ECONOMIE | Stiri economice

Crestere rapida a preturilor industriale, revenire mai lenta a productiei

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2022-03-02 16:16

România figurează într-o analiză a Eurostat drept țara membră cu cea mai mare creștere a prețurilor din industrie din ultimii trei ani, deși valoarea pentru 2021 ne poziționează pe locul patru. Unde ajungem cu +15%, după Belgia (+17,3%), Olanda (16,7%) și Bulgaria (+15,3%), dar peste Spania (+14,9%), Danemarca (+13,6%) și Ungaria (+13,4%).

Explicația este că, deși în 23 din 27 de state ale Uniunii indicele inflației industriale a trecut în primul an de pandemie în domeniul negativ, odată cu ieftinirea energiei, la noi acest lucru nu s-a produs. Mai mult, în 2019, înainte de apariția efectelor Covid, am fost campioni la majorarea prețurilor facturate la poarta fabricilor, cu 3,9%, comparativ cu o medie europeană de doar 0,7%.

Refacerea calculelor cumulat pentru intervalul 2019 – 2021, ne trimite la nivelul de +19,5%, peste țările menționate anterior, Bulgaria (+16,6%), Belgia (+14,2%), Olanda (+10,6%) sau Spania (+10,3%). Care au avut cu toate scăderi semnificative în pandemie, în baza diminuării prețurilor la energie, în timp ce la noi (fapt care a trecut neobservat), prețurile industriale au rămas neschimbate.

Precizăm că aceste date au fost calculate în baza mediilor consemnate în fiecare an, deoarece, fapt notabil, dacă se face trimitere la ritmul de creștere anuală, în decembrie 2021, țara noastră ajunsese deja la un plus de 33,3%. Punct de plecare de la care se va continua calculul în termeni de medie anuală pe parcursul lui 2022, pe măsură ce vor intra luni cu valori mai mari și vor ieși luni cu valori mai mici.

Ritmul superior de majorare a prețurilor industriale din România față de media europeană a fost menținut sistematic din 2010 încoace, cu excepția anilor 2015 (când am avut un ritm de -2,2% față de -1,7% la nivel european) și 2016 (când am fost la egalitate cu -1,8%). Așadar, competitivitatea principalului sector productiv a avut de suferit pe piața unică înainte și independent de pandemie. Observați impulsul dat în 2017 după diminuările de preț din 2015-2016 și pierderea de viteză după scumpirile ulterioare.

Ceea ce s-a tradus în afectarea clară a rezultatelor din industrie pe parcursul ultimilor cinci ani, și a fost un principal factor de expandare a deficitului comercial tot mai pronunțat al României. Concret, pe fondul crizei induse de pandemie, producția industrială a coborât în 2020 sub nivelul din 2016 iar în 2021, în pofida revenirii, tot au mai rămas de recuperat 2,7 puncte procentuale față de 2017.

Totodată, ecartul față de nivelul maxim atins în 2018 a rămas la nu mai puțin de 6,5 puncte procentuale iar prognoza pentru anul curent (+5,3%) arată că maximul istoric al producției industriale din 2018 nu va fi reeditat decât în 2023. Iar asta dacă totul va decurge conform previziunilor din toamna trecută, când nu se vehicula o încetinire a creșterii la nivel mondial, urmare și a evoluțiilor neașteptat de pronunțate la costul energiei.

Ori, după adaosul de peste 10 miliarde euro la deficitul comercial din intervalul 2017 – 2021, deja se așteaptă un spor al minusului din schimburile externe de mărfuri de alte 10 miliarde euro, de la 23,7 miliarde euro, deja anunțat ca rezultat operativ pentru anul trecut, spre 33,7 miliarde euro în anul 2025.

Nici măcar creșterea sperată a fi într-un ritm mediu de cam 5% pe an până atunci a industriei, corelată cu avansul până la 1.678,5 milioane lei a PIB la un curs de 5,13 lei/euro (date optimiste din prognoza curentă a CNSP), nu va reuși decât să limiteze majorarea ponderii deficitului comercial în PIB de la 9,8% anul trecut până la 10,3% în 2025.

De aceea, nivelul creșterii prețurilor la producția industrială ar trebui considerat un factor critic pentru competitivitatea produselor românești. Factor vizibil tot mai clar nu doar la export dar chiar prin afectarea raportului tradițional avantajos cost-calitate pe propria piață de desfacere. Situația din sectorul auto, care a trecut de pe un plus firav (+0,3 miliarde euro) pe un minus consistent (-1,1 miliarde euro) este elocventă și ar trebui să se constituie într-un semnal de alarmă.

Taguri: statistici economice  Macroeconomie  Eurostat  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice



Care este valoarea CASS (Contributia la Asigurari Sociale de Sanatate) pentru Declaratia Unica 2022?

Valoarea CASS (Contributia la Asigurari Sociale de Sanatate) pentru Declaratia Unica 2022 care trebuie depusa de personale fizice cu venituri peste plafonul de 12 salarii minime pe economie este 3.060 lei. Iata cum se calculeaza aceasta valoare. CASS trebuite platita de persoanele fizice care au avut anul trecut venituri mai mari de 12 salarii minime brute pe economie. Conform unei Hotarari de Guvern (vezi aici Hotararea), incepand din 1 ianuarie 2022, salariul de baza minim brut garantat in plata este 2.550 lei lunar, pentru un program normal de lucru, indiferent de studii. CASS se calculeaza la plafonul de 12 salarii minime brute pe economie din acest an, nu la valoarea veniturilor incasate de persoana fizica. Asadar, detalii

PIB-ul din T1 2022, estimat in crestere cu 6,5%, o surpriza majora!

Potrivit datelor-semnal publicate de INS, creșterea economică a României pe primul trimestru din 2022 a fost de 6,5% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent atât pe seria brută cât și ajustat după sezonalitate. detalii

Termeni si conditii de utilizare Google AdSense Online

Termeni și condiții de utilizare Google AdSense Online 1. Bine ați venit la AdSense!
Vă mulțumim pentru interesul manifestat față de serviciile noastre de căutare și de publicitate („Serviciile")! Prin utilizarea Serviciilor noastre, acceptați (1) aceste Condiții de utilizare, (2), Politicile de produs AdSense, care includ, fără a se limita la, Politicile de conținut, Regulamentul pentru webmasteri privind calitatea, Politicile de implementare a anunțurilor și Politica privind consimțământul utilizatorilor din UE (denumite împreună „Politicile AdSense") și (3) Regulamentul Google de branding (generic „Condițiile AdSense"). În cazul unui conflict, prezentele Condiții de utilizare vor avea detalii

Deficit public de 1,19% din PIB dupa primul trimestru din 2022. Ajustarea bugetara s-a topit vizibil

Deficitul bugetului general consolidat după primul trimestru din 2022 a fost de circa 15,7 miliarde de lei (-1,19% din PIB-ul estimat pentru anul curent), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. În aceeași perioadă a anului trecut, detalii

 



 

Ultimele Comentarii