Trei termeni de specialitate din domeniul bancar ce ne afecteaza pe toti, explicati pe intelesul tuturor de seful supravegherii bancilor din BNR, Nicolae Cinteza
Autor: Bancherul.ro
2014-09-01 09:26
Deleveraging, provizioane, credite neperformante. Sunt trei cuvinte din jargonul bancar ce nu inseamna nimic pentru cei mai multi romani, dar care exprima niste fenomene din piata bancara cu un impact nebanuit pentru banci dar si pentru toti cei care au conturi, credite, depozite bancare. Seful supravegherii din BNR, Nicolae Cinteza (foto), explica, pe intelesul tuturor, care este intelesul celor trei cuvinte si cum se reflecta acestea in masurile de supraveghere a bancilor pe care le adopta banca centrala, in activitatea bancilor si a relatiei acestora cu clientii.
Deleveraging
Deleveraging (dezintermediere) este un cuvant rostit tot mai des in ultimul tip de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, aparut in vocabularul nostru imediat dupa criza, atunci cand bancile straine au inceput sa-si retraga imprumuturile acordate subsidiarelor locale, imprumuturi utilizate de acestea pentru acordarea de credite in Romania.
Bancile romanesti au putut sa acorde atat de multe credite inainte de criza tocmai datorita acestor imprumuturi luate de la bancile-mama din Austria, Franta, Italia sau Grecia, in conditiile in care volumul de depozite locale, resursa traditionala de credite pentru banci, era insuficienta si mult mai scumpa decat cea in valuta, in euro sau franci elvetieni.
Bancile au profitat de dobanzile mult mai mici la euro sau franci elvetieni pentru a acorda multe credite in valuta, subestimand riscul valutar. Astfel ca dupa izbucnirea crizei din 2008, cand euro si francul s-au apreciat foarte mult in raport cu leul, multi oameni si firme nu si-au mai putut plati ratele la credite.
Dupa izbucnirea crizei din 2008, odata cu reducerea drastica a creditelor acordate de banci, respectivele imprumuturi de la bancile-mama nu mai aveau de ce sa creasca. Dimpotriva, ele au inceput sa scada, odata ce ajungeau la scadente, intrucat orice imprumut trebuie rambursat la termen. Acum, bancile-mama din strainatate, afectate si ele de criza, aveau nevoie de aceste fonduri pentru a-si rezolva problemele de acasa.
In aceste conditii, exista pericolul ca bancile-mama sa retraga fonduri masive din Romania, pentru a le folosi pentru a cosolida situatia grupului din Italia, Grecia sau Austria, ceea ce ar fi redus drastic resursele bancilor romanesti destinate acordarii de noi credite in tara. In acest scop s-a semnat Initiativa de la Viena, pentru o reducere controlata a expunerilor bancilor straine in Romania si in alte tari din regiune.
Astfel ca pe parcursul ultimilor 5 ani, din finantarile de 20 de miliarde de euro acordate de bancile-mama subsidiarelor locale inainte de criza, in jur de 8 miliarde de euro au fost deja rambuursare, adica aproape jumatate.
Aceasta reducere a finantarilor de la bancile straine afecteaza, fireste, capacitatea bancilor romanesti de a acorda credite, intrucat acestea au ramas cu mai putine resurse, ba chiar este principala cauza pentru mentinerea creditarii la volume mai scazute decat inainte de criza, dupa cum a precizat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Impactul negativ al acestui fenomen a fost insa atenuat intr-o mare masura de cresterea depozitelor atrase de banci de la populatia si firmele romanesti, care au avansat permanent de-a lungul ultimilor cinci ani si care au inceput astfel sa ia locul depozitelor straine atrase sub forma de imprumutri de la bancile-mama.
Astfel ca unele dintre cele mai mari banci romanesti au ajuns sa se autofinanteze, adica sa acorde credite exclusiv din depozitele atrase de la clientii romani, fara a mai avea nevoie de credite de la bancile-mama. Si fara sa fie nevoite sa recurga la alte solutii de atragere de resurse, precum emisiuni de obligatiuni pe piata locala, alternativa la care alte banci au inceput insa sa apeleze in ultimul timp.
Provizioane si credite neperformante
Sa trecem acum la al doilea termen bancar: provizioanele. Odata cu derularea procesului de deleveraging, care a fost, dupa cum am vazut, unul destul de usor pentru banci, intrucat au beneficiat de cresterea depozitelor locale, bancile s-au confruntat si se confrunta in continuare cu problema creditelor neperformante, adica acele imprumuturi pe care multi romani nu le mai pot rambursa, din cauza recesiunii, astfel ca s-a ajuns ca 22% (rata creditelor neperformante) dintre creditele acordate de bancile romanesti sa nu mai poata fi returnate.
Ce trebuie sa faca o banca atunci cand constata ca un client nu-si mai poate plati ratele la un credit? Banca trebuie sa acopere din propriul capital pierderea respectiva, ceea ce inseamna sa constituie provizioane, adica garantii pentru pierderea estimata dintr-un credit nerambursat.
Cum se face, concret, acest lucru? De exemplu, in cazul unui credit ipotecar de 100.000 de euro ajuns neperformant, deci pe care clientul nu-l mai poate rambursa, banca estimeaza ca va mai putea recupera 60.000 de euro, adica pretul estimat cu care va vinde casa cu care a fost garantat imprumutul. Restul de 40.000 de euro din imprumut, ce este mult mai greu de recuperat decat o garantie imobiliara, trebuie acoperit din banii bancii, asadar se face un provizion de valoarea respectiva.
In cazul unui credit negarantat ajuns neperformant, fireste ca banca trebuie sa constituie provizioane de 100%, care acopera integral valoarea creditului sau diferenta pana la valoarea estimeaza ca mai poate fi recuperata. De exemplu, daca banca estimeaza ca dintr-un credit negarantat de 10.000 de euro mai poate recupera doar 10%, atunci face provizion pentru diferenta de pana la 10.000, adica 9.000 de euro.
Problema este ca, dupa cum a constatat BNR, o serie de banci au supraevaluat atat garantiile aferente creditelor, cat si valoarea sumei ce mai poate fi recuperata, cu scopul de a face provizioane mai putine si implicit de a raporta pierderi mai mici sau profituri.
"Cand am trimis auditorul sa evalueze garantia, acesta a constatat ca respectiva casa pusa garantie pentru credit se poate vinde cu doar 20.000 de euro, nu cu 60.000 de euro, cat a estimat banca. Ceea ce inseamna ca banca trebuia sa faca un provizion dublu, de 80.000 de euro si nu de 40.000 de euro", spune Nicolae Cinteza, pentru Bancherul.ro. El mentioneaza ca bancile au raportat corect rata de neperformanta, adica au incadrat respectivele credite la categoria neperformante, problema e ca nu le-au provizionat suficient.
BNR a derulat si la finalul anului 2013 un exercitiu de reevaluare a colateralului (garantiilor) bancilor, proces in urma caruia bancile au fost nevoite sa-si majoreze provizioanele cu nu mai putin de 1 miliard de euro. Acum urmeaza un nou val de verificari la banci, cu ajutorul auditorilor, precizeaza Nicolae Cinteza, pentru a se verifica cat de aproape de realitate au evaluat acestea valoarea garantiilor si cat de mult vor recupera din creditele neperformante. Ce impact ar putea avea aceasta noua evaluare? Seful supravegherii din BNR nu se hazardeaza sa ofere o estimare: "Vom vedea la finalul evaluarii".
Un alt impact asupra provizioanelor rezulta si din evaluarea individuala a garantiilor pentru fiecare credit devenit problematic, evaluare care este mai restrictiva decat in cazul evaluarii colective a garantiilor pentru un grup de credite fara probleme.
Ce riscuri prezinta provizioanele
Evaluarile prea optimiste ale calitatii creditelor unei banci, sau mentinerea de schelete in dulapuri, cum se mai spune, prezinta riscul ca la un moment dat banca sa se confrunte cu probleme de lichiditate, intrucat capitalul sau se erodeaza.
Ce inseamna acest lucru: daca in prezent banca nu acopera in mod adecvat, din propriul capital, pierderile estimate din creditele neperformante, in momentul in care va trece la executarea garantiilor si confruntarea cu realitatea ca in loc de 60.000 de euro primeste doar 20.000 de euro pentru casa ipotecata, s-ar putea confrunta cu o lipsa de resurse necesare rambursarii depozitelor clientilor. Pentru ca, nu trebuie sa uitam, bancile nu acorda doar credite, ele atrag depozite pentru care platesc dobanzi si pe care trebuie sa le ramburseze deponentilor.
Iar pericolul este cu atat mai mare cu cat, dupa cum am vazut mai sus, creditele ajung sa fie finantate din tot mai multe depozite, care iau locul imprumuturilor de la bancile-mama, rambursate in cadrul procesului de deleveraging. Asadar, exista pericolul ca bancile sa nu mai poata rambursa depozitele clientilor, in cazul in care nu-si vor putea recupera creditele acordate la valoarea estimata initial.
Acesta este motivul pentru care BNR insista ca bancile sa-si estimeze pierderile din creditele neperformante la o valoare cat mai reala si in consecinta sa le provizioneze adecvat. "Vrem ca bancile sa-si recunoasca neperformanta prin provizionare", spune Nicolae Cinteza.
"Oricat de criticat as fi, nu voi permite niciodata unei banci sa ajunga in situatia de a nu-si putea onora obligatiile catre deponenti. De aceea vrem acum sa facem curatenie in bilanturile bancilor, pentru ca acest risc sa fie cat mai redus", adauga Cinteza.
De ce acum?
Procesul de curatenie a bancilor este, de altfel, mai usor de realizat acum decat mai tarziu, cand bancile-mama isi vor fi recuperat aproape integral imprumuturile pentru subsidiare.
Cu cat o banca trebuie sa utilizeze mai multe resurse proprii pentru a face provizioane pentru creditele neperformante, cu atat capitalul sau scade, actionarii sai fiind astfel nevoiti sa aduca noi resurse in banca, prin majorari de capital. BNR impune bancilor, prin lege, un capital minim de 8% din volumul activelor, cele mai multe fiiind credite, iar la o serie de banci, mai riscante, limita minima este de 10%.
"Atunci cand o banca trebuie sa constituie mai multe provizioane, si in consecinta are nevoie de suplimentarea capitalului, in prezent putem convinge mai usor actionarii straini sa converteasca in capital resursele sub forma de depozite pe care le au la sucursalele din Romania. Ceea ce va fi tot mai greu odata ce aceste depozite vor fi rambursate, in cadrul procesului de deleveraging, iar un actionar va constata ca este mai ieftin sa lichideze sau sa vanda banca decat sa-i majoreze capitalul", adauga Cinteza. "Eu am avertizat, de altfel, de ceva vreme, ca pericolul principal pentru sistemul bancar este incapacitatea actionarului de a sustine o banca cu probleme", adauga el.
Un alt motiv pentru care curatenia in bancile romanesti trebuie sa aiba loc acum este apropiata aderare a Romaniei la Uniunea Bancara Europeana si la Mecanismul Unic de Supraveghere. In acest scop, Banca Centrala Europeana (BCE), care va prelua supravegherea bancilor europene de la sfarsitul acestui an, deruleaza un exercitiu de evaluare a activelor celor mai importante banci romanesti ce urmeaza sa le supravegheze direct, acel Asset Quallity Review (AQR).
Iar normele BCE de evaluare a activelor sunt mai dure decat cele de pana acum, conform normelor IFRS.
De exemplu, explica Cinteza, in cazul unui credit pentru o firma, in momentul in care aceasta nu mai obtine profit operational, ceea ce inseamna, cel putin teoretic, ca nu-si mai poate plati creditul, banca trebuie sa acopere integral, cu provizioane, acel credit, desi firma nu are intarzieri la rambursarea imprumutului si indiferent de garantiile aferente. Pana acum, daca acel credit nu avea restante, atunci nu era nevoie de provizioane. Ce inseamna acest lucru? Ca bancile sunt nevoie acum sa-si majoreze volumele de provizioane, indiferent de calitatea creditelor, din cauza noilor norme europene mai restrictive.
E nevoie, asadar, sa ne aliniem cu normele europene in privinta riscurilor si supravegherii bancilor, daca vrem sa intram si noi in clubul select al bancilor din zona euro si sa nu ajungem in situatia altor tari, precum Grecia sau, mai recent, Bulgaria, cuprinsa de o criza de lichiditate a unor banci mari.
Rata creditelor neperformante a scazut la 17%
O alta problema gasita de BNR la banci a fost aceea ca unele dintre ele tineau in bilant credite neperformante fara sa ia nicio masura in privinta lor. "Cum e posibil sa ai un credit cu o intarziere la plata ratelor de peste 1 an, dar cu care sa nu faci nimic atata vreme?" intreaba indignat Nicolae Cinteza.
Bancile ar putea avea doua motive pentru a nu lua masuri in cazul unui credit neperformant: 1. constata ca nu mai exista sanse de recuperare a creditului respectiv, care oricum a fost provizionat integral; 2. cheltuielile cu recuperarea acelui credit (judiciare, administrative) sunt mai mari decat suma estimata a fi recuperata. "Si atunci de ce sa mai tii in bilant un astfel de credit?", intreaba din nou Cinteza.
Astfel ca BNR a indemnat bancile sa-si curete bilanturile de astfel de credite, sa le vanda firmelor de recuperare de creante. Scoaterea creditelor neperformante din bilanturile bancilor si vanzarea lor firmelor de recuperare are ca efect diminuarea ratei creditelor neperformante, un alt obiectiv al BNR, intrucat acest indicator se afla la cel mai inalt nivel dintre tarile din regiune, depasind 22% din totalul creditelor la inceputul lui 2014.
In urma acestor masuri, rata creditelor neperformante a scazut cu 5 procente in iulie, la 17%, si urmeaza sa scada si mai mult in urmatoarea perioada, spune Nicolae Cinteza, intrucat pana acum doar o treime din masurile planificate pentru curatarea portofoliilor bancilor au fost luate.
Sa vedem insa ce inseamna de fapt aceasta rata de neperformanta de 22% si ce riscuri prezinta pentru banci. In primul rand, trebuie luat in considerare un al indicator, si anume gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, care este de 70%. Ce inseamna asta? Ca bancile au acoperit din propriile resurse 70% din valoarea creditelor neperformante. Asadar, doar 30% din restul de 22% mai raman ca potentiale pierderi penru banci, adica in jur de 6,6% din totalul creditelor.
Unele dintre acestea au garantii, asadar bancile mai pot recupera o parte din ele. Problema ramane in cazul creditelor fara garantii, asa-zisele credite date doar cu buletinul, mai exact doar pe baza veniturilor. Acest tip de credite, odata devenite neperformante, au un grad de recuprare foarte mic: doar in jur de 2% din valoarea lor. Si in aceste cazuri insa, bancile tind sa fie prea optimiste, conform standardelor IFRS, cu privire la sumele ce le vor recupera, precizeaza seful supravegherii din BNR.
Victime colaterale
Din pacate, toate aceste procese de reevaluare a activelor bancare, teste de stres si recapitalizarea bancilor, in vederea supravegherii armonizate la nivel european, cu scopul de a le face mai sigure pe termen lung, produc si victime colaterale, pe termen scurt.
Primele victime, am vazut, sunt bancile, care au cheltuieli suplimentare. Din pacate, si clientii acestora sunt afectati: atat cei care vor credite noi, cat si cei care au deja, dar au probleme sa le ramburseze.
In primul rand, bancile devin mai reticente in a se angaja in noi credite, ele fiind preocupate cu curatenia din bilanturi si cu adecvarea capitalului suplimentar necesar cerintelor suplimentare de provizionare. In acelasi timp, din cauza costurilor mai ridicate cu riscul, bancile sunt acum mai selective in alegerea clientilor, astfel ca mai putini clienti vor obtine imprumuturi.
"Eu am avertizat de anul trecut ca piata creditarii nu se va relansa decat dupa incheierea testelor de stres si a exercitiului AQR din aceasta toamna", spune seful supravegherii din BNR.
Cel de-al doilea efect negativ al curateniei in sistemul bancar este ingrosarea randurilor celor care ajung in situatia de a fi executati silit de catre banci sau a caror credite sunt vandute recuperatorilor de creante.
Banci mari, precum BCR, Volksbank sau CEC Bank, au anuntat recent ca in urma exercitiului de curatare a bilanturilor si provizionare mai ridicata, au vandut pachete importante de credite, in valoare de 6 miliarde de lei, catre firme specializate in recuperarea datoriilor. Tot mai multi clienti ai bancilor, in jur de 50.000 de noi clienti doar in prima parte a acestui an, ajung astfel la mila unor firme care activeaza pe o piata nereglementata iar consecintele sunt greu de prevazut, mai ales ca, spre deosebire de pana acum, vorbim de credite ipotecare, de valori mari si garantate cu case in care locuiesc oameni.
Comentarii
omulSa inceapa cu Rib
Rib nu face provizioane pentru ca bnr îi tine în brațe
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu folosind contul de Facebook
Alte stiri din categoria: Stirea Zilei
Revolut isi obliga clientii sa plateasca credite facute prin fraude online
„Acești escroci de la Neocapital nu numai ca m-au pacalit sa le transfer foarte mulți bani, dar au inițiat și un credit de nevoi personale direct din aplicația Revolut iar eu acum trebuie sa plătesc rate pentru acest credit”, se plange un cititor, la detalii
Nimeni nu poate opri Facebook sa faca profit din promovarea fraudelor online
A trecut mai bine de o luna de zile, din 5 februarie 2024, de cand Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat un comunicat in care atragea atentia asupra clipurilor false (deepfake) care circula pe Facebook cu guvernatorul Mugur Isarescu recomandand diverse „platforme detalii
Cum poti fi inselat cu actualizarea datelor in aplicatia George BCR
Clientii BCR sunt vizati de o tentativa de inselaciune prin intermediul unor e-mailuri primite aparent de la banca, dar care in realitate au alta adresa, fara nicio legatura cu banca (vezi foto). ATENTIE! Atunci cand primiti e-mailuri care aparent sunt de la detalii
Linia de credit este noul instrument de tortura al IFN-urilor
IFN-urile care acorda credite online rapid, in doar cateva minute, cu dobanzi exagerat de mari si fara verificarea riguroasa a clientilor, mai ales in privinta gradului de indatorare, au gasit de ceva timp o nou instrument de tortura, prin care storc clientii de si mai multi bani: detalii
- Este normal ca IFN-urile sa nu-si ajute clientii care nu mai pot plati creditele si sa-i execute silit?
- Topul bancilor cu cele mai bune dobanzi la depozitele in lei
- In atentia BNR: mama mea de 74 de ani a facut 10 credite la IFN-uri si are de platit dobanzi de 4.000 de lei din pensia de 2.300 de lei!
- Profitul bancilor atinge un nou record, de 13,7 miliarde lei, in 2023
- Am vazut 17 clipuri false cu Mugur Isarescu, pe Facebook, intr-o singura zi
- De ce nu opreste Facebook videoclipurile trucate cu Mugur Isarescu?
- Trei banci dispar in acest an, concurenta scade
- BRD a facut un profit record, dar cate reclamatii a avut, cate fraude online, de cate ori nu a mers aplicatia YOU?
- Care sunt cardurile cu cele mai bune cursuri de schimb valutar cand platim sau retragem euro in alte tari?
- Topul bancilor cu cele mai mici comisioane la retragerile de numerar de pe carduri
Profil de Bancher
-
Jakub Dusilek, Vicepresedinte Executiv pentru divizia Global Banking Services (GBS)
UniCredit Bank
Nascut in 1974 in Ostrava, Republica Ceha, Jakub ... vezi profil
Criza COVID-19
- In majoritatea unitatilor BRD se poate intra fara certificat verde
- La BCR se poate intra fara certificat verde
- Firmele, obligate sa dea zile libere parintilor care stau cu copiii in timpul pandemiei de coronavirus
- CEC Bank: accesul in banca se face fara certificat verde
- Cum se amana ratele la creditele Garanti BBVA
Topuri Banci
- Topul bancilor dupa active si cota de piata in perioada 2022-2015
- Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale
- Topul bancilor la active in 2019
- Topul celor mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor in 2018
- Topul bancilor dupa active in 2017
Asociatia Romana a Bancilor (ARB)
- Băncile din România nu au majorat comisioanele aferente operațiunilor în numerar
- Concurs de educatie financiara pentru elevi, cu premii in bani
- Creditele acordate de banci au crescut cu 14% in 2022
- Romanii stiu educatie financiara de nota 7
- Gradul de incluziune financiara in Romania a ajuns la aproape 70%
ROBOR
- ROBOR: ce este, cum se calculeaza, ce il influenteaza, explicat de Asociatia Pietelor Financiare
- ROBOR a scazut la 1,59%, dupa ce BNR a redus dobanda la 1,25%
- Dobanzile variabile la creditele noi in lei nu scad, pentru ca IRCC ramane aproape neschimbat, la 2,4%, desi ROBOR s-a micsorat cu un punct, la 2,2%
- IRCC, indicele de dobanda pentru creditele in lei ale persoanelor fizice, a scazut la 1,75%, dar nu va avea efecte imediate pe piata creditarii
- Istoricul ROBOR la 3 luni, in perioada 01.08.1995 - 31.12.2019
Taxa bancara
- Normele metodologice pentru aplicarea taxei bancare, publicate de Ministerul Finantelor
- Noul ROBOR se va aplica automat la creditele noi si prin refinantare la cele in derulare
- Taxa bancara ar putea fi redusa de la 1,2% la 0,4% la bancile mari si 0,2% la cele mici, insa bancherii avertizeaza ca indiferent de nivelul acesteia, intermedierea financiara va scadea iar dobanzile vor creste
- Raiffeisen anunta ca activitatea bancii a incetinit substantial din cauza taxei bancare; strategia va fi reevaluata, nu vor mai fi acordate credite cu dobanzi mici
- Tariceanu anunta un acord de principiu privind taxa bancara: ROBOR-ul ar putea fi inlocuit cu marja de dobanda a bancilor
Statistici BNR
- Deficitul contului curent, -0,39% din PIB după prima lună a anului
- Deficitul contului curent, redus cu 17%
- Inflatia a încheiat anul 2023 la 6,61%, semnificativ sub prognoza oficială
- Deficitul contului curent, redus cu o cincime după primele zece luni ale anului
- Deficitul contului curent, redus cu 24% după primele nouă luni ale anului
Legislatie
- Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare
- Rambursarea anticipata a unui credit, conform OUG 50/2010
- OUG nr.21 din 1992 privind protectia consumatorului, actualizata
- Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare
- Reguli privind stabilirea ratelor de referinţă ROBID şi ROBOR
Lege plafonare dobanzi credite
- BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica
- Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)
- Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor
- Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!
- Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)
Anunturi banci
- Bancile comunica automat cu ANAF situatia popririlor
- BRD bate recordul la credite de consum, in ciuda dobanzilor mari, si obtine un profit ridicat
- CEC Bank a preluat Fondul de Garantare a Creditului Rural
- BCR aproba credite online prin aplicatia George, dar contractele se semneaza la banca
- Aplicatia Eximbank, indisponibila temporar
Analize economice
- România - prima în UE la inflație, prin efect de bază
- Inflația anuală, în scădere la 7,23%
- Avansul PIB pe 2023, recalculat la 2,1%. Rezultatul nominal, majorat cu circa 15 miliarde lei
- Produsul Intern Brut (PIB), modificat in prognoza de iarna
- Costul împrumuturilor pe termen lung, scădere la 6,14% în ianuarie 2024
Ministerul Finantelor
- Datoria publică, sub pragul de 50% din PIB la finele anului 2023
- Deficitul bugetar, din ce în ce mai mare la început de an
- Deficitul bugetar după 8 luni, încă mai mare față de rezultatul din anul trecut
- Deficitul bugetar, cvasistaționar în iunie dar problematic la mijlocul anului
- Datoria publică a trecut din nou pragul de 50% din PIB pe date operative
Biroul de Credit
- FUNDAMENTAREA LEGALITATII PRELUCRARII DATELOR PERSONALE IN SISTEMUL BIROULUI DE CREDIT
- BCR: prelucrarea datelor personale la Biroul de Credit
- Care banci si IFN-uri raporteaza clientii la Biroul de Credit
- Ce trebuie sa stim despre Biroul de Credit
- Care este procedura BCR de raportare a clientilor la Biroul de Credit
Procese
- Un client Credius obtine in justitie anularea creditului, din cauza dobanzii prea mari
- Hotararea judecatoriei prin care Aedificium, fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinte, si statul sunt obligati sa achite unui client prima de stat
- Decizia Curtii de Apel Bucuresti in procesul dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Curtea de Conturi
- Vodafone, obligata de judecatori sa despagubeasca un abonat caruia a refuzat sa-i repare un telefon stricat sau sa-i dea banii inapoi (decizia instantei)
- Taxa de reziliere a abonamentului Vodafone inainte de termen este ilegala (decizia definitiva a judecatorilor)
Stiri economice
- România, țara UE cu cea mai mare creștere a costului salarial
- Deficitul comercial în prima lună a anului, la cea mai mică valoare din septembrie 2021 încoace
- Prețurile industriale la intern, în scădere anuală cu 8%
- Prognoza CE pentru România, mai pesimistă decât cea a CNSP
- România, pe primul loc în UE la inflația anuală in ianuarie 2024
Statistici
- Care este valoarea salariului minim brut si net pe economie in 2024?
- Cat va fi salariul brut si net in Romania in 2024, 2025, 2026 si 2027, conform prognozei oficiale
- România, pe ultimul loc în UE la evoluția productivității muncii în agricultură
- INS: Veniturile romanilor au crescut anul trecut cu 10%. Banii de mancare, redistribuiti cu precadere spre locuinta, transport si haine
- Inflatia anuala - 13,76% in aprilie 2022 si va ramane cu doua cifre pana la mijlocul anului viitor
FNGCIMM
- Programul IMM Invest continua si in 2021
- Garantiile de stat pentru credite acordate de FNGCIMM au crescut cu 185% in 2020
- Programul IMM invest se prelungeste pana in 30 iunie 2021
- Firmele pot obtine credite bancare garantate si subventionate de stat, pe baza facturilor (factoring), prin programul IMM Factor
- Programul IMM Leasing va fi operational in perioada urmatoare, anunta FNGCIMM
Calculator de credite
- ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape un punct, dupa masurile luate de BNR; cu cat se reduce rata la credite?
- In ce mall din sectorul 4 pot face o simulare pentru o refinantare?
Noutati BCE
- Acord intre BCE si BNR pentru supravegherea bancilor
- Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%
- BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%
- Dobânda pe termen lung a continuat să scadă in septembrie 2022. Ecartul față de Polonia și Cehia, redus semnificativ
- Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%
Noutati EBA
- Bancile romanesti detin cele mai multe titluri de stat din Europa
- Guidelines on legislative and non-legislative moratoria on loan repayments applied in the light of the COVID-19 crisis
- The EBA reactivates its Guidelines on legislative and non-legislative moratoria
- EBA publishes 2018 EU-wide stress test results
- EBA launches 2018 EU-wide transparency exercise
Noutati FGDB
- Banii din banci sunt garantati, anunta FGDB
- Depozitele bancare garantate de FGDB au crescut cu 13 miliarde lei
- Depozitele bancare garantate de FGDB reprezinta doua treimi din totalul depozitelor din bancile romanesti
- Peste 80% din depozitele bancare sunt garantate
- Depozitele bancare nu intra in campania electorala
CSALB
- Negocierile dintre banci si clienti la CSALB, in crestere cu 30%
- Sondaj: dobanda fixa la credite, considerata mai buna decat cea variabila, desi este mai mare
- CSALB: Romanii cu credite caută soluții pentru reducerea ratelor. Cum raspund bancile
- O firma care a facut un schimb valutar gresit s-a inteles cu banca, prin intermediul CSALB
- Rolul Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB) in sustinerea stabilitatii financiare
First Bank
- Ce trebuie sa faca cei care au asigurare la credit emisa de Euroins
- First Bank este reprezentanta Eurobank in Romania: ce se intampla cu creditele Bancpost?
- Clientii First Bank pot face plati prin Google Pay
- First Bank anunta rezultatele financiare din prima jumatate a anului 2021
- First Bank are o noua aplicatie de mobile banking
Noutati FMI
- FMI: criza COVID-19 se transforma in criza economica si financiara in 2020, suntem pregatiti cu 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, pentru a ajuta tarile in dificultate; prioritatea sunt ajutoarele financiare pentru familiile si firmele vulnerabile
- FMI cere BNR sa intareasca politica monetara iar Guvernului sa modifice legea pensiilor
- FMI: majorarea salariilor din sectorul public si legea pensiilor ar trebui reevaluate
- IMF statement of the 2018 Article IV Mission to Romania
- Jaewoo Lee, new IMF mission chief for Romania and Bulgaria
Noutati BERD
- Creditele neperformante (npl) - statistici BERD
- BERD este ingrijorata de investigatia autoritatilor din Republica Moldova la Victoria Bank, subsidiara Bancii Transilvania
- BERD dezvaluie cat a platit pe actiunile Piraeus Bank
- ING Bank si BERD finanteaza parcul logistic CTPark Bucharest
- EBRD hails Moldova banking breakthrough
Noutati Federal Reserve
- Federal Reserve anunta noi masuri extinse pentru combaterea crizei COVID-19, care produce pagube "imense" in Statele Unite si in lume
- Federal Reserve urca dobanda la 2,25%
- Federal Reserve decided to maintain the target range for the federal funds rate at 1-1/2 to 1-3/4 percent
- Federal Reserve majoreaza dobanda de referinta pentru dolar la 1,5% - 1,75%
- Federal Reserve issues FOMC statement
Noutati BEI
- BEI a redus cu 31% sprijinul acordat Romaniei in 2018
- Romania implements SME Initiative: EUR 580 m for Romanian businesses
- European Investment Bank (EIB) is lending EUR 20 million to Agricover Credit IFN
Mobile banking
- Comisioanele BRD pentru MyBRD Mobile, MyBRD Net, My BRD SMS
- Termeni si conditii contractuale ale serviciului You BRD
- Recomandari de securitate ale BRD pentru utilizatorii de internet/mobile banking
- CEC Bank - Ghid utilizare token sub forma de card bancar
- Cinci banci permit platile cu telefonul mobil prin Google Pay
Noutati Comisia Europeana
- Avertismentul Comitetului European pentru risc sistemic (CERS) privind vulnerabilitățile din sistemul financiar al Uniunii
- Cele mai mici preturi din Europa sunt in Romania
- State aid: Commission refers Romania to Court for failure to recover illegal aid worth up to €92 million
- Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV)
- Infringements: Commission refers Greece, Ireland and Romania to the Court of Justice for not implementing anti-money laundering rules
Noutati BVB
- BET AeRO, primul indice pentru piata AeRO, la BVB
- Laptaria cu Caimac s-a listat pe piata AeRO a BVB
- Banca Transilvania plateste un dividend brut pe actiune de 0,17 lei din profitul pe 2018
- Obligatiunile Bancii Transilvania se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti
- Obligatiunile Good Pople SA (FRU21) au debutat pe piata AeRO
Institutul National de Statistica
- România, pe locul 2 în UE la creșterea comerțului cu amănuntul în ianuarie 2024
- Comerțul cu amănuntul, în creștere cu 1,9% pe anul 2023
- Comerțul cu amănuntul, în creștere pe final de an
- Comerțul cu amănuntul, stabilizat la +2% față de anul anterior
- Creșterea economică, doar 1,1% după primele trei trimestre ale anului curent
Informatii utile asigurari
- Data de la care FGA face plati pentru asigurarile RCA Euroins: 17 mai 2023
- Asigurarea împotriva dezastrelor, valabilă și in caz de faliment
- Asiguratii nu au nevoie de documente de confirmare a cutremurului
- Cum functioneaza o asigurare de viata Metropolitan pentru un credit la Banca Transilvania?
- Care sunt documente necesare pentru dosarul de dauna la Cardif?
ING Bank
- La ING se vor putea face plati instant din decembrie 2022
- Cum evitam tentativele de frauda online?
- Clientii ING Bank trebuie sa-si actualizeze aplicatia Home Bank pana in 20 martie
- Obligatiunile Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est, intermediata de ING Bank
- ING Bank transforma departamentul de responsabilitate sociala intr-unul de sustenabilitate
Ultimele Comentarii
-
Refinantare
... detalii
-
tema
Salutare tuturor! Vreau să împărtășesc experiența mea cu online-credit.ro - o soluție ... detalii
-
Cont restricționat la ing
... detalii
-
Restricție cont
Buna mi sa restricționat contul la ing după ce am primit o sumă de la o vecina de a mea și mia ... detalii
-
Intrebari
1.) Din total active: cat reprezinta creditele acordate si cat reprezinta titlurile de stat? 2.) ... detalii