BANCI | Stirea Zilei

Walter Rothensteiner, directorul Raiffeisen Zentralbank Ísterreich (RZB): Ar fi de neconceput sa ne retragem din Romania

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2009-05-28 08:41

Ar fi "de neconceput" ca Raiffeisen International să se retragă din ţări lovite de criză, precum Ucraina şi RomÔnia, a declarat, miercuri, pentru Reuters, Walter Rothensteiner, şeful Raiffeisen Zentralbank Ísterreich (RZB), care deţine 70% din Raiffeisen International.

Creşterea susţinută ţnregistrată de Raiffeisen ţn ultimii ani, a luat sfÔrşit anul treut, cÔnd colapsul cererii de export venită de la ţările vestice şi criza globală a creditării a obligat, brusc, fostele ţări comuniste ale Europei să intre ţntr-o criză economică profundă.

"Sigur că situaţia ar putea să dureze", a spus Walter Rothensteiner, care deţine funcţiile de director executiv ţn cadrul grupului RZB şi pe cea de preşedinte a subsidiarei acesteia Raiffeisen International.

Ucraina, una dintre pieţele cheie ale Raiffeisen, unde deţine a doua bancă din piaţă, resimte din plin efectele crizei, iar economiştii se aşteaptă ca economia ţării să scadă cu 8 pÔnă la 10% ţn acest an. Cu toate acestea, Rothensteiner a precizat că nu va pleca.

"Ar fi neconceput pentru strategia noastră de ansamblu să renunţăm la unele dintre subsidiarele noastre din ţntreaga reţea", a precizat Rothensteiner.

Creditele acordate de Raiffeisen au sporit cu 40% ţn 2007 şi cu 20% ţn 2008, pe măsură ce companiile au investit ţn construcţia de imobile, maşini şi frigidere, iar clienţii de retail s-au ţmprumutat ca să le cumpere. ╬n acest an, ţnsă, banca va trebui să se străduiască să facă faţă situaţiei.

╬n acelaşi timp, creditele cu probleme au ţnceput să crească şi vor mÔnca o bună parte din veniturile aferente acestui an. Provizioanele pentru credite cu probleme ale RZB au crescut de şase ori ţn primul trimestru al acestui an, comparativ cu nivelul ţnregistrat ţn primele trei luni din 2008.

"Trebuie să discuţi cu clienţii şi să spui, 'Ce facem acum?' Apoi ţncepi să extinzi planul de rambursare a creditului pe care ţl are clientul şi e posibil ca acesta să nu ţl plătească pe tot, ceea ce se va reflecta ţn provizioanele de risc", a explicat Rothensteiner.

El adăugat, ţnsă, că a rămas neschimbată creştere prognozată pentru termen lung, ţn condiţiiile ţn care faptul că ţncă mai există 50-60 de milioane de est-europeni care nu avut niciodată un cont bancar garantează că serviciile bancare ţşi vor relua creşterea la un moment dat.

Rothensteiner a criticat ceea ce el numeşte avertismente alarmiste despre prăbuşirea financiară din Europa emergentă, care au dus la deprecierea pronunţată a monedelor, acţiunilor şi obligaţiunilor din regiune ţn prima parte a acestui an.

El a adăugat că, deşi regiunea se confruntă evident cu criza, situaţia continuă să fie controlabilă, iar sumele necesare pentru stabilizarea regiunii sunt mici comparativ cu cele acordate băncilor vest-europene.

"Cu 10 sau 20 miliarde euro dintr-un ţmprumut de la FMI poţi să destresezi bugetul şi contul curent al unei ţntregi ţări", a spus el, făcÔnd comparaţie cu pachetul de salvare de 102 miliarde euro acordat de Germania pentru Hypo Real Estate.

"Uneori pierdem din vedere acele dimensiuni relative", a atras atenţia Rothensteiner.

RZB - deţinută de bănci cooperative regionale din Astria şi nelistată - este principalul finanţator al Raiffeisen, la care controlează 70% din capital.

Rothensteiner a mai spus că injecţia recentă de capital de 1,75 miliarde euro primită de RZB de la statul austriac ar trebui să o ajute să asigure capital şi lichiditate pentru Raiffeisen şi sudsidiarele acesteia din 17 ţări din Europa emergentă.

"Mă aştept ca băncile centrale din unele ţări să ceară majorări de capital. Dacă Raiffeisen International va avea nevoie de bani, vor bate la uşa noastră", a mai spus Rothensteiner.

╬ntrebat dacă Raiffeisen va fi nevoită să apeleze la emisiuni pentru a face rost de fonduri cu care să ţşi menţină neatinse ratele de capital, el a spus că "Bine-nţeles că nu".

Creanţele asupra RomÔniei ale Raiffeisen Zentralbank Ísterreich (RZB), acţionarul majoritar al Raiffeisen International, au urcat cu 11% ţn primul trimestru al acestui an, pÔnă la 8,26 miliarde euro, sumă care reprezintă 4,5% din expunerea totală a grupului, arată datele publicate miercuri de grup.

La finalul anului trecut, creanţele deţinute de Raiffeisen asupra unor entităţi din RomÔnia ţnsumau 7,46 miliarde euro, cu o pondere de 4% din total.

╬n schimb, faţă de celelalte state din regiune, expunerea RZB a scăzut ţn primul trimestru. Creanţele asupra Bulgariei au scăzut cu 8%, la 5,05 miliarde euro, cele asupra Ungariei - cu 12%, la 10,3 miliarde euro, creanţele asupra Slovaciei au coborÔt cu 22%, pÔnă la 9,7 miliarde euro, creanţele asupra Cehiei - cu 4%, la 8,7 miliarde euro, iar cele asupra Poloniei - cu 12%, la 7,4 miliarde euro.

Expunerea Raiffeisen Zentralbank asupra RomÔniei era la finalul lui martie a şasea ca dimensiune ţntre statele din UE, cele mai mari creanţe ale RZB rămÔnÔnd cele asupra Austriei, de 36,4 miliarde euro - o cincime din total.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Cum si-au majorat bancile profitul cu 70%

Sistemul bancar romanesc, compus din 31 de banci si Creditcoop, si-a majorat substantial profitul net in primul trimestru din acest an, cu 70% fata de perioada anterioara din anul precedent, la 3,3 miliarde lei, de la 1,9 miliarde lei. Cum se explica aceasta detalii

Supraindatorarea la IFN-uri: ÔÇ×am rate de 3500 de lei si o pensie de 1800 de lei. Ce pot sa fac?ÔÇŁ

Supraindatorarea populatiei cu credite facile, online, obtinute de la IFN-uri, este un fenomen pe care autoritatile ar trebui sa-l limiteze. Banca Nationala a Romaniei (BNR), institutia responsabila de supravegherea si reglementarea Institutiilor Financiare detalii

Care sunt cardurile de credit cu cele mai mici dobanzi?

Dobanzile pentru un card de credit variaza intre 17% la CEC Bank si 29% la OTP Bank, conform analizei unui numar de 15 tipuri de astfel de carduri de cumparaturi, oferite de 13 banci. Printre cardurile cu dobanzi reduse se mai afla cele din oferta Libra Bank - detalii

Ce dobanzi platesc bancile pentru depozitele in euro?

Dobanzile platite de banci pentru depozitele in euro pe un an depuse de persoanele fizice variaza in prezent intre 1% si 2,75%, conform topului realizat de Bancherul.ro pe baza ofertelor unui numar de 17 banci. Media dobanzilor pentru un depozit la termen de 12 detalii

 



 

Ultimele Comentarii