BANCI | Interviu

Valentin Lazea: Modul de calcul al ROBOR trebuie adaptat si pentru situatii de market failure

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2008-10-23 08:52

Circa trei bănci mari au cotaţii foarte ridicate pe dobânzile la lei, ceea ce a ridicat şi dobânda medie a pieţei, motiv pentru care BNR cere ARB să modifice modul de calcul al acestei dobânzi şi intervalul în care pot varia dobânzile pentru populaţie în situaţii de criză, a spus Valentin Lazea.

"Trei sau patru din cele 10 bănci care cotează pentru ROBOR sunt printre acele bănci care actualmente sunt cu dobânda foarte sus şi e normal că media ROBOR-ului să fie scoasă cu mult peste ceea ce ar fi normal să fie în acest moment", a explicat, miercuri, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, la The Money Channel.

În prezent, BNR calculează nivelul mediu al dobânzilor interbancare la depozitele plasate în lei în funcţie de cotaţiile a 10 bănci din piaţa bancară românească.

"Important este că regulamentul prin care se calculează ROBOR-ul este un regulament elaborat acum ceva timp de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi aprobat de BNR şi în care nu se precizează ce se întâmplă în situaţie de market failure, când dobânzile o iau razna complet, fie în sus fie în jos", a explicat Lazea.

El a adăugat că "poziţia conducerii BNR este că se doreşte ca ARB-ul să producă un nou regulamnet care să prevadă aceste situaţii de market failure şi, în al doilea rând, să prevadă cum se vor indexa dobânzile publicului, dobînzile celor care au luat credite în aceste situaţii".

"Sugestia BNR-ului este ca culoarul în care se vor situa dobânzile să nu depăşească culoarul dintre dobânda de la facilitatea de depozit, respectiv de la facilitatea de credit, actualmente între 6,25% şi 14,25%. Urmează ca ARB-ul să elaboreze acest regulament mai rafinat şi să-l supună aprobării băncii naţionale", a concluzionat Lazea.

Preşedintele ARB, Radu Gheţea, explicase, la rândul său, că asistăm, în prezent, la un moment în care actualele reguli pe care le avem în piaţa de lei nu mai sunt cele mai indicate.

"Acele cotaţii nu înseamnă neapărat că s-au făcut şi tranzacţii la acele cotaţii. Când se face media şi se comunică ROBOR-ul şi ROBID-ul zilei se iau cotaţiile de la un anumit moment, se elimină extremele şi se zice iată avem cât a ieşit acolo, 18% cu 57%", a spus Gheţea şi a adăugat că ar fi interesant ca BNR să spună care sunt cotaţiile la care s-au făcut tranzacţii şi media dobânzilor la acele tranzacţii.

Entităţile cu probleme sunt din străinătate

Economistul-şef al BNR a adăugat că, entităţile financiare care sunt în neregulă şi care au creat probleme de lichiditate băncilor româneşti sunt entităţi din străinătate. "Problema nu a originat în România", a subliniat Lazea.

El a adăugat că atacul asupra leului a constat în speculaţiile străinilor pe deprecierea leului, prin care s-a urmărit câştigul celor care au avut poziţii lungi pe euro şi poziţii scurte pe leu, dar în condiţiile în care nu au mai fost suficienţi lei în piaţă, dobânzile la lei au crescut foarte mult.

Insuficienţa leilor din piaţă are drept cauză "încheierea perioadei de constituire a rezervelor minime obligatorii, faptul că băncile se pregătesc să facă plăţi către trezorerie începând cu 25 ale lunii şi datorită temerii, neîncrederii care s-a indus în bănci, care acum ţin bani poate mai mult decât le trebuie, pentru că nu ştiu ce se va întâmpla", a mai spus Lazea.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Bancile incep sa-si asume o responsabilitate sociala pentru consumatori

• În România, intermedierea financiară este săracă (25% din PIB). Drumul e lung (media europeană este de 90% din PIB), indiferent dacă e pace sau război • Indicatorii de prudenÈ›ialitate ai industriei bancare sunt foarte detalii

Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

DeÈ™i economia țării este dependentă de finanÈ›area pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanÈ›ii băncilor spun că populismul unor politicieni È™i instituÈ›ii reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori È™i instituÈ›iile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitaÈ›i Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) È™i Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

 



 

Ultimele Comentarii