Cu cat o tara este mai dezvoltata din punct de vedere economic, cu atat are mai multe banci. E firesc si este demonstrat si de statistici. Astfel ca si la acest capitol Romania este codasa Europei. Conform datelor publicate astazi de Banca Centrala Europeana cu privire la numarul bancilor din Uniunea Europeana la finalul anului trecut, Romania avea un numar de 39 de institutii de credit, fata de 56 de banci in Cehia, o tara mult mai mica decat a noastra. (Vezi aici comunicatul BCE privind numarul de banci din Europa)
Daca e sa ne comparam cu vecina Ungaria, o tara, de asemenea, mai mica decat a noastra, atunci vedem ca ei au nu mai putin de 189 de banci. Iar in Polonia sunt incomparabil mai multe: 691! De altfel, aceasta tara este in liga statelor dezvoltate in privinta numarului de institutii de credit, alaturi de Austria, cu 731 de banci, Franta cu 623 si Marea Britanie, cu 358 de banci.
De ce avem mai putine banci decat altii
Daca va intrebati de ce aceasta diferenta uriasa intre numarul de banci din Romania sau Bulgaria, raspunsul se afla in modelul economic diferit al tarilor noastre fata de statele dezvoltate in ceea ce priveste dezvoltarea micilor intreprinzatori.
In tarile dezvoltate din vest, incepand cu Ungaria si Polonia, IMM-urile se pot infiinta si dezvolta rapid datorita existentei multimii de banci populare de economii si cooperative de credit la nivel local, care cunosc foarte bine activitatea micilor intreprinzatori, cu care au o relatie de incredere si respect reciproc.
Aceste banci populare si cooperate de credit acorda finantari de valori mici intreprinzatorilor locali, ajutandu-i sa se dezvolte pana la stadiul de companie mijlocie, cand sunt preluate de banci mai mari, precum, Commerzbank in Germania.
La noi, 80% dintre IMM-uri se autofinanteaza, iar cele care reusesc sa obtina credite de la banca sunt in general din categoria firmelor mijlocii spre mari.
O alta problema este faptul ca ele depind de banci comerciale universale si nu de banci specializate pe finantarea intreprinzatorilor, astfel ca o decizie de aprobare a unui credit se ia mai greu iar conditiile de creditare sunt mai restrictive. In plus, nu exista garantia ca o line de credit va fi prelungita in momente in care banca isi schimba strategia si se concentreaza, de exemplu, pe persoanele fizice.
In schimb, bancile locale din vest sunt tot timpul alaturi de intreprinzatori, practic depind de acestia, asigurandu-le practic finantarea necesara dezvoltarii, atat in vremuri bune cat si in cele de restriste.
Un model economic ce poate fi un exemplu si pentru Romania.
Numarul bancilor din Europa este in scadere
Revenind la datele statistice publicate de BCE, acestea arata, cum este si firesc, o diminuare a numarului bancilor si altor institutii financiare din tarile europene.
Astfel, in cele 28 de state din Uniunea Europeană, numărul instituţiilor financiar-monetare a scăzut cu 3,6%, adica 330 de banci si alte institutii de creditare, numarul total al acestora ajungând la 8.746 la finalul anului 2013.
Instituţiile financiar-monetare includ bănci centrale, bănci comerciale, bănci de economii şi firme de creditare.
Faţă de situaţia de la 1 ianuarie 1999, când erau 10.909 de instituţii financiar-monetare în UE, până la 1 ianuarie 2014 s-a înregistrat un declin de 2.163 de unităţi (minus 20%), în pofida adăugării a 1.608 instituţii în 2004, când au aderat la UE încă zece state, a încă 72 de instituţii în 2007, când România şi Bulgaria s-au alăturat UE, şi alte 57 instituţii la 1 iulie 2013, când a aderat Croaţia.
În zona euro, numărul instituţiilor financiar-monetare a scăzut anul trecut la 6.790 de unităţi, în scădere cu 3,8% faţă de 7.059 unităţi în 2012.
Comparativ cu situaţia de la 1 ianuarie 1999, până la 1 ianuarie 2014 s-a înregistrat un declin de 3.066 unităţi (31%), chiar dacă au aderat la euro Grecia (2001), Slovenia (2007), Cipru şi Malta (ambele în 2008), Slovacia (2009), Estonia (2011). De la 1 ianuarie 2014 Letonia este cel de-al 18 membru al zonei euro.
Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Cipru (26%), Grecia (17%) şi Luxemburg (16%).
Nu există comentarii pentru această știre.
Plata cumpărăturilor la magazine cu cardul la POS are acum un concurent serios: Ropay. Plățile Ropay au patru mari avantaje față de plățile cu cardul: mai simple, fără a fi... detalii
Mulți cititori ne-au scris că au căzut în capcana creditelor online de la IFN-uri, cu dobândă 0 în primele zile sau chiar luni, aprobate rapid și ușor, probabil fără prea... detalii
Consiliul Concurenței spune că are dovezi că băncile au vorbit între ele pentru a-și alinia cotațiile ROBOR la anumite niveluri, motiv pentru care au fost amendate și li s-a cerut... detalii
BRD majorează, din luna octombrie, comisioanele pentru administrarea conturilor, retragerile de numerar de pe carduri, transferuri de bani și alte servicii bancare. În plus, BRD introduce și noi comisioane, precum... detalii
Meta (Facebook și Instagram), investigată de Comisia Europeană pentru că face reclamă la fraude financiare
Este foarte greu de afirmat că mecanismul de stabilire a ROBOR permite o înțelegere între bănci, spune fostul economist șef al Consiliului Concurenței
Dobânda la creditul din reclama Raiffeisen poate fi și de 5 ori mai mare
Libra nu te mai lasă să scoți bani gratuit la bancomat, dacă nu faci o plată cu cardul
Poliția și DNSC spun că e importantă prevenirea fraudelor online, dar nu au nici măcar un număr de telefon dedicat acestora
Au dreptul casele de schimb valutar să-mi refuze bancnote euro vechi?
Am plătit rata la credit în avans, însă banca m-a amenințat cu raportarea la Biroul de Credit, pentru că am poprire (actualizat)
Creditele cu dobânzi ROBOR reprezintă doar 18% din totalul împrumuturilor în lei
Prostia și domnia se plătesc, spune o doamnă care a "investit" în programul Brua
Despăgubirile de la bănci pentru creditele cu ROBOR s-ar putea obține abia peste 5 ani; exemplu de calcul al unui potențial prejudiciu