BANCI | Stirea Zilei

Creditele online ale IFN-urilor supraindatoreaza populatia: o problema in atentia BNR

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2022-11-27 11:20

Bancherul.ro si Reclamatiibanci.ro au primit in ultima perioada mai multe sesizari de la cititori care se plang ca au ajuns supraindatorati, dupa ce au putut obtine mai multe imprumuturi online de la IFN-uri, desi aveau deja de platit rate care depaseau cu mult maximul stabilit de BNR, 40% din venituri.

Iata un exemplu:

"Am un credit de nevoie personale la ing , unde incasez si salariu cu o rata de 1700 ron = fix 40% rata de indatoare, iar de aici incepe ,,chinul” dupa cum urmeaza:

1. Imprumut Hora Credit - 400 ron


2. Imprumut Ferratum - 4000 ron


3. Imrumut Credius - 8000 ron


4. Imprumut Smilecredit - 800 ron, aici mi au pus proprire pe contul ing 1500 ron si l am platit.


5. Imprumut Icredit - 3000


6. Imprumut Viacconto - 2000


7. Un Card Avantaj mai vechi cu o descoperire de 3200 ron.


Si cred ca mai sunt 2 ifn uri, dar nu le mai tin mite ca nu m-au contactat.

Binenteles, ca orice roman bine informat si ,,disperat” am solicitat aceste credite in interval-ul mai-iulie 2022 deoarece am avut o nevoie acuta de o suma de bani, iar acum sunt in incapacitate de plata , firmele ma ameninta cu executari silite, dobanzi mari, sunt raportat de toate cnf mail uri la Biroul de Credit."

Oamenii se plang ca IFN-urile le-au aprobat creditele, in ciuda faptului ca acestea le-au verificat gradul de indatorare la Biroul de Credit:

„Cum as putea sa fac sa fiu șters din Biroul de Credit de Hora Credit pentru ca mi au acordat un credit de 3000 lei cu depășirea gradului de îndatorare, cu toate ca au verificat Biroul de Credit când mi au împrumutat banii și au văzut ca mai aveam 3 credite active ale căror rate depășeau venitul?…”

Institutiile Financiare Nebancare (IFN), la fel ca bancile, sunt obligate de Banca Nationala a Romaniei (BNR) sa aprobe credite pentru persoane fizice doar daca acestea au un grad de indatoare (ponderea ratelor in venituri) de maxim 40%.

Astfel, Regulamentul BNR nr.6 din 2018, in vigoare din 9 noiembrie 2018, pentru modificarea Regulamentului nr.17 din 2012 privind unele conditii de creditare, prevede urmatoarele, la articolul 19:

„Art. 19. – (1) La acordarea unui credit, nivelul maxim al gradului total de îndatorare stabilit potrivit art. 12 alin. (1) lit. f) nu poate depăşi 40%.”

Supraindatoarea a fost motivul pentru care BNR a decis, in urma  cu 5 ani, sa supravegheze si IFN-urile pentru credite online, nu doar bancile, iar ulterior sa introduca limita de 40% privind gradul de indatorare.

Supraindatoarea cauzata de creditele online obtinute cu usurinta de la IFN-uri este o problema cauzata nu doar de depasirea gradului de indatorare, ci si de dobanzile foarte mari pentru aceste imprumuturi.

De exemplu, linia de credit acordata de Hora Credit are o dobanda extrem de mare: 2% pe zi, adica 730% pe an, de 50 de ori mai mare decat dobanda la un credit bancar, care este in jurul a 15% pe an.

Dobanda Anuala Efectiva (DAE), indicatorul care arata costul total al unui imprumut, inclusiv comisioanele, nu doar dobanzile, este de aproape 70.000% (69467,57%) pentru acest imprumut al Hora Credit, de 2.000 de ori mai mare ca un credit bancar, la care DAE este in jur de 25-30%. (vezi fotografia de sus)

BNR a incercat sa limiteze dobanzile IFN-urilor, dar fara efect

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a adoptat, in urma cu cinci ani, in noiembrie 2017, un regulament cu scopul declarat de a diminua dobanzile mari practicate de Institutiile Financiare Nebancare (IFN) care acorda credite online, inmultite ca ciupercile dupa ploaie in anii precedenti, astfel ca au ajuns sa reprezinte un pericol pentru stabilitatea financiara a tarii, in opinia bancii centrale.

Prin noul regulament, BNR a impus acestor IFN-uri sa-si majoreze de zece ori capitalul social, daca doresc sa mentina nivelurile de dobanzi practicate in acel moment, in jurul a 4.000% pe an (patru mii la suta) sau chiar mai ridicate, altfel trebuie sa scada dobanzile pana la maxim 200% pe an, adica de 20 de ori mai putin.

Astfel, regulamentul impune cresterea de 10 ori a capitalului pe care un IFN trebuie sa-l detina in cazul in care acorda credite cu DAE peste plafoanele stabilite de BNR: 200% pe temen de maxim 15 zile, 100% pe periode intre 16 si 90 de zile sau 32,5% pe termen de peste 90 de zile.

BNR ofera si un exemplu privind cerinta suplimentara de capital: la fiecare 100 de lei imprumutati la o DAE peste pragurile impuse, IFN-urile trebuie sa asigure un capital de 67 lei, adica 67% din valoarea creditului. (vezi aici detalii)

De asemenea, IFN-urile care acorda credite cu dobanzi peste plafoanele stabilite in Regulamentul BNR vor fi trecute din Registrul General al IFN-urilor, unde se afla acum majoritatea acestora, fiind doar monitorizate, in Registrul Special, unde BNR le va si supraveghea, cum procedeaza si cu bancile.

Dar dupa aproape patru luni de la intrarea in vigoare, la 1 octombrie 2017, a noului Regulament BNR nr.20/2009 modificat, cu scopul declarat de diminuare a dobanzilor ridicate practicate de IFN-urile care acorda imprumuturi online, costul acestora nu a scazut, ba chiar a crescut. (vezi aici detalii)

Cum a justificat BNR restrictiile de creditare ale IFN-urilor

BNR a justificat introducerea restrictiilor impuse creditelor online acordate de IFN-uri prin faptul ca acestea sunt accesate de persoane care au deja dificultati in a-si plati datoriile, intrucat fac parte dintr-o categorie vulnerabila, cu venituri sub medie.

Majoritatea clientilor IFN-urilor, in jur de 700.000, sunt persoane cu venituri necunoscute, care au imprumutat sume totale de 2,5 miliarde lei, conform statisticilor prezentate de Angela Dimonu, sefa reglementarii din cadrul BNR. (vezi aici statisticile)

Imprumuturile cu costuri mari luate de aceste persoane de la IFN-uri au potentialul de a induce riscuri la adresa stabilitatii financiare, prin indatorarea excesiva a populatiei, cu toate ca dimensiunea sectorului IFN-urilor si marimea acestor firme nu prezinta o importanta sistemica.

“Nivelul ridicat al creditării IFN şi ratele foarte mari de dobândă practicate arată un model de afaceri cu riscuri ridicate. Clientela este preponderent reprezentată de persoane cu venituri majoritar sub medie, ceea ce imprimă activităţii acestor creditori un nivel sensibil mai ridicat de risc, evidenţiat şi prin costurile mari pe care trebuie să le suporte această categorie vulnerabilă de debitori. Acest lucru conduce implicit la potenţiale riscuri la adresa stabilităţii financiare.”

Indatorarea populatiei, in crestere

"Rata de creștere a îndatorării a accelerat, fiind susținută de ratele de dobândă scăzute, relaxarea standardelor de creditare, dar și de diminuarea incertitudinilor cauzate de pandemia COVID-19", conform ultimului raport al BNR privind stabilitatea financiara, din iunie 2022, in care se mai arata:

Astfel, îndatorarea totală a populației s-a majorat cu 9 la sută la martie 2022 comparativ cu martie 2021, ponderea în PIB fiind în ușoară scădere (15,6 la sută, -0,6 puncte procentuale) (Grafic 2.12).

Cea mai importantă componentă a îndatorării populației se menține categoria creditelor ipotecare bancare (56 la sută din total, respectiv 103 miliarde lei), acestea având și cea mai ridicată rată de creștere (12 la sută).

Creditele de consum bancare, reprezentând 34 la sută din totalul îndatorării populației, s-au majorat cu 5 la sută în perioada martie 2021 – martie 2022, comparativ cu o diminuare de 2 la sută în cursul anului 2020. În final, creditele acordate de către IFN au o pondere de 5 la sută în totalul îndatorării populației, majorându-se cu 8,4 la sută.

O evoluție similară poate fi observată și pentru fluxul de credit nou. Fluxul de credit ipotecar nou a atins un maxim istoric (20 miliarde lei) în perioada aprilie 2021 – martie 2022, în creștere cu 41 la sută față de aceeași perioadă a anului anterior,
pe când fluxul de credit de consum a fost de 20 miliarde lei în aceeași perioadă (+44 la sută) (Grafic 2.13).

Și fluxul de credite acordate de către IFN a atins un maxim istoric (5 miliarde lei în perioada aprilie 2021 – martie 2022), demonstrând că implementarea măsurii de limitare a gradului de îndatorare începând cu ianuarie 2019 nu a constituit un impediment pentru accesul la finanțare al populației, în special a persoanelor cu venituri mai reduse ce apelează preponderent la credite acordate de către IFN.

 

Taguri: Credius  credite de consum  ING Bank  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  dobanzi credite nevoi personale  credite noi  reclamatie banca  dobanzi credite  Biroul de Credit  Icredit  credite online IFN-uri  banca  Reclamatiibanci.ro  credite IFN  carduri de credit  credit online  regulament BNR  

Comentarii

INTELEPTUL
O intrebare dl cu multe credite
Pe strada mea sunt 16 farmacii. Stimate domn te duci la toate farmaciile si iti iei acelasi "supliment alimentar", adica de 16 ori. Problema ta se numeste lipsa educatiei stimate domn. Dimineata la micul dejun mananci cumva cu 10 guri .... nu cumva tu ai o problema? Sunt cinci alimentare la fel pe strada, iti iei o paine sau cumperi cinci .... nu stimate domn, trebuie sa te limitezi la cat iti permite buzunarul. Regula bunului simt trebuie sa o aplici nu numai in domeniul financiar, ci in toate aspectele vietii, se numeste cumpatare si o sa ai si o viata fericita.



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



La ce banca imi fac un card de alocatie?

„Vreau un card pe care sa primesc doar alocatia copilului. La care banca e cel mai convenabil?”, intreaba o cititoare.  Pentru incasarea alocatiei copilului pe un card bancar, trebuie sa va deschideti cont cu card atasat la o banca (nu e nevoie de un card anume, detalii

BNR: riscurile financiare s-au intensificat

Riscurile la adresa stabilității financiare s-au intensificat de la data Raportului anterior, ca urmare a creșterii incertitudinilor privind evoluțiile economice și financiare, pe fondul accentuării tensiunilor geopolitice și continuării războiului din Ucraina, precum detalii

BNR majoreaza dobanda la 7%, dar ROBOR-ul nu va mai creste

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat dobanda de politica monetara cu un sfert de punct, la 7%, in consens cu anticiparile analistilor, pentru a stavili cresterea inflatiei. Decizia nu va afecta insa si dobanzile pietei interbancare (ROBOR), considera detalii

Dobanda IRCC la credite a crescut de la 4,06% la 5,71%

Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) valabil pentru creditele noi in lei cu dobanda variabila acordate in primul trimestru din 2023 a crescut la 5,71%, fata de 4,06% cat era in precedentele trei luni. Majorarea indicelui de dobanda a fost detalii

 



 

Ultimele Comentarii