BANCI | Stirea Zilei

Plasamentele in lei aduc cele mai mari randamente din Europa Centrală si de Est

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: GhiseulBancar.ro
2007-12-11 20:06

Plasamentele în lei românesti aduc investitorilor străini o rentabilitate suplimentară de circa 6% pe an din diferenta de dobânzi între piata românească si zona euro si din aprecierea monedei nationale, arată, marti, un raport Erste Bank privind accentuarea inflatiei din centrul si estul Europei.

Randamentul suplimentar sau "prima de randament" - cum este denumită de analistii de la Erste - este estimată să fie cuprinsă între 2-6% pe an în următorii doi ani în tările din Europa Centrală si de Est, mai ales ca urmare a accentuării inflatiei în întreaga zonă.

În România, inflatia ridicată mentine dobânzile cu circa 3,4% mai mari fată de cele din zona euro, iar aprecierea leului adaugă încă 2,9% pe an pe an la "prima de randament".

"În măsura în care tările converg în ceea ce priveste nivelurile veniturilor si preturilor, ne asteptăm ca această primă să rămână la valori pozitive în tările cu un regim flexibil al ratei de schimb valutar si al tintelor de inflatie", spune Juraj Kotian, analist al Erste Bank.

Principalul factor care generează primele de randament este inflatia mare din zonă, cauzată de scumpirea produselor alimentare si petrolului pe plan mondial, care însă au un impact mai ridicat asupra inflatiei din tările central si est-europene, deoarece aceste mărfuri au o pondere mai ridicată decât în vestul Europei în indicele preturilor de consum, indicator care măsoară inflatia.

Din acest punct de vedere, România este "cazul extrem" printre tările din regiune, cu o pondere de 38,92% a bunurilor alimentare în cosul preturilor de consum folosit de Institutul National de Statistică (INS) la calculul inflatiei din 2007, fată de 17-20% în celelalte state din zonă. Astfel, la inflatia anuală de 6,84% din octombrie, a contribuit semnificativ scumpirea bunurilor alimentare cu peste 10%, observă analistii Erste.

"Preturile mai ridicate pentru anumite bunuri, în special pentru titei, grâu si lapte praf, s-au dovedit a fi factori esentiali pentru cresterea inflatiei din ultimele luni. În timp ce cererea tot mai ridicată la nivel mondial pentru grâu si lapte praf poate continua să exercite presiuni asupra preturilor acestor produse, partea de aprovizionare ar trebui să ducă la o scădere a preturilor, dacă perioadele de secetă nu se vor repeta anul viitor", se arată în raport.

Totusi, accentuarea inflatiei nu va genera reactii semnificative din partea băncilor centrale, cred analistii Erste, deoarece factorii principali care au generat cresteri de preturi sunt în afara sferei de influentă a politicilor monetare.

"Ne asteptăm ca băncile centrale să nu reactioneze pe deplin la acesti factori, întrucât sunt factori exogeni, care foarte probabil au un efect temporar sau singular asupra inflatiei. Totusi, este foarte probabil ca băncile centrale din Europa Centrală si de Est să actioneze si ne asteptăm să răspundă inflatiei ridicate prin intermediul unor cresteri modeste ale dobînzilor sau cel putin prin lansarea unor comentarii alarmiste, care să sustină eforturile depuse în vederea reducerii inflatiei", consideră Juraj Kotian.

De altfel, inflatia mai mare din regiune, asociată cu aprecierea monedelor fată de euro, accelerează procesul de convergentă spre zona euro la nivelul preturilor. "Convergenta preturilor în regiunea Europei Centrale si de Est trebuie percepută ca un efect natural al convergentei veniturilor. Mai mult, conditiile monetare înăsprite bazate pe aprecierea valutelor si diferentialele ratelor dobânzii oferă beneficii importante celor care investesc în valutele Europei Centrale si de Est", mai spune Kotian.

Existenta unei prime de rentabilitate în tările din regiune ar trebui să ajute băncile centrale în eforturile lor de dezinflatie, deoarece sporeste cererea pentru valute central si est-europene, ceea ce ar putea avea drept efect înclinarea distributiei acestei prime "mai degrabă către aprecierea ratei de schimb valutar decât către diferentialele ratei dobânzii".

După investitiile în leul românesc, cele mai mari randamente suplimentare ar putea fi generate în perioada 2008-2009 de plasamente în zlotul polonez, de circa 3,6% pe an, urmate de cele în coroana cehă, estimate la aproximativ 2,5% pe an pentru acelasi interval.

Forintul ungar ar putea aduce o primă de rentabilitate de aproximativ 2% pe an, estimează analistii de la Erste Bank, deoarece în Ungaria "cresterea economică fortată oferă doar un imbold modest pentru convergenta preturilor si argumente pentru înăsprirea excesivă a politicii monetare".


Cea mai mică primă va fi generată de plasamentele în coroana slovacă, monedă care a fost inclusă din acest an în mecanismul ratelor de schimb ERM2 - "anticameră" a zonei euro - în care variatia monedei fată de moneda europeană este controlată, neputând depăsi 15% fată de un nivel stabilit al cursului.

"Ne asteptăm ca prima de rentabilitate pentru investitiile în coroane slovace să fie în medie aproape de zero pentru perioada 2008-2009, întrucât rata de schimb valutar va fi fixă, iar dobânzile se vor alinia la zona Europei, datorită adoptării monedei Euro", arată Juraj Kotian.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Care sunt cele mai bune carduri de credit?

Pentru alegerea celui mai bun card de credit furnizat de banci, trebuie sa luam in calcul mai multe criterii, cele mai importante fiind, fireste, dobanda si comisioanele, precum si programele de plata in rate fara dobanda si bonusurile/reducerile oferite la plata cumparaturilor din magazinele detalii

Darea in plata: de ce este mai avantajoasa negocierea prin CSALB decat un proces in instanta

O instanta de judecata a respins, recent, cererea clientului unei banci pentru echilibrarea contractului de credit in baza legii privind darea in plata, intrucat cursul francului elvetian (CHF) fata de leu a crescut cu doar 50%, nu cu 52%, cum prevede Legea 77/2016. Decizia Judecatoriei detalii

Ce reclamatii au clientii bancilor si IFN-urilor

Cele mai multe reclamatii la adresa bancilor si IFN-urilor primite pe site-urile Reclamatiibanci.ro, Bancherul.ro si Ghiseulbancar.ro in saptamana 4-10 octombrie s-au referit la probleme in utilizarea aplicatiilor de mobile banking, raportarea restantelor la Biroul de Credit si detalii

BNR urca dobanda la 1,5%, contrar asteptarilor

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat dobanda de politica monetara cu un sfert de punct, se la 1,25% la 1,50%, contrar asteptarilor analistilor, care anticipau mentinerea ratei de referinta.
Economistul BCR, Ciprian Dascalu, considera ca BNR va amana in sedinta de astazi noul ciclu de crestere a dobanzii de referinta, din cauza recrudescentei epidemiei coronavirusului, valul patru fiind mai grav decat cele mai pesimiste asteptari. Comunicatul BNR: Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară
05.10.2021 "Consiliul de administraĹŁie al Băncii NaĹŁionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 octombrie 2021, a hotărât următoarele: - majorarea ratei detalii

 



 

Ultimele Comentarii