BANCI | Interviu

Cum sunt afectate statele est-europene de aprecierea putenica a euro in raport cu monedele locale

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2009-01-09 08:29

De la deţinătorii de ipoteci la agenţii de voiaj, mulţi est-europeni se simt mai săraci în această iarnă, după ce monedele lor locale s-au depreciat cu până la 25% faţă de euro în ultimele şase luni, relatează Reuters.

Est-europenii care au contractat credite ipotecare sau de altă natură în euro sau franci elveţieni, mizând pe ratele mici ale dobânzilor, sunt printre cei mai grav afectaţi.

Dan Ivănescu, designerul unei reviste, în vârstă de 35 de ani, a spus că ratele lunare la un împrumut denominat în euro pe care l-a contractat au crescut cu 50% din septembrie.

"Plăteam 1.000 lei în vară, iar acum, din cauza cursului euro, plătesc aproape 1.500 lei, aşa că din acest motiv a trebuit să renunţ la alte cheltuieli, cum ar fi îmbrăcămintea şi aparatura electrocasnică", a declarat Ivănescu, pentru Reuters.

"De asemenea, am avut un credit ca să cumpăr o bucată de pământ pe care să construiesc cândva o casă, dar din cauza crizei m-am speriat şi am hotărât să returnez împrumutul", a mai spus Ivănescu.

În plus, o monedă locală mai slabă înseamnă practic o scumpire a bunurilor importate, inclusiv a combustibilului pentru ţările din regiune, fapt ce face să sufere atât firmele, cât şi oamenii.

Economiile fostelor ţări comuniste, cândva în creştere explozivă, se confruntă în prezent cu o lovitură urâtă şi neaşteptată după disputa gazelor dintre Rusia şi Ucraina, care a afectat serios livrarea de hidrocarburi, în condiţiile în care temperaturile sunt mult sub zero grade Celsius.

Cu toate acestea, în ianuarie, cumpărătorii din Varşovia, din Praga şi din alte oraşe sunt surprinzător de optimişti. Mulţi spun că încă nu au resimţit la nivelul vieţii lor zilnice impactul deprecierii monedelor naţionale sau ale crizei financiare mondiale ce a dus la acest fenomen.

"Personal, eu nu văd nicio diferenţă, iar clienţilor nu pare să le pese dacă zlotul este sau nu puternic", a spus Katarzyna Pietkowska, o studentă poloneză de 19 ani care vinde suveniruri într-un mall nou din Varşovia.

"Ca ţară, le-am supravieţuit lui Hitler şi lui Stalin aşa că ce mai contează o mică criză financiară?", a adăugat studenta poloneză, exprimând un optimism ce se regăseşte încă şi la alţi consumatori din Polonia, cea mai mare dintre fostele ţări comuniste care au intrat în 2004 în Uniunea Europeană (UE).

Creşterea economiei poloneze e estimată să fi depăşit 5% în 2008, dar acum se temperează în ritm alert.

Zlotul s-a depreciat cu 24% faţă de euro din iulie, după ce investitorii au plecat din regiune, pe care au considerat-o prea riscantă în vremuri de criză economică.

Forintul s-a depreciat cu 16%, leul cu 15%, iar coroana cehească a pierdut 12% în faţa euro.

În pofida tendinţei de apreciere din preajma Anului Nou, monedele est-europene vor suferi presiuni de depreciere în următoarele luni, în condiţiile în care investiţiile străine ar putea continua să scadă, asemeni exporturilor, în contextul recesiunii din Europa Occidentală, principalul partener comercial al regiunii.

Unele priviri se îndreaptă invidioase spre Slovacia, care a devenit la 1 ianuarie 2009 prima ţară din fostul bloc sovietic care a adoptat moneda unică europeană şi a scăpat, astfel, de fluctuaţiile de pe piaţa valutară din regiune.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile si IFN-urile, obligate prin lege sa-si ajute clientii inainte sa-i execute silit

Băncile sunt obligate pentru toate tipurile de credite să demonstreze că au încercat restructurarea datoriilor care înregistrează întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, conform unui comunicat al CSALB. Măsurile de detalii

Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudenÈ›ialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

DeÈ™i economia țării este dependentă de finanÈ›area pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanÈ›ii băncilor spun că populismul unor politicieni È™i instituÈ›ii reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori È™i instituÈ›iile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitaÈ›i Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) È™i Alexandru Păunescu detalii

 



 

Ultimele Comentarii