ECONOMIE | Analize economice

Avansul PIB 2022, majorat la 4,6% în prognoza oficială. Minusuri pentru industrie și agricultură

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2022-11-03 11:49

Estimarea pentru PIB 2022 a fost majorată cu 23,7 miliarde lei în prognoza de toamnă a Comisiei Naționale de profil, la valoarea de 1.396,2 miliarde lei în termeni nominali iar creșterea calculată în termeni reali a urcat la 4,6% față de valoarea de 3,5% anunțată în prognoza de vară.

Noile cifre vor constitui referința pentru indicatorii macroeconimici raportați la PIB pe anul în curs și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2023.

Majorarea în termeni reali a avansului PIB NU este susținută de rezultate mai bune în industrie (unde creșterea de 2,3% a fost revizuită la -1,7%) și agricultură (diminuarea marginală a producției de -0,5% a devenit -11,3%), urmând să fie asigurată aproape integral de sectorul serviciilor (de la +3,5% la +8,4%). Estimarea pentru construcții a rămas aproape neschimbată (+6,4% în loc de +6,2%) iar impozitele nete au urcat de la +2,8% la +4,8%.

După un rezultat de +5,7% în prima jumătate a anului în curs, pentru a se realiza prognoza oficială, România ar avea nevoie de o performanță măcar de +3,5% pe semestrul doi (care, de fapt, intră de obicei în calculul final cu o pondere de 55%).

Efectul de bază este favorabil, cu T3 și T4 2021 ușor sub nivelul din 2019, dar acest lucru s-ar putea să nu fie suficient.

Reamintim că, de la un rezultat economic de 1.314,5 miliarde lei din februarie, se trecuse la 1.327,5 miliarde lei în aprilie și 1.372,5 miliarde lei în iulie, dar asta pentru că prețurile au crescut mai mult decât se anticipa.

De reținut, din combinația între creșterea cu 81,7 miliarde lei la numărător și păstrarea deficitului bugetar de 5,84% din PIB ar permite un spațiu suplimentar pentru deficit bugetar de aproape 4,8 miliarde lei pe anul în curs.

Din perspectiva fezabilității PIB 2023, majorat față de prognoza anterioară de la 1.519,2 la 1.552,1 miliarde lei, adică aproape 33 miliarde lei în plus), trebuie remarcată majorarea deflatorului utilizat pentru trecerea în prețurile perioadei de bază de la 6,8% la 8,2% în anul viitor, ca urmare a unei inflații medii reevaluate în creștere. Ceea ce a condus la o diminuare a rezultatului avut în vedere pentru anul viitor în prognoza anterioară de la 3,7% la 2,8%.

Creșterea salariul real din pandemie, „evaporată”

În context, salariul real (câștigul salarial ajustat cu majorarea prețurilor), va trece sub avansul PIB până în anul 2024 (când se va apropia la 4,7% față de 4,8%).

Practic, continuarea majorării veniturilor salariale pe timpul pandemiei pe contrasens cu rezultatul economic (+4,9% față de -3,7%) va fi „evaporată” pe parcursul a trei ani, cea mai mare discrepanță fiind în anul curent.

Dacă se reface calculul pentru 2023 față de 2019, încă mai rămâne un decalaj de patru procente ( +5,7% la salariul real față de +9,7% creștere reală a PIB), ceea ce ridică problema de principiu dacă nu ar fi mai bine să ne ajustăm la situațiile de criză decât să fim penalizați ulterior, în pofida revenirii economice.

În context, evoluția inflației a fost subevaluată semnificativ, valorile anunțate în urmă cu trei luni fiind din nou majorate de la 12,6% la 13,5% ca medie anuală pe 2022 și de la 12,9% la 15,2% pentru finalul anului. Mai îngrijorător, în pofida efectului de bază favorabil, estimările inflației anuale medii pentru 2023 și 2024 au fost majorate și ele de la 8,2% și 4,2% până la 9,6%, respectiv 5,7%. Nu că un avans al prețurilor de 27,2% în decurs de trei ani ar fi fost mic, dar 31,5% va fi și mai problematic.

Dezechilibrele externe, majorate și cu șanse slabe de revenire

Din păcate, din perspectiva schimburilor comerciale cronic deficitare, prognoza CNSP nu arată bine. Edificator, ritmurile de creștere avute în vedere sunt mai mici la export decât la import ÎN FIECARE AN, chiar dacă diferența dintre ele ar urma să se reducă până în 2024. An pentru care deficitul din schimburile externe de mărfuri a fost deja reevaluat de la -41,5 miliarde euro la -45,5 miliarde euro, aproape dublu față de anul 2021.

Din vară și până în toamnă, CNSP a modificat în creștere și soldul negativ al deficitului de cont curent, inclusiv (după recalculare) pentru anul 2021. Reașezarea în timp a valorilor arată că nu avem, practic, șanse pe termen mediu de a mai reintra în cerințele curente de echilibru la nivel european, respectiv limita de -4% (medie pe ultimii trei ani).

Una peste alta, în pofida unui PIB real estimat a fi în creștere pentru anul în curs, datele prezentate în prognoza de toamnă 2022 nu sunt îmbucurătoare, nici pentru venituri și nici pentru deficitele cronice cu care ne confruntăm. Revenirea spre echilibrele macroeconomice esențiale se anunță a fi și mai dificilă, pe termen mediu și lung.

Taguri: statistici economice  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  Macroeconomie  Produsul Intern Brut (PIB)  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analize economice



Romania a avut cele mai bune rezultate din regiune in combaterea inflatiei, desi a crescut cel mai putin dobanda de politica monetara

România s-a menținut și în luna octombrie pe locul zece în UE în ce privește creșterea anuală a prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 13,5%, calculat potrivit metodologiei armonizate la nivel european detalii

Romania, statul UE cu cea mai redusa pondere a bugetarilor in forta de munca

România este, de departe, statul UE cu cea mai redusă pondere a bugetarilor în forța de muncă, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de numai 13,7%, ne situăm cu mult sub Bulgaria (16,8%), Italia (19,2%), Cehia, Slovenia detalii

Comerțul cu amănuntul, în scădere pe septembrie 2022

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în luna septembrie 2022 față de luna anterioară cu 3,6% pe seria brută dar numai 0,6% pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, detalii

Avansul PIB 2022, majorat la 4,6% în prognoza oficială. Minusuri pentru industrie și agricultură

Estimarea pentru PIB 2022 a fost majorată cu 23,7 miliarde lei în prognoza de toamnă a Comisiei Naționale de profil, la valoarea de 1.396,2 miliarde lei în termeni nominali iar creșterea calculată în termeni reali a urcat la 4,6% față de valoarea de 3,5% detalii

 



 

Ultimele Comentarii