Vladimir Putin, la summitul NATO de la Bucuresti

Participarea presedintelui Vladimir Putin la summitul NATO de la Bucuresti este un semn pozitiv, dar nu ar trebui sã influenteze decizia Aliantei privind acordarea statutului de tarã candidatã (MAP) Georgiei si Ucrainei, a declarat pentru NewsIn presedintele German Marshall Fund, Craig Kennedy.rnrn”Pe de-o parte cred cã este un semn foarte pozitiv cã Putin vine la Bucuresti, mai ales dacã va veni sã aibã discutii serioase pe temele divergente dintre Rusia si NATO. Dacã va veni însã doar pentru a face un exercitiu de relatii publice, pentru a denunta politicile cu care nu este de acord, atunci nu stiu cât de productivã va fi participarea sa”, a declarat Craig Kennedy, presedintele think-tankului american German Marshall Fund, ce va organiza o conferintã în marja summitului NATO.rnrn”La summitul de la Riga, Putin a anuntat cã vine sã serbeze ziua de nastere a presedintelui Chirac si cã va ’trece pe la summit’, chiar dacã guvernul leton nu-l invitase în mod formal. Apoi, când gazdele au cerut ca mãcar sã fie salutat de presedintele leton când ajunge, s-a rãzgândit si nu a mai mers deloc. La Riga exista însã îngrijorarea cã urma sã vinã în principal pentru a-si sustine punctul de vedere si nu sã se implice într-o discutie serioasã. Vom vedea care e planul acum. Am încredere în intentiile sale, cred cã îsi doreste discutii serioase cu SUA si alti membri NATO când va fi aici. Dar vom vedea”, a spus Kennedy.rnrnReferitor la pozitia Germaniei, care blocheazã acordarea statutului de tarã candidatã (MAP) Georgiei si Ucrainei la summitul de la Bucuresti, pozitie vãzutã de oficialii georgieni ca o dovadã a “dreptului de veto” acordat Rusiei de cãtre aliatii NATO, Craig Kennedy a spus cã “Rusia are o influentã care variazã între membrii NATO si unii membri vor asculta aceste îngrijorãri si le vor interpreta în feluri diferite fatã de alti membri”.rnrn”Da, existã persoane în Germania care considerã cã ar trebui sã amânãm MAP, dar sunt si alte tãri care interpreteazã declaratiile presedintelui Putin si ale succesorului sãu Medvedev ca un semn cã ar trebui sã acordãm MAP acum, pentru a fi deja un fapt împlinit înainte de asumarea presedintiei lui Medvedev. Astfel, Medvedev nu ar mai avea aceastã problemã pe agendã si s-ar putea concentra pe dezvoltarea unei noi relatii strategice cu NATO, nu asupra modului cum sã blocheze aspiratiile Georgiei si Ucrainei de a adera la NATO”, a explicat presedintele German Marshall Fund.rnrnÎn ce priveste posibilele progrese în discutiile privind Tratatul asupra Fortelor Conventionale din Europa (CFE), pe care Rusia a anuntat cã nu îl mai recunoaste, Craig Kennedy a apreciat cã nu se va ajunge la o concluzie, dar mãcar s-ar putea contura o “apropiere”.rnrn”Cred cã liniile majore vor fi subliniate, cã nuantele pozitiei fiecãruia vor fi evidentiate mult mai puternic decât în trecut. Dacã se va ajunge la o solutie? Nu. Dar cred cã vom vedea dezbaterea evoluând la urmãtorul nivel si mai sofisticatã pe ambele pãrti. De aceea organizãm aceste conferinte. Pornind de la o problemã complicatã, le dãm ambelor pãrti sau celor multiple sã îsi sustinã punctele de vedere si poate sã înceapã o apropiere. Unele din aceste teme sunt foarte complicate si va dura mai mult de o singurã întâlnire pentru a le rezolva. Dar vor exista unele progrese. Acest summit si conferinta noastrã fac parte din procesul de redefinire strategicã a NATO”, a conchis presedintele GMF.rnrn”Conferinta de la Bucuresti”, organizatã de GMF la Cercul Militar National în perioada 1-3 aprilie va avea printre cei 275 de participanti din 34 de tãri nouã sefi de stat, în rândul cãrora s-ar putea numãra si presedintele american George W. Bush.rn