Banca Nationala a Romaniei (BNR) | Noutati BNR

BNR explica de ce a majorat dobanda la 6,25%, in minuta sedintei de politica monetara din 5 octombrie 2022

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2022-10-19 16:48

In minuta sedintei de politica monetara din 5 octombrie 2022, Banca Nationala a Romaniei (BNR) explica de ce a majorat dobanda de referinta cu 0,75 puncte procentuale, la 6,25% pe an. 

Unul dintre motive este escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate, "care generează incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației."

Conducerea BNR considera ca ar putea exista "efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare."

Politica fiscala a Guvernului, adica deficitul bugetar si cel comercial, reprezinta un alt motiv pentru cresterea dobanzii:

"Incertitudini și riscuri majore rămân însă asociate și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la caracteristicile execuției bugetare din primele opt luni ale anului și la cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, iar, pe de altă parte, la actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, precum și la seturile de măsuri aplicate sau prefigurate pentru sprijinirea populației și firmelor, de natură să afecteze parametrii bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele următoarei rectificări bugetare din acest an."

"Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanța dozajului măsurilor și a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, pentru o ancorare eficace a expectațiilor inflaționiste, în condițiile unor costuri cât mai reduse în termenii creșterii economice, având în vedere și efectele contracționiste majore generate de șocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar și cerința progresului consolidării bugetare."

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 5 octombrie 2022

Data publicării: 19 octombrie 2022

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a ajuns la 15,32 la sută în august, depășind marginal previziunile, după ce în luna iulie a scăzut la 14,96 la sută, de la 15,05 la sută în iunie. S-a remarcat că noua creștere a fost antrenată aproape în totalitate de continuarea scumpirii alimentelor, incluzând categoria LFO, al cărei impact a fost contrabalansat totuși în mare parte de scăderea prețului combustibililor – pe fondul compensării prețului carburanților și al descreșterii cotației petrolului –, precum și de efecte de bază asociate evoluției prețurilor energiei.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească într-un ritm susținut și superior așteptărilor în iulie-august, dar încetinit față de trimestrele anterioare, mărindu-se la 11,2 la sută în august, de la 9,8 la sută în iunie. Totodată, contribuția la avans a subcomponentei alimentelor procesate a atins un nou maxim al ultimelor trimestre, în principal ca efect al scumpirii materiilor prime și energiei, în timp ce aportul segmentului mărfurilor nealimentare a rămas modest, iar cel al subcomponentei serviciilor a devenit practic nul, inclusiv pe fondul evoluției în termeni anuali a raportului leu/euro, au observat membrii Consiliului.

În urma analizei, s-a convenit că ascensiunea ratei anuale a inflației CORE2 ajustat din iulie-august este atribuibilă tot șocurilor globale pe partea ofertei – amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate –, dar și secetei extinse la nivel european din acest an, ale căror efecte inflaționiste directe și indirecte au fost potențate și în cursul verii de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de continuarea manifestării unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate. Impactul inflaționist al șocurilor pe partea ofertei a continuat să crească recent și în Europa, precum și în alte țări dezvoltate, inclusiv la nivelul inflației de bază, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului, evocând mărirea ratei anuale a inflației în luna septembrie la 10 la sută în zona euro și între 15 la sută și 19 la sută în țări vecine României.

Au fost evidențiate însă și majorările mai estompate de dinamică consemnate în iulie-august de prețurile producției industriale pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum, pe seama decelerării creșterii prețurilor celor de folosință îndelungată, precum și ajustările descendente suferite în ultimele luni de așteptările inflaționiste pe termen scurt ale agenților economici din industrie, comerț și construcții, de la nivelurile foarte ridicate atinse anterior. S-au făcut, de asemenea, referiri la expectațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari, care s-au mărit doar foarte ușor în acest interval, dar în condițiile plasării lor deasupra intervalului țintei, precum și la tendința tot mai evidentă de erodare a puterii de cumpărare a consumatorilor, reflectată de creșterea valorii negative a dinamicii salariului mediu net real în debutul trimestrului III.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că activitatea economică și-a încetinit considerabil creșterea în trimestrul II față de precedentele trei luni – la 2,1 la sută, de la 5,1 la sută –, dar mult mai puțin decât s-a anticipat. S-a concluzionat că evoluția face probabilă o nouă creștere moderată a excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar așteptărilor.

Și creșterea în termeni anuali a PIB a continuat să depășească semnificativ previziunile, decelerând doar ușor în trimestrul II, la 5,3 la sută, de la 6,4 la sută în trimestrul anterior. Aportul majoritar la creșterea economică a fost adus însă de variația stocurilor, în timp ce contribuția consumului gospodăriilor populației, secundară ca mărime, s-a diminuat vizibil față de trimestrul precedent, iar cea a formării brute de capital fix a rămas foarte modestă, deși s-a mărit ușor, au observat membrii Consiliului.

Totodată, exportul net a redevenit puternic contracționist, în condițiile scăderii dinamicii anuale a exportului, concomitent cu reamplificarea considerabilă a celei a importului de bunuri și servicii. Deficitul balanței comerciale și cel de cont curent și-au diminuat totuși dinamica anuală în trimestrul II – mai pronunțat în cazul celui din urmă –, pe fondul atenuării marginale a decalajului nefavorabil dintre dinamica prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor, dar și cu aportul ameliorării evoluției soldului balanței veniturilor primare. Dimensiunea și ritmul de adâncire a deficitului extern rămân însă deosebit de îngrijorătoare, chiar dacă, în ultima perioadă, acestea sunt atribuibile în bună măsură înrăutățirii raportului de schimb și acțiunii unor factori conjuncturali, resimțite acut și în alte economii europene, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului.

În ceea ce privește piața muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaților din economie și-a încetinit vizibil creșterea în iunie-iulie pe seama evoluțiilor din sectorul privat, iar prelungirea scăderii ratei șomajului, până la 5,1 la sută în luna august, a fost însoțită în cursul trimestrului II de restrângerea ușoară a ratei locurilor de muncă vacante, în premieră pentru ultimele șase trimestre. Totodată, dinamica anuală de două cifre a câștigului salarial mediu brut nominal s-a cvasi-plafonat în ultimele luni, mărindu-și implicit ecartul negativ față de dinamica inflației, evoluție acompaniată însă de o nouă accelerare a creșterii în termeni anuali a costului unitar cu forța de muncă din industrie, ca efect al accentuării considerabile a pierderilor de productivitate, pe fondul crizei energetice ce afectează activitatea industrială autohtonă și pe cea a partenerilor comerciali.

În același timp, s-a remarcat că cele mai recente sondaje de specialitate indică o scădere ușoară a deficitului de forță de muncă raportat de companii, după creșterea neîntreruptă consemnată de la finele anului 2020, precum și o relativă slăbire a intențiilor de angajare pe orizontul apropiat de timp, în contextul costurilor extrem de ridicate cu energia și al incertitudinilor generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate, cu impact inclusiv asupra cererii. Această conjunctură – implicând o probabilă atenuare a gradului de tensionare a pieței muncii în semestrul II din acest an –, este de natură să frâneze creșterea dinamicii salariilor în viitorul apropiat, chiar și în condițiile actualelor rate mai înalte ale inflației, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

Totodată, s-a reiterat că dincolo de orizontul apropiat de timp, capacitatea unor firme de a se menține viabile/profitabile, în contextul costurilor ridicate, va fi testată și de sistarea măsurilor de sprijin guvernamental, precum și de nevoia de tehnologizare, ce s-ar putea solda cu noi restructurări sau falimente de firme. Au fost, de asemenea, punctate incertitudinile notabile ce decurg din extinderea automatizării și digitalizării pe plan intern, precum și din tendința de creștere a recursului la muncitori extracomunitari.

În discuțiile referitoare la condițiile financiare, membrii Consiliului au observat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare s-au stabilizat în perioada recentă marginal deasupra valorilor atinse spre finele lunii iulie, după ușoare ajustări descendente înregistrate în august, pe fondul deciziei de politică monetară a BNR și al semnalelor transmise de banca centrală în acest context. S-a remarcat, totodată, că randamentele titlurilor de stat au recuperat parțial în septembrie descreșterile consemnate în precedentele două luni, urmând o traiectorie moderat ascendentă, în linie cu evoluțiile din economii dezvoltate și din regiune, în contextul semnalelor/deciziilor băncilor centrale majore privind continuarea întăririi ferme a politicii monetare, asociate cu o creștere a aversiunii globale față de risc. Rata medie a dobânzii la creditele noi și-a accelerat însă puternic creșterea în iulie-august, și ca efect al măririi IRCC în debutul trimestrului III, iar cea aferentă depozitelor noi la termen a continuat să avanseze alert, inclusiv pe segmentul populației, nivelul ei real rămânând totuși semnificativ negativ, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

În această conjunctură, dar și pe fondul epuizării acțiunii sezoniere din vară a unor factori interni, leul și-a corectat integral în luna septembrie aprecierea semnificativă față de euro acumulată în iulie-august, iar în raport cu dolarul SUA, moneda națională s-a depreciat, ca urmare a evoluțiilor de pe piețele financiare internaționale, au arătat membrii Consiliului. Totodată, s-a convenit că riscuri la adresa evoluției ratei de schimb a leului - cu potențiale consecințe asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă –, continuă să vină din nivelul și tendința dezechilibrului extern și din incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și dintr-o eventuală deteriorare suplimentară a percepției de risc asupra piețelor financiare din regiune, în contextul escaladării războiului din Ucraina. Influențe de sens opus sunt totuși de așteptat din restrângerea diferențialului ratei dobânzii pe termen scurt, în condițiile cvasi-stopării creșterii ratelor dobânzilor-cheie de către bănci centrale din regiune, au susținut unii membri ai Consiliului.

Totodată a fost evidențiată inflexiunea recentă produsă în evoluția dinamicii anuale de două cifre a creditului acordat sectorului privat. Astfel, după o ascensiune cvasi-continuă de aproape doi ani, aceasta a început să se reducă gradual în debutul semestrului II, coborând la 15,9 la sută în august, de la 17,5 la sută în iunie, în principal ca urmare accentuării descreșterii variației înalte a componentei în lei, pe seama evoluțiilor de pe ambele segmente majore – populație și societăți nefinanciare –, chiar și în condițiile unui aport ușor crescut al programelor guvernamentale. Drept urmare, ponderea creditului în monedă națională în total s-a redus marginal, la 71,8 la sută în august, de la 72,0 la sută la jumătatea anului.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, rata anuală a inflației va continua probabil să mai crească până spre finele anului curent, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel peste valorile în descreștere ușoară previzionate pe orizontul scurt de timp în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. S-a reamintit că prognoza din august anticipa plafonarea în trimestrul III și intrarea ulterioară a ratei anuale a inflației pe o traiectorie descrescătoare, graduală timp de trei trimestre, însă relativ alertă apoi, implicând plasarea acesteia la 13,9 la sută în decembrie 2022, dar ușor sub punctul central al țintei la finele orizontului prognozei.

Responsabile de înrăutățirea suplimentară a perspectivei apropiate a inflației sunt tot șocurile globale pe partea ofertei, au subliniat membrii Consiliului, observând că determinanții majori continuă să fie dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile gazelor naturale și energiei electrice – inclusiv în condițiile modificării caracteristicilor schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică –, precum și de prețurile alimentelor, sub influența creșterii ample a cotațiilor mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor instituite, dar și al secetei prelungite și extinse la nivel european din această vară. Influențe suplimentare sunt așteptate și de pe segmentul prețurilor administrate, în timp ce efecte de bază dezinflaționiste, dar relativ modeste, se vor manifesta inclusiv pe segmentul combustibililor, dată fiind și recenta prelungire a schemei de plafonare a prețurilor carburanților.

S-a sesizat că, în aceste condiții, efectele inflaționiste adiționale – directe și indirecte – ale șocurilor globale pe partea ofertei vor continua să afecteze, în perspectivă apropiată, atât evoluția componentelor exogene ale IPC, cât și dinamica inflației de bază, cu o intensitate ceva mai mare decât s-a prezumat în august, însă mult diminuată în raport cu prima parte a anului.

S-a convenit, totodată, că impactul exercitat de schemele de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili rămâne dificil de previzionat și că balanța integrală a riscurilor la adresa perspectivei inflației induse de factorii pe partea ofertei continuă să fie dominată de riscuri în sens ascendent, cel puțin pe termen scurt, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, precum și pe fondul secetei din acest an, fiind totuși posibile și corecții descendente relativ mai pronunțate ale cotațiilor unor mărfuri, incluzându-le pe cele agroalimentare, precum și ameliorări ceva mai evidente în lanțuri globale de producție și aprovizionare.

În același timp, s-a observat că din partea poziției ciclice a economiei sunt de așteptat presiuni inflaționiste modeste și în atenuare în perspectivă apropiată, dar mai intense decât cele anticipate anterior, în condițiile în care noile evaluări indică o încetinire puternică a creșterii economiei în semestrul II – sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate –, însă după un avans mult peste așteptări consemnat de PIB și în trimestrul II. Evoluțiile fac probabile valori în descreștere mai pronunțată ale excedentului de cerere agregată în semestrul II, dar mai ridicate decât cele evidențiate în prognoza din august. Totodată, ele implică o majorare semnificativă a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, urmată doar de o scădere ușoară a acesteia în trimestrul IV, pe fondul unor efecte de bază, au remarcat membrii Consiliului.

Potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, este de așteptat ca evoluția consumului privat să frâneze însă semnificativ creșterea anuală a PIB în trimestrul III și ca influențele expansioniste majore să vină din redinamizarea formării brute de capital fix, în principal pe seama activității din construcții, au sesizat membrii Consiliului. În același timp, din partea exportului net este posibilă o contribuție negativă mai redusă la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care exporturile de bunuri și servicii și-au diminuat doar marginal variația anuală în luna iulie, iar importurile și-au majorat-o ușor, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe. Acestea au avut însă drept consecință reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial față de media trimestrului II, și mai ales a celei a deficitului de cont curent, care a reflectat și o deteriorare a evoluției soldului balanțelor veniturilor secundare în această lună.

Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, au arătat în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

În acest context, membrii Consiliului au insistat asupra importanței atragerii fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina.

Incertitudini și riscuri majore rămân însă asociate și conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la caracteristicile execuției bugetare din primele opt luni ale anului și la cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, iar, pe de altă parte, la actuala conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, precum și la seturile de măsuri aplicate sau prefigurate pentru sprijinirea populației și firmelor, de natură să afecteze parametrii bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante au fost considerate coordonatele următoarei rectificări bugetare din acest an.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat reclamă majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a stimulării economisirii, pentru a se asigura readucerea durabilă a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. A fost subliniată din nou importanța dozajului măsurilor și a calibrării conduitei politicii monetare în actuala conjunctură, pentru o ancorare eficace a expectațiilor inflaționiste, în condițiile unor costuri cât mai reduse în termenii creșterii economice, având în vedere și efectele contracționiste majore generate de șocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar și cerința progresului consolidării bugetare.

Totodată, s-a susținut necesitatea păstrării controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară și a fost reiterată importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,25 la sută, de la 5,50 la sută. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,25 la sută, de la 6,50 la sută și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,25 la sută, de la 4,50 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Taguri: curs BNR  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  curs de schimb valutar  dobanda de politica monetara  Produsul Intern Brut (PIB)  banca  inflatia  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Noutati BNR



BNR explica de ce a majorat dobanda la 6,25%, in minuta sedintei de politica monetara din 5 octombrie 2022

In minuta sedintei de politica monetara din 5 octombrie 2022, Banca Nationala a Romaniei (BNR) explica de ce a majorat dobanda de referinta cu 0,75 puncte procentuale, la 6,25% pe an.  Unul dintre motive este escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate, "care generează incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației." Conducerea BNR considera ca ar putea exista "efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale detalii

Discursul guvernatorului BNR, Mugur Isarescu, la conferinta "Educatia financiara si sistemul bancar"

Discurs cu ocazia conferinței „Educația financiară și sistemul bancar” Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR Doamnă ministru Ligia Deca,
Domnule consilier prezidențial Cosmin Marinescu,
Stimați invitați,
Doamnelor și domnilor, Bine ați detalii

BNR creste dobanda la 6,25%, peste asteptari

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat dobanda de politica monetara cu 0,75 puncte de baza, la 6,25%, peste asteptarile analistilor, de doar 0,5 puncte de baza. BNR a motivat decizia prin continua crestere a inflatiei, inclusiv in tarile europene, in paralel cu o scadere a PIB-ului "semnificativ sub previziuni".  Ceea ce inseamna ca o majorare mai mare a dobanzilor nu ar trebui sa afecteze foarte mult economia. Au fost mentionate si incertitudinile "foarte ridicate" cauzate de razboiul din Ucraina si "riscuri majore" asociate politicii fiscale a Guvernului. Comunicatul de presă al BNR: Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară Consiliul de administraţie al detalii

Tabara de educatie financiara pentru elevi organizata de BNR, ASF si ARB

Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Ministerul Finanțelor (MF) și Asociația Română a Băncilor (ARB) au organizat, în perioada iunie - august 2022, a patra ediție a proiectului „Tabăra urbană de educație financiară”, se arata intr-un comunicat de presa, in care se adauga: Proiectul este derulat anual, sub auspiciile Acordului de Colaborare privind Educația Financiară și este dedicat elevilor din clasele a VI-a și a VII-a. În acest an, elevii care au avut prilejul să fie parte a acestei experiențe sunt înscriși la unități școlare din București, Ilfov, Timiș, Cluj, Dolj, Iași, Constanța. Pe parcursul celor cinci zile ale taberei, specialiști din cadrul BNR, detalii

 



 

Ultimele Comentarii