte mult in deciziile de politica monetara, ne-a determinat sa spunem in comunicat ca majorarea peste asteptari a inflatei anuale e un fenomen temporar. Fundamental s-a realizat un echilibru intre productiviate si salarii si pe termen mediu, ne va ajuta sa aducem inflatia in jos. Suntem optimisti in aceasta privinta si vrem sa subliniem acest aspect."

- "Cresterea salariilor a fost sub productivitate. Ne-a ajutat si cresterea substantiala de peste 10% a leului fata de dolar. A redus anticipatiile de crestere. Agentii economici includeau in preturile de import o marja ce determina cresterea combustibililor."

- 5,1%, noua prognoza a inflatiei la finalul anului, fara a lua in consideratie cresteri de preturi ale energiei termice si nici liberalizarea preturilor la energie si gaze

- Rezerva valutara a BNR acopera in totalitate emisiunea bancii centrale, a precizat Isarescu, in incercarea de a combate ideea ca BNR tipareste bani, motiv pentru care avem inflatie.

- "Teza ca daca sunt bani pe piata cresc preturile prinde foarte mult la public. De fapt, nu aici e cauza inflatiei in Romania. Mai mult, Romania nu are nevoie de o restrangere a masei monetare. O asemenea abordare pur-cantitativa e depasita in teoriile economistilor."

- "Un dezechilibru major este productia ce nu acopera consumul intern. Consumul intern e prea mare fata de cat se produce nu fata de nivelul doleantelor. Dezechilibrul e creat de cei care traiesc din impozite si cei care platesc aceste impozite."

- "Ajustarea a fost foarte dura in Romania, in ciuda finantarii substantiale."

- "Productia interna a inceput sa contrabalanseze intr-o mai mare masura socurile externe"

- Comparatie cu 7 tari foste comuniste la preturi alimentare: Locul unde Romana a avut cele mai abrupte cresteri au fost legumele si fructele. La produsele de panificatie impactul a fost cel mai mic, pentru ca productia si stocul de grau au fost cele mai bune. Cele mai mari cresteri au fost in Bulgaria, Romania fiind pe locul doi.

- Romania a ramas cu o pondere a alimentelor in cosul de consum de 33% fata de 17% in Bulgaria, desi nu cred ca noi mancam mai mult decat bulgarii. De aceea indicii de inflatie sunt mai ridicati la noi. E o explicatie nu o scuza.

- Pretul petrolului va ramane in 2012 la acelasi nivel ca cel din 2011, dar totusi inflatia din zona euro se va reduce anul viitor. In Romania, la combustibili vor mai fi ceva majorari, dar nu substantiale

- Avem o evidenta curba mai inalta a preturilor administrate. Eliminarea subventiilor la energia termina va avea un impact asupra inflatiei, dar nestiind balansul de protectie sociala, nu s-a putut estima exact, deci a fost trecut la riscuri.

- Core 2, element al inflatiei influentat de BNR, la un nivel sub 3%, e un motiv de incredere pentru mentinerea prudenta a politicii monetare

- Incet dar sigur, economia isi revine. Pledam pentru redresarea economiei, pentru ca va fi de durata si readuce increderea in stabilitatea preturilor, esentiala pentru sustenabilitatea revenirii economiei.

- Previziunea inflatiei arata o deterioare in acest trimestru, pentru ca dezinflatia sa se instaleze in mod evident din vara acestui an, odata cu disiparea efectelor de runda 1 al efectelor TVA si al accizelor.

- In primul trimestru din 2012 inflatia va reveni in intervalul tintit, ce se va mentine, cu o anumita crestere in prima parte din 2013

- Core 2, influentat de BNR, se va mentine sub 2%

- Constatam o imbunatatire semnificativa a sentimentului de tara, materializat in rapoartele analistilor internationali. De multi ani n-am mai vazut atatea rapoarte pozitive.
Pentru BNR e o complicatie in plus pentru ca un influx de capitaluri ne complica politica monetara, ce pot aprecia nesustenabil cursul.

Dozajul politicii monetare presupune o alchimie, ne poate ajuta pe termen scurt dar ne poate taia craca pe termen lung, iar inflatia presupune o tendinta pe termen lung. De aici reticenta totala a BNR in a manevra rata de dobanda de politica monetara. Nu urmarim obiective pe termen scurt.

O variatie in sus si jos a ratei dobanzii nu face decat sa induca confuzie in mesajul BNR si in increderea in banca centrala. Manevrarea dobanzii in functie de factorii foarte contradictorii ale preturilor nu e benefica.

- Comunicatul BNR nu indica o posibila relaxare a politicii monetare. Dimpotriva, aprecierea cursului a contribuit la o intarire a cadrului general a politicii monetare.

- Nu dorim sa atacam creditul in valuta pentru debitorii cu incasari in valuta, am introduce un risc suplimentar. Si in domeniile unde resursa de creditare, fundingul, nu exista decat din exterior, precum creditul ipotecar, personal, nu e nevoie sa introducem un alt risc, bancile nu au alte resurse de creditare pe termen scurt, piata de obligatiuni nu exista, nici fonduri de pensii. Am determina renuntarea creditarii pe termen lung , creditul ipotecar, tara terbuie sa se dezvolte tolerabil in in aces. Dezvoltam riscul de mismach, periculos.

Pentru ca am ramas prudenti, nu am cedat la avalansa de interpretari, indicatii unele dezvoltate teoretic ca ar trebui sa reducem dobanda inca din iarna, am ramas INCA , important cuvantul, la un nivel ce ne asigura o marja

- Nu sunt de partea masurilor de inghetare a preturilor (la carburanti), asigura un confort pe termen scurt, dar ulterior fractura e chiar mult mai mare. In cazul Romaniei nu o vad viabila.

- Aderarea la euro in 2015 e o tinta ambitioasa, e o tinta veche de 3 ani, Guvernul a hotarat doar sa nu o schimbe, daca schimbam data, cine putea spune o noua data, probabil ca niste experti de la televiziuni. O schimbare a datei nu se poate face decat in baza unei analize a unui grup mare de analisti, este important si aspectul cultural, de aceea s-a format un comitet interministerial in acest sens.

- 2015 (tina) nu si-a epuizat valentele, desi tehnic devine tot mai greu de atins pe zi ce trece. Valentele unei tinte sunt de mobilizare pentru ca multitudinea de reforme, pasi coerenti intr-o directie, sa fie asigurate.

- o schimbare a datei ar fi generat discutii nesfarsite pe o problema fara fond si ar fi dat apa la moara unora care ar fi putut specula faptul ca se doreste evitarea unei responsabilitati.

- Mai sunt 4 ani pana in 2015 si avem multe de facut. Desi e ambitioasa, poate fi un semnal de continuare a reformelor si un catalizator in sensul definitiei chimice, sa accelereze reformele

- Numerarul e cel mai sensibil, arata intr-o mai mare masura presiuinile inflationiste din punct de vedere monetar. Dar numerarul in circulatie depinde foarte mult de ce cere populatia. Daca-i pastreaza in banci sau in bani e o chestiune de incredere. E un efect mecanic al BNR, ea tipareste bani si intorduce pe gat populatiei banii, se spune.

- Corelatia numerar/inflatie functioneaza pe termen lung nu pe termen scurt. Populatia a preferat, odata cu scaderea veniturilor, sa pastreze mai mult in numerar decat anterior, e o intrebare la care nu pot raspunde acum, e o manifestare a crizei, lipsa de incredere, vrei sa vezi banii cat mai real. "Vreau sa te pipai si sa urlu este", spune un poet.

- Marile retrageri de numerar s-au facut in 2009-2009 cand inflatia nu era mare. Al doilea lucru, economia gri, dar nu stim daca platile in numerar la nivelul firmelor au crescut, posibil datorita impozitarii mai mari. Nu exista solutie monetara la aceasta problema. Pentru ca banca nu poate refuza cererile de retragere de numerar. Singura maniera de oprire a unei panici starnite de un gest contradictoriu este ca un bancher sa-si puna bani si-n spate.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Dobanda la creditele ipotecare a revenit la nivelul din urma cu 5 ani

Dobanda (DAE) medie practicata de banci pentru creditele ipotecare acordate populatiei a revenit spre finalul anului trecut la nivelul din urma cu 5 ani, de 6,18% pe an, fiind in crestere cu 2,5 puncte fata de nivelul minim record de 3,6% inregistrat in 2016, arata statisticile Bancii Nationale detalii

Cum se aplica taxa bancara in Europa: in Romania este cu mult mai mare decat in alte tari, de opt ori peste media europeana si singura legata de dobanzi

Taxa de 1,2% pe an din activele bancilor romanesti este de aproape trei ori mari mare decat cea din Polonia, de 0,44%, de sase ori mari ridicata decat in Ungaria, unde e 0,20%, si de opt ori mai mare fata de media de 0,15% in restul celor 14 tari europene in care se aplica, conform analizelor si detalii

BNR avertizeaza ca riscurile si incertitudinile cresc substantial, din cauza taxelor impuse de Guvern; primele efecte se vad deja, prin cresterea cursului valutar si scaderea bursei

Banca Nationala a Romaniei (BNR) avertizeaza ca risurile si incertitudinile pe termen mediu cresc substantial pe termen mediu, din cauza recentelor masuri fiscale si bugetare adoptate prin OUG 114/2018, intrate in vigoare din acest an, care prevad introducerea unor taxe substantiale pe activele detalii

BNR a facut cumparaturi in piata banilor, pentru a impiedica ieftinirea exagerata a ROBOR

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a fost astazi in piata banilor pentru a-si umple sacul cu bani: le-a luat bancilor aproape 13 miliarde lei, printr-o operatiune de atragere de depozite, determinandu-le sa majoreze indicele de dobanda ROBOR la termen de o zi cu aproape un punct, de la 1,75% la detalii

Ultimele Comentarii