Banca Nationala a Romaniei (BNR) | Noutati BNR

Cum explica BNR majorarea dobanzii la 6,75%

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2022-11-22 06:22

In minuta sedintei de politica monetara din 8 noiembrie 2022, cand Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat dobanda la 6,75%, se arata ca "membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o cvasi-stagnare a activității economice în semestrul II 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate."

Este de asteptat "o decelerare substanțială a creșterii anuale a consumului privat în trimestrul III".

In aceste conditii, "creșterea economiei va decelera puternic în 2023 și se revigora doar ușor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, precum și pe fondul conduitei politicii monetare și al consolidării fiscale, contrabalansate doar parțial ca impact de absorbția de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU."

"Rata anuală a inflației este așteptată să ajungă pe un platou în trimestrul IV 2022, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, revizuită majoritar în sus, dar în sens descendent pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.

Astfel, după ce ajunge probabil la 16,3 la sută în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului țintei și vizibil peste valoarea de 13,9 la sută din prognoza anterioară –, rata anuală a inflației urmează să se reducă treptat, până la 11,2 la sută în decembrie 2023 și apoi la 4,2 la sută la finele orizontului prognozei, față de nivelurile de 7,5 la sută, respectiv 2,3 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință", conform minutei BNR.

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 8 noiembrie 2022

Data publicării: 22 noiembrie 2022

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a continuat să se mărească în septembrie, înregistrând astfel o creștere și în trimestrul III – la 15,88 la sută, de la 15,05 la sută în iunie –, față de plafonarea anticipată în luna august. Creșterea a fost însă mult mai modestă decât în trimestrele precedente, au remarcat membrii Consiliului, în condițiile în care impactul de ansamblu al componentelor exogene ale IPC a devenit dezinflaționist în acest interval, în principal ca urmare a ieftinirii combustibililor, pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației țițeiului; influențe suplimentare au venit din efecte de bază asociate evoluției prețurilor produselor din tutun, precum și celei a prețurilor la energie, atenuate totuși de modificarea caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică începând cu luna septembrie.

În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a încetinit ascensiunea în raport cu prima parte a anului, dar s-a mărit semnificativ și peste așteptări și în trimestrul III, la 11,9 la sută în septembrie, de la 9,8 la sută în iunie. Contribuția la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins însă un maxim al ultimelor trimestre, în principal ca efect al scumpirii materiilor prime și energiei, în timp ce aportul mărfurilor nealimentare a rămas relativ modest, deși s-a majorat, iar cel al subcomponentei serviciilor a devenit marginal negativ, inclusiv pe fondul unui efect de bază și al evoluției în termeni anuali a cursului de schimb leu/euro, au observat membrii Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că responsabile de prelungirea trendului ascendent al ratei anuale a inflației de bază continuă să fie șocurile globale pe partea ofertei – amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate –, dar și seceta extinsă la nivel european din acest an, ale căror efecte inflaționiste, directe și indirecte, au fost potențate și în trimestrul III de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate. Impactul inflaționist al șocurilor pe partea ofertei continuă să fie puternic și chiar în creștere în Europa, inclusiv la nivelul inflației de bază, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului, evocând numărul semnificativ de state europene care înregistrează dinamici ale prețurilor de consum superioare celor din țara noastră.

Au fost evidențiate însă și majorările mai estompate de dinamică consemnate în trimestrul III de prețurile producției industriale pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum, pe seama decelerării creșterii prețurilor celor de folosință îndelungată, precum și ajustările descendente din ultimele luni ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici – semnificative în comerț și construcții, în raport cu nivelurile ridicate atinse la jumătatea anului, și mai modeste în industrie și servicii, pornind însă de la niveluri relativ mai joase. S-au făcut, de asemenea, referiri la ușoara corecție descendentă consemnată în septembrie-octombrie de expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari, ce se mențin totuși vizibil deasupra intervalului țintei, precum și la tendința tot mai evidentă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de creșterea valorii negative a dinamicii salariului mediu net real în primele două luni ale trimestrului III.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că noua variantă provizorie a datelor statistice reconfirmă creșterea semnificativ peste așteptări a activității economice în trimestrul II 2022, dar în încetinire considerabilă față de precedentele trei luni – la 1,8 la sută, de la 5,3 la sută –, evoluție ce implică o nouă creștere moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval.

Se reconfirmă, de asemenea, decelerarea ușoară a creșterii anuale a PIB în trimestrul II, la 5,1 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul I, însă în condițiile unei structuri substanțial modificate a cererii agregate. Astfel, conform noilor date, aportul majoritar la creșterea economică a fost adus de consumul gospodăriilor populației, care și-a mărit marginal dinamica anuală. Acesta a fost secondat la mare distanță de contribuția modestă, dar în creștere, a formării brute de capital fix, în timp ce evoluția variației stocurilor a redevenit contracționistă în acest trimestru.

Totodată, exportul net și-a mărit marginal contribuția pozitivă la avansul PIB, contrar evaluărilor precedente, în condițiile consolidării ecartului dintre dinamica anuală a volumului exportului și cea a volumului importului de bunuri și servicii, ambele în scădere ușoară față de trimestrul I. În consecință, soldul negativ al balanței comerciale și-a diminuat ușor dinamica anuală înaltă în trimestrul II, inclusiv în contextul relativei restrângeri a decalajului nefavorabil dintre variația în ascensiune a prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, iar deficitul de cont curent și-a înjumătățit avansul în termeni anuali în raport cu media trimestrului I, beneficiind și de influențele ameliorării evoluției soldului balanței veniturilor primare.

În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o cvasi-stagnare a activității economice în semestrul II 2022, sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate. Evoluțiile implică o restrângere relativ mai rapidă a excedentului de cerere agregată în acest interval și coborârea lui la finele anului la o valoare doar marginal superioară celei anticipate anterior, dar și o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, pe fondul unui efect de bază.

S-a observat că cei mai recenți indicatori cu frecvență ridicată indică totuși o decelerare substanțială a creșterii anuale a consumului privat în trimestrul III, însă în paralel cu o dinamizare puternică a formării brute de capital fix față de aceeași perioadă a anului trecut. Impactul exportului net ar putea redeveni ușor contracționist în acest interval, în condițiile în care accelerarea semnificativă a creșterii anuale a importurilor de bunuri și servicii în iulie-august, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, a fost vizibil mai pronunțată decât cea evidențiată în cazul exporturilor. Decalajul a avut drept consecință și o reamplificare considerabilă a dinamicii anuale a deficitului comercial față de media trimestrului precedent, și ceva mai modestă a celei a deficitului de cont curent, dată fiind ameliorarea substanțială a balanței veniturilor primare. Membrii Consiliului au exprimat din nou îngrijorări legate de tendința de adâncire a deficitului extern, care s-a accentuat în acest an, dar în bună măsură ca urmare a înrăutățirii raportului de schimb și a acțiunii unor factori conjuncturali, resimțite acut și în multe state din UE, în contextul crizei energetice și al războiului din Ucraina.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au remarcat că efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în august, pe fondul restrângerii personalului din sectorul privat, în premieră pentru ultimele 11 luni, iar rata șomajului BIM s-a reamplificat ușor în septembrie, după scăderea ei aproape neîntreruptă din acest an până la 5,1 la sută în august. Totodată, creșterea anuală de două cifre a câștigului salarial mediu brut nominal a stagnat în iulie-august la nivelul atins în trimestrul II, majorându-și astfel ecartul negativ față de rata anuală a inflației, în timp ce costul unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să-și mărească dinamica anuală înaltă, pe fondul deteriorării suplimentare a productivității muncii, în contextul crizei energetice.

S-a sesizat, de asemenea, că, potrivit celor mai recente sondaje, deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a menținut în luna octombrie la nivelul diminuat atins în trimestrul III și că intențiile de angajare pe orizontul scurt de timp s-au redresat doar ușor după scăderea din lunile precedente, și în condițiile unor evoluții mixte la nivel sectorial, date fiind costurile foarte ridicate cu energia, precum și incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate, cu impact inclusiv asupra cererii.

S-a apreciat că relativa atenuare a gradului de tensionare a pieței muncii, relevată de aceste date, este de natură să frâneze creșterea dinamicii salariilor în viitorul apropiat. Nivelul ridicat al inflației reclamă totuși monitorizarea atentă a evoluțiilor de pe piața muncii, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, având în vedere inclusiv problemele structurale cronice ale pieței, precum și probabile majorări viitoare de salarii efectuate în sectorul bugetar, dar și în cel privat, inclusiv sub impactul măririi consistente la 1 ianuarie 2023 a salariului minim brut pe economie.

S-a reiterat însă că, dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menține viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi probabil testată și de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Totodată, au fost menționate incertitudinile notabile pentru situația viitoare a pieței muncii ce decurg din extinderea automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și din recursul la muncitori extracomunitari, care a crescut considerabil în ultima perioadă.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au reluat ascensiunea în octombrie sub influența majorării ratei dobânzii de politică monetară, dar într-un ritm mai temperat, în timp ce randamentele titlurilor de stat și-au accelerat creșterea în primele două decade ale lunii, pentru ca apoi să cunoască ajustări descendente însemnate, similar evoluțiilor din economiile avansate și din țările Europei Centrale și de Est, în contextul ameliorării sentimentului pieței financiare internaționale și a percepției de risc asupra regiunii. La rândul lor, ratele dobânzilor aferente unor categorii importante de credite au înregistrat noi creșteri, iar randamentul mediu al depozitelor noi la termen a continuat să se mărească, inclusiv pe segmentul populației, deși mai modest decât în lunile precedente.

În această conjunctură, precum și pe fondul atractivității relativ ridicate a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat din nou o tendință de apreciere față de euro în octombrie, doar parțial și temporar inversată spre finele lunii. Totodată, s-a sesizat că moneda națională și-a corectat o mare parte din deprecierea relativ abruptă consemnată în a doua parte a lunii septembrie în raport cu dolarul SUA, în condițiile în care acesta a tins să slăbească pe piețele financiare internaționale în luna octombrie, în contextul revizuirii așteptărilor investitorilor privind ritmul întăririi în perspectivă apropiată a politicii monetare de către Fed, dar și de către BCE.

Riscuri la adresa evoluției ratei de schimb a leului – de natură să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă –, vin însă mai ales din accentuarea dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și dintr-o posibilă nouă înrăutățire bruscă a percepției de risc asupra piețelor financiare din regiune, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite. În schimb, influențe de sens opus sunt de așteptat, pe mai departe, din restrângerea diferențialului ratei dobânzii pe termen scurt, în condițiile cvasi-stopării creșterii ratelor dobânzilor-cheie de către bănci centrale din regiune, au susținut membrii Consiliului.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a întrerupt în septembrie descreșterea amorsată în debutul semestrului II, rămânând la 16 la sută, în condițiile în care noua decelerare a creșterii componentei în lei a fost contrabalansată de accentuarea trendului ascendent al variației creditului în valută, în principal pe seama evoluțiilor de pe segmentul societăților nefinanciare. Drept urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus la 70,6 la sută în septembrie, de la 71,8 la sută în august.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației este așteptată să ajungă pe un platou în trimestrul IV 2022, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, revizuită majoritar în sus, dar în sens descendent pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei. Astfel, după ce ajunge probabil la 16,3 la sută în decembrie 2022 – considerabil deasupra intervalului țintei și vizibil peste valoarea de 13,9 la sută din prognoza anterioară –, rata anuală a inflației urmează să se reducă treptat, până la 11,2 la sută în decembrie 2023 și apoi la 4,2 la sută la finele orizontului prognozei, față de nivelurile de 7,5 la sută, respectiv 2,3 la sută anticipate anterior pentru aceleași momente de referință.

S-a observat că perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflației are ca resorturi probabila atenuare a efectelor directe și indirecte ale șocurilor globale pe partea ofertei, inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în august 2023, precum și manifestarea tot mai pregnantă a efectelor de bază dezinflaționiste asociate creșterilor ample înregistrate anterior de prețurile energiei, combustibililor și alimentelor procesate, alături de influențele așteptate să decurgă din descreșterea cotațiilor unor mărfuri, pe fondul detensionării piețelor en-gros.

În aceste condiții, responsabile de revizuirea în sus a celei mai mari părți a traiectoriei ratei anuale prognozate a inflației sunt dinamicile relativ mai înalte consemnate recent, și implicit în perspectivă, de prețurile alimentelor procesate și de prețurile energiei, sub impactul creșterii/menținerii la valori peste așteptări a cotațiilor mărfurilor internaționale în ultima perioadă. Impactul inflaționist mai pregnant al cotațiilor produselor energetice se va evidenția însă mai târziu decât în evaluările precedente și va reamplifica temporar dinamica inflației la un nivel sensibil inferior celui anticipat anterior, ca urmare a prelungirii până în august 2023 a schemelor de plafonare a prețurilor la energie, ceea ce explică revizuirea în sens descendent a traiectoriei pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, au remarcat membrii Consiliului.

S-a subliniat în mod repetat că traiectoria viitoare a dinamicii inflației depinde decisiv de durata și caracteristicile schemelor de plafonare a prețurilor la energie, observându-se că, în ipoteza prelungirii acestora, rata anuală a inflației ar putea să scadă la finele anului 2023 cu circa 4 puncte procentuale față de actualele previziuni. Totodată, s-a convenit că balanța integrală a riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa perspectivei inflației se echilibrează în actualul context, având în vedere evoluțiile recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și principalii lor determinanți.

În același timp, s-a arătat că presiunile factorilor fundamentali își vor epuiza probabil alert actualul caracter inflaționist modest, dar mai pregnant decât cel anticipat anterior, și vor deveni mai pronunțat dezinflaționiste în 2024, dată fiind perspectiva restrângerii rapide a excedentului de cerere agregată și a închiderii lui în trimestrul IV 2023 – doar cu o mică întârziere față de proiecția din august –, urmată de o adâncire relativ mai rapidă a gap-ului negativ al PIB în teritoriul negativ.

Pe orizontul apropiat de timp, dinamica inflației de bază va continua însă să fie afectată de efectele inflaționiste mai mari ale șocurilor pe partea ofertei, au concluzionat membrii Consiliului, îndeosebi de cele decurgând din menținerea cotațiilor mărfurilor agroalimentare la valori înalte, ce vor fi potențate de cotele crescute ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de ponderea însemnată a alimentelor procesate și a importurilor în coșul acestui indice. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat își va prelungi probabil creșterea până la începutul anului viitor, dar într-un ritm tot mai lent, ajungând în decembrie 2022 la 13,6 la sută, față de 11,4 la sută în prognoza precedentă, pentru ca apoi să coboare progresiv, până la 7,9 la sută în decembrie 2023 și la 4,0 la sută la finele orizontului proiecției, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 5,5 la sută, respectiv 3,8 la sută.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că activitatea economică va atinge probabil o dinamică mai ridicată în 2022 decât se anticipa anterior, dar exclusiv ca efect al evoluției peste așteptări din semestrul I, iar creșterea ei va decelera puternic în 2023 și se revigora doar ușor în 2024, în contextul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, precum și pe fondul conduitei politicii monetare și al consolidării fiscale, contrabalansate doar parțial ca impact de absorbția de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Perspectiva implică o inflexiune relativ mai amplă în evoluția gap-ului PIB, în condițiile în care, după ce și-a mărit din nou valoarea pozitivă în trimestrul II al anului curent, contrar previziunilor, acesta este așteptat să se restrângă relativ rapid și să coboare mai accelerat în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023.

S-a arătat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne probabil consumul privat, însă în condițiile decelerării semnificative a creșterii acestuia în semestrul II al anului curent și mai cu seamă în 2023, îndeosebi pe fondul inflației ridicate și al evoluțiilor de pe piața muncii, precum și sub influența creșterii ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației.

O temperare considerabilă de ritm este de așteptat în semestrul II 2022 și în cazul formării brute de capital fix, urmată însă de o reaccelerare în 2023, au concluzionat membrii Consiliului, evocând incertitudinile crescute și efectele generate pe plan intern și global de escaladarea războiului din Ucraina, precum și trendul de înăsprire a condițiilor financiare la nivel mondial, dar și probabila intensificare a absorbției fondurilor europene în 2023, inclusiv prin programul Next Generation EU, de natură să susțină investiții publice și în energie și transport, cu efecte de antrenare în sectorul privat.

Din partea exportului net este posibil un aport negativ la dinamica anuală a PIB atât pe ansamblul anului 2022, cât și în anul viitor, dar în scădere semnificativă, în condițiile unei decelerări relativ mai accentuate a creșterii volumului importurilor, față de cea a volumului exporturilor de bunuri și servicii, corelată în principal cu evoluția absorbției interne. Deficitul de cont curent este însă așteptat să se majoreze ca pondere în PIB și în anul curent, mai pronunțat decât în proiecția precedentă, îndeosebi sub influența deteriorării raportului de schimb, iar în 2023, în urma unei scăderi ușoare, să rămână semnificativ peste standardele europene, evoluții considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, prin riscurile induse la adresa inflației, costurilor finanțării externe și, în final, a sustenabilității creșterii economice.

În același timp, au fost evidențiate incertitudinile și riscurile considerabile la adresa perspectivei activității economice și a evoluției pe termen mediu a inflației generate de escaladarea războiului din Ucraina și de extinderea sancțiunilor asociate, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Membrii Consiliului au subliniat în mai multe rânduri importanța atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina și de înăsprirea condițiilor economice și financiare pe plan internațional.

Incertitudini și riscuri majore sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri la execuția bugetară din primele nouă luni ale anului, precum și la potențialul impact bugetar al măsurilor aplicate în actuala conjunctură în vederea sprijinirii populației și firmelor, dar și la cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de creștere a costului finanțării. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate caracteristicile următoarei rectificări bugetare din anul curent, precum și coordonatele proiectului de buget pentru 2023. Totodată, s-a arătat că, în condițiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,50 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanța dozajului măsurilor și a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, pentru o ancorare eficace a expectațiilor inflaționiste, în condițiile unor costuri cât mai reduse în termenii creșterii economice, având în vedere și efectele contracționiste majore generate de șocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar și cerința progresului consolidării bugetare.

De asemenea, s-a susținut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută, de la 6,25 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută, de la 7,25 la sută și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută, de la 5,25 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  dobanda de politica monetara  Produsul Intern Brut (PIB)  banca  inflatia  

Comentarii

??????
?
@ Care nu ați înțeles că Bucureștiul este doar un județ al Republicii Moldova și că la Parlamentul European vă reprezentați doar pe voi, conform votului popular, ?



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Noutati BNR



BNR explica de ce a majorat dobanda la 6,25%, in minuta sedintei de politica monetara din 5 octombrie 2022

In minuta sedintei de politica monetara din 5 octombrie 2022, Banca Nationala a Romaniei (BNR) explica de ce a majorat dobanda de referinta cu 0,75 puncte procentuale, la 6,25% pe an.  Unul dintre motive este escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate, "care generează incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației." Conducerea BNR considera ca ar putea exista "efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale detalii

Discursul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, la conferinta "Educatia financiara si sistemul bancar"

Discurs cu ocazia conferinței „Educația financiară și sistemul bancar” Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR Doamnă ministru Ligia Deca,
Domnule consilier prezidențial Cosmin Marinescu,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor, Bine ați detalii

BNR creste dobanda la 6,25%, peste asteptari

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat dobanda de politica monetara cu 0,75 puncte de baza, la 6,25%, peste asteptarile analistilor, de doar 0,5 puncte de baza. BNR a motivat decizia prin continua crestere a inflatiei, inclusiv in tarile europene, in paralel cu o scadere a PIB-ului "semnificativ sub previziuni".  Ceea ce inseamna ca o majorare mai mare a dobanzilor nu ar trebui sa afecteze foarte mult economia. Au fost mentionate si incertitudinile "foarte ridicate" cauzate de razboiul din Ucraina si "riscuri majore" asociate politicii fiscale a Guvernului. Comunicatul de presă al BNR: Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară Consiliul de administraţie al detalii

Tabara de educatie financiara pentru elevi organizata de BNR, ASF si ARB

Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Ministerul Finanțelor (MF) și Asociația Română a Băncilor (ARB) au organizat, în perioada iunie - august 2022, a patra ediție a proiectului „Tabăra urbană de educație financiară”, se arata intr-un comunicat de presa, in care se adauga: Proiectul este derulat anual, sub auspiciile Acordului de Colaborare privind Educația Financiară și este dedicat elevilor din clasele a VI-a și a VII-a. În acest an, elevii care au avut prilejul să fie parte a acestei experiențe sunt înscriși la unități școlare din București, Ilfov, Timiș, Cluj, Dolj, Iași, Constanța. Pe parcursul celor cinci zile ale taberei, specialiști din cadrul BNR, detalii

 



 

Ultimele Comentarii