BANCI | Analiza

Investitiile in tehnologie cresc puternic, semnal bun pentru majorarea exporturilor

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: GhiseulBancar.ro
2007-12-07 17:14

Avansul puternic al investitiilor în bunuri durabile din primele nouă luni din acest an, într-un ritm dublu fată de acelasi interval din 2006, ar putea genera, în următorii ani, o îmbunătătire a structurii exporturilor si o reducere a deficitului comercial, spun analistii chestionati de NewsIn.

Economistul sef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, consideră foarte importantă, pe partea de utilizare a produsului intern brut din trimestrul al treilea, formarea brută de capital fix (FBCF), care a înregistrat o crestere "extraordinară", acest progres fiind determinat mai ales de investitii.

Formarea brută de capital fix, în care intră investitiile în bunuri durabile, a avansat cu 25,3% în primele nouă luni ale acestui an, ritm dublu fată de cel înregistrat în aceeasi perioadă a anului trecut, când avansul acestui indicator a fost de 13,7%.

"Este un semn extrem de bun pentru dezvoltarea productivitătii pe termen lung, care nu se poate realiza decât cu importuri de tehnologie, care, sperăm noi, în următorii ani să se reflecte si în exporturi", a declarat Anghel, pentru NewsIn.

El a mai subliniat evolutia "destul de bună a serviciilor, segment care a contribuit cu 3,4% la avansul economic de 5,8% în primele nouă luni din 2007".

Economistul sef al BCR consideră că temperarea consumului din ultimul trimestru se înscrie într-o tendintă de durată, care ar putea semnala o consolidare a economisirii, benefică în sensul reducerii pericolelor de supraîncălzire a economiei.

"Intervalul iulie-septembrie constituie deja al patrulea trimestru consecutiv de temperare a cresterii consumului, tendintă care a început să se observe în ultimile trei luni ale anului trecut, ceea ce înseamnă că putem vorbi despre un trend si de un posibil avans al economisirii. Ritmul de crestere al consumului va fi, probabil, mai puternic în decembrie, însă putem spune că acesta s-a diminuat în ultimele patru trimestre", a mai spus Anghel.

Pe de altă parte, economistul sef al Raiffeisen Bank România, Ionut Dumitru consideră trecătoare temperarea consumului, pe care o pune pe seama încetinirii autoconsumului, care este corelat cu evolutia slabă a productiei agricole. Economistul de la Raiffeisen a apreciat că ritmul de crestere pe segmentul constructiilor nu poate fi sustinut, mai ales în conditiile în care, peste iarnă, activitatea în acest sector se diminuează semnificativ. Dumitru pune avansul puternic pe seama cererii cu mult peste oferă si a introducerii, de către bănci, a normelor proprii de creditare, care prevăd grade de îndatorare de până la 70% si un avans minim mult mai redus decât înainte.

Anghel consideră că, pe segmentul constructiilor, putem observa o echilibrare a celor trei piloni, respectiv infrastructura, locuintele noi si clădirile de birouri.

Astfel, pe partea de constructii ingineresti civile se poate vedea o crestere consistentă, care se va reflecta în lărgirea deficitului bugetar pe parcursul ultimelor luni din an, a arătat analistul, care a mentionat si progresul si în privinta clădirilor noi de birouri.

"Dacă avansul constructiilor ar fi fost alimentat doar de partea de ansambluri rezidentiale, atunci ar fi fost îngrijorător, deoarece ar fi existat riscul formării unui asset bubble pe segmentul imobiliar, însă, în conditiile echilibrării celor trei piloni, putem considera că evolutia pozitivă a sectorului constructiilor va continua si anul viitor", a spus Anghel.

Un alt element important, mai consideră Anghel, este faptul că agricultura a generat o reducere cu 1,2% a avansului economic. "Dacă agricultura ar fi avut un aport nul, cresterea PIB-ului ar fi fost de 7% pe al treilea trimestru. Această contributie va creste în ultimul trimestru, în conditiile în care în acest an am avut cea mai proastă productie de porumb, de exemplu, iar evolutia agriculturii în 2007 a fost cea mai slabă din ultimii 15 ani", a mai explicat Anghel.

Potrivit economistului, în 2008 agricultura ar putea contribui pozitiv la avansul economiei românesti, ducându-l către 6%, "în conditiile în care există o probabilitate relativ redusă ca 2008 să fie la fel de slab, din punct de vedere agricol, ca si 2007".

Anghel mai consideră că un an agricol normal ar ajuta si inflatia. "La potentialul agricol pe care îl are România, ar fi anormal ca agricultura să aibă si în 2008 o contributie negativă. Sunt, de altfel, sanse mari ca PIB-ul să crească în 2008 mai mult decât în acest an", a mai arătat economistul sef al BCR.

În privinta sectorului agricol, economistul sef al Raiffeisen Bank a avertizat asupra riscurilor pe care le-ar presupune cazul în care 2008 s-ar dovedi un an slab, ceea ce ar avea efecte "dezastruoase, atât asupra cresterii PIB, cât si asupra preturilor", mai ales din cauză că, după mai multi ani slabi la rând, stocurile în agricultură s-au redus foarte mult. Dumitru, care estimează cresterea economică la 5,5% în acest an, consideră că în anii următori vom asista la o încetinire a acesteia.

"Anul viitor vom asista la o revigorare a cresterii economice fată de anul în curs, pe fondul unui efect de bază în agricultură, unde cresterea va fi, probabil, de cel putin 10%. E putin probabil, însă, să putem creste cu peste 7% pe an. E irealist să ne întrecem, la nivel politic, în cresteri de 7,7%, precum avansul PIB-ului de anul trecut, dacă nu putem sustine această crestere", a mai spus Dumitru.

"Cresterea serviciilor este foarte bună, arată că economia începe să se dezvolte. Avansul constructiilor as spune că este nefericit. Sigur, este nevoie de constructii, dar cresterea aceasta nu este un semn că economia românească s-ar îmbunătăti, ci mai degrabă se acoperă cererea mare din acest domeniu", a explicat presedintele Chartered Financial Analysts (CFA), Dragos Cabat, pentru NewsIn.

Potrivit economistului, cresterea bazată pe sectorul imobiliar a avut efecte negative si în cazul altor state, precum Spania, Grecia sau Turcia. Cabat a mai precizat că speră ca temperarea cresterii consumului să fie de durată.

Presedintele CFA se asteaptă la un ritm al cresterii economice între 5,6 si 5,8%, pe care îl apreciază ca fiind "bun, dar nu spectaculos".

"Începem să observăm o diminuare a diferentei între cresterea economică în Uniunea Europeană si cresterea economiei românesti. Cu cât diferenta se micsorează, cu atât ne va trebui mai mult să recuperăm decalajele. Trebuie să tinem cont, înainte de toate, că avem nevoie de o crestere puternică, dar sănătoasă", a mai spus Cabat.

Ionut Dumitru consideră, la rândul său, că surpriza, pentru evolutia produsului intern brut în trimestrul al treilea a fost reprezentată de servicii si de avansul peste asteptări al veniturilor din impozitele nete pe produs.

Directorul de trezorerie al ING Bank România, Florin Cîtu, consideră că vestea îngrijorătoare o constituie contributia negativă a exporturilor nete, care arată dezechilibrele si faptul că economia foloseste foarte multe resurse externe. Tot un factor îngrijorător îl reprezintă cresterea sub asteptări a investitiilor străine directe. "Suma este prea mică pentru nevoile economiei românesti", a spus Cîtu.

În privinta cresterii puternice a investitiilor, analistul a spus că "trebuie să vedem ce se ascunde în spatele acestor cifre, mai ales că o serie de achizitii, precum cele de autovehicule efectuate de firme, apar ca investitii, nu ca bunuri de consum".

"Multe sunt cumpărate astfel pentru a evita costurile suplimentare pe care le presupune taxa pe valoarea adăugate (TVA)", a mai explicat Cîtu.

Vestea bună, consideră directorul ING Bank România, este că serviciile au, în continuare, o contributie majoră la formarea PIB-ului.

Rozalia Pal, senior economist la Unicredit Ţiriac Bank, consideră că ne putem astepta la o îmbunătătire a exporturilor nete (diferenta între exporturi si importuri) în ultimele trei luni ale anului, pe fondul deprecierii leului, efect care se transmite cu întârziere spre aceste laturi ale economiei nationale.

Pal vede cresterea economiei românesti la 5,8% la sfârsitul anului, cu un ritm de 5,6% în trimestrul al patrulea. Pentru anul viitor, analistul băncii Unicredit Ţiriac estimează o încetinire a avansului PIB la 5,5%, urmată de o nouă temperare, până la 5% în 2009.

Produsul intern brut al României a crescut în al treilea trimestru al acestui an cu 5,7% fată de acelasi interval din anul trecut până la 111,35 miliarde lei (34,42 miliarde euro), peste asteptările analistilor. În primele nouă luni ale anului, cresterea economică s-a temperat la 5,8%, de la 7,8% în perioada similară a anului trecut. În perioada ianuarie-septembrie 2007, produsul intern brut al României a fost de 266,59 miliarde lei (81,1 miliarde euro), arată datele publicate de Statistică.

La cresterea economică de 5,8% din primele nouă luni, serviciile au contribuit cu 3,4%, constructiile cu 2%, industria cu 1,4%, iar impozitele nete pe produs cu 0,2%. În schimb, agricultura a avut o contributie negativă de 1,2%.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analiza



La care banci se poate face actualizarea online a datelor de catre firme

Actualizarea online a datelor firmelor, pe site-urile sau in aplicatiile bancilor, este posibila la doar trei institutii de credit, la restul fiind nevoie de prezenta intr-o sucursala. ING Bank a anuntata ca a introdus opțiunea de actualizare a datelor 100% detalii

Conturi bancare gratuite pentru incasarea salariului, pensiei si indemnizatiilor sociale. Dar cine poate sa-si faca unul?

Legea care permite in prezent celor fara conturi bancare sa-si deschida unul nou, denumit cont de baza, fara comisioane de deschidere, inchidere si retragere numerar la bancomat, a fost modificata de Parlament. Noua varianta a acestei legi, care mai asteapta detalii

Indicatorii sistemului bancar la finalul trimestrului 3 din 2023

Indicatorii sistemului bancar la finalul lunii iunie 2023, conform datelor furnizate de Banca Nationala a Romaniei (BNR).  Indicatorii au fost calculați pe baza raportărilor financiar-contabile trimise la banca centrală de instituțiile de credit, detalii

Indicatorii sistemului bancar la finalul T2 2023

Indicatorii sistemului bancar la finalul lunii iunie 2023, conform datelor furnizate de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Indicatorii au fost calculați pe baza raportărilor financiar-contabile trimise la banca centrală de instituțiile de credit, detalii

 



 

Ultimele Comentarii