ECONOMIE | Analize economice

Romania are cel mai mic cost al vietii dintre statele UE

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2022-02-06 07:31

România se poziționează în luna ianuarie 2022 ca având cel mai mic cost al vieții între țările UE, pe locul 37 din 42 de state europene și pe locul 102 din 139 de state analizate pe plan mondial de către site-ul numbeo.com.

Poziția ocupată este relevantă pentru zona din care facem parte, nu doar geografic dar și ca nivel de dezvoltare, cu observația că figurăm suprinzător de bine atunci când se calculează puterea locală de cumpărare.

Astfel, cu un index de 35,24 (referința de 100 este costul vieții în New York), ne plasăm ca și cost al vieții mai jos decât Bulgaria (38,38) sau chiar state non-UE precum Serbia (36,21), Bosnia și Herțegovina (36,12), Albania (35,50) sau, la limită, Rusia (35,26), dar ceva mai sus decât Macedonia de Nord (31,38), Belarus (30,89) sau Republica Moldova (30,35).

Dacă ne ducem la ultima coloană din tabelul prezentat în analiză, se poate observa că devansăm în materie de putere de cumpărare patru state relevante din UE, respectiv Grecia (indice 39,73, deloc întâmplător în contextul problemelor cauzate de datoria externă excesivă), Bulgaria (45,96), Croația (47,55, unde „jocul” dintre venituri și prețuri le dă cu minus față de noi) – de reținut, însă, ambele au intrat pe traiectoria adoptării euro – și, neașteptat, Portugalia (46,80, ușor sub noi).

Trei state membre UE stau ceva mai bine decât noi la puterea de cumpărare, în contextul veniturilor și prețurilor de acolo, undeva peste pragul de 50%, Letonia (51,65), Ungaria (51,98) și Slovacia (50,39). Alte trei state din fostul bloc estic se poziționează în apropierea nivelului de 60% din reperul american: Polonia (59,95), Slovenia (59,48) și Lituania (58,74). Cam acestea ar trebui să fie urmărite mai atent pe termen mediu pentru recuperarea decalajului de nivel de trai.

De reținut, clasamentul și poziționarea relativă pleacă de la costurile din viața reală consemnate la alimente de bază, costul locuințelor, chirii, utilități, transport, haine, activități recreative etc. plus salariile nete raportate de un număr considerat a fi suficient de mare de contributori, datele fiind prelucrate de cel mai mare site de profil din lume.

Astfel, deși se poate aduce în discuție reprezentativitatea, formula de ponderare și faptul că statistica este centrată pe zona urbană, se conturează o imagine mult mai apropiată de percepția publică decât cea dată de o analiză exhaustivă a țărilor în cauză. Cert este că, cel puțin în zonele dens populate nu trăim chiar atât de rău pe cât se crede, dacă ne raportăm la practica europeană.

Apropo de practica europeană, se pot observa diferențe majore între marile economii ale Zonei Euro, provenite din costul vieții, unde (ar trebui să luăm aminte și noi, pentru viitor) Germania câștigă detașat prin faptul că a reușit să mențină costul vieții relativ jos prin controlul mai eficient al creșterii veniturilor raportate la prețuri decât în țările latine, Franța sau Italia.

În structură, datele prelucrate de numbeo.com arată că avem cele mai ieftine alimente și cele mai reduse note de plată la restaurant iar la chirii ne poziționăm doar peste Bulgaria. Polonia și Cehia au chirii cu mult mai mari decât noi iar alimentele sunt semnificativ mai scumpe în țările baltice sau Slovenia (care a depășit, la acest capitol, chiar și Spania).

Astfel, deși, per total, nu avem nici cele mai mari venituri și nici cele mai mici prețuri, ajungem să fim, din postura surprinzătoare de țară UE cu cel mai mic cost al vieții, pe locul 23 din 27 ca putere de cumpărare locală, situație similară cu poziționarea potrivit nivelului PIB/locuitor ajustat cu nivelul relativ al prețurilor.

Poziționare pe care ar fi foarte util să încercăm să o păstrăm și să consolidăm calea optimă pe care am intrat spre convergența reală cu nivelul de trai european. Fără să forțăm majorări de venituri, care nu au corespondent în producția realizată, mai importantă fiind păstrarea unui nivel modic al avansului inevitabil al prețurilor spre uzanțele europene.

NOTĂ:

Numbeo.com este un site lansat în luna aprilie 2009 iar cercetările și datele disponibile prezentate nu sunt influențate de nicio organizație guvernamentală. Mladen Adamovic, Founder/CEO a lucrat ca inginer de software la Google (2007-2009), unde a dezvoltat aplicații interne. Site-ul condus de el a fost menționat ca sursă de mai multe publicații internaționale de prestigiu, precum Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today, The Sydney Morning Herald, China Daily etc.

Taguri: statistici economice  Macroeconomie  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analize economice



Deficitul contului curent in crestere cu 84%. Datoria externa, redusa fata de finalul anului trecut

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele patru luni ale anului un deficit de 7.568 milioane euro, în creștere cu 84% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor BNR. Majorarea cu 39% a deficitului detalii

Deficit comercial record in aprilie 2022, in crestere anuala cu 63%

Deficitul comercial a fost în aprilie 2022 de 2,82 miliarde euro, cu 63% mai mare decât în aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor INS. Exporturile FOB au fost de 6,89 miliarde euro iar importurile CIF s-au cifrat la 9,71 miliarde detalii

Vanzarile cu amanuntul, +5% in prima treime a anului, dar se profileaza un trend descendent

Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna aprilie 2022 o creștere semnificativă față de luna anterioară (+3,4%) pe seria brută dar marginală (+0,3%) pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile detalii

Romania, cea mai slaba performanta la nivel regional in comert exterior pe T1 2022

România a înregistrat în primul trimestru al anului curent cea mai slabă performanță în comerțul exterior la nivel regional, potrivit datelor publicate de Eurostat. În pofida revenirii economice din 2021 (+2% față de 2019) detalii

 



 

Ultimele Comentarii