Banca Nationala a Romaniei (BNR) | Noutati BNR

BNR: sursa primara a cresterii inflatiei a fost scumpirea notabila a energiei

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2021-11-15 08:07

Rata anuală a inflației IPC a atins nivelul de 6,29 la sută în septembrie 2021 (+2,35 puncte procentuale față de nivelul consemnat cu trei luni în urmă), îndepărtându-se semnificativ de limita superioară a intervalului de variație asociat țintei staționare (Grafic 1.1), conform Raportului BNR asupra inflatiei - noiembrie 2021, in care se mai arata:

Sursa primară a creșterii rămâne, similar primelor două trimestre ale anului, ascensiunea notabilă a cotațiilor bunurilor energetice, la care se adaugă creșterea costurilor cu materiile prime și alte materiale, dar și încercarea agenților economici de a recupera pierderile acumulate de la începutul crizei.

Transmisia acestor presiuni în prețurile de consum a continuat să fie facilitată de evoluția favorabilă a cererii, în contextul menținerii tendinței de relaxare a restricțiilor și al revenirii la comportamente de consum inhibate de la debutul pandemiei.

Se remarcă totuși absența, până în acest punct, a presiunilor din partea pieței muncii, precum și evoluția relativ stabilă a cursului de schimb EUR/RON.

Pe acest fond, inflația de bază CORE2 ajustat a consemnat, la rândul său, un avans important, de la 2,9 la sută în iunie la 3,6 la sută în septembrie.

Contribuția componentei energie (combustibili, gaze naturale, energie electrică) la creșterea ratei anuale a inflației pe parcursul trimestrului III 2021 s-a ridicat la 1,5 puncte procentuale, jumătate din creștere fiind explicată de majorarea prețului gazelor naturale.

Luna iulie (2) a marcat o variație lunară de 20 la sută pe această componentă a IPC, pe fondul traiectoriei ascendente a cotației, explicată până la acel moment în principal de redresarea activității pe plan global.

O majorare de preț a caracterizat și componenta energie electrică (4,2 la sută) (3), evoluția prețului en gros fiind tot mai afectată de scumpirea certificatelor de emisii CO2.

Pe parcursul trimestrului III, traiectoria ascendentă a cotațiilor internaționale a devenit deosebit de abruptă, factorilor deja menționați adăugându-li-se, printre altele, nivelul redus al stocurilor pe plan european și restrângerea livrărilor principalilor exportatori în cazul gazelor naturale, respectiv o suită de probleme pe latura ofertei în cazul energiei electrice (condiții meteo nefavorabile producerii de energie regenerabilă, concomitent cu întreruperi temporare de producție în centralele convenționale).

Astfel, în luna septembrie, prețul en gros pentru ambele mărfuri a ajuns pe piețele europene, inclusiv în România, la valori de două-trei ori mai mari față de cele practicate la finele anului anterior (Grafic 1.2).

Aceste majorări se vor reflecta și în facturile consumatorilor casnici în perioada următoare, însă probabil doar parțial, având în vedere măsurile adoptate la nivel legislativ în intervalul septembrie-octombrie pentru protejarea populației, în special a consumatorilor vulnerabili (4).

Influențe în sensul creșterii prețurilor au venit pe parcursul trimestrului III și din partea combustibililor, pe seama scumpirii carburanților, dar și, în mod neașteptat, a lemnelor de foc.

Prețul acestora din urmă se află pe o traiectorie ascendentă, în contextul majorării costurilor asociate metodelor alternative
de încălzire, respectiv al ofertei interne tot mai reduse în ultimii ani (pe fondul înăspririi progresive a legislației în domeniu).

În ceea ce privește segmentul carburanților, avansul ratei anuale a inflației s-a produs pe fondul unei creșteri moderate
a cotației Brent, precum și al ușoarei deprecieri a monedei naționale în raport cu dolarul SUA (Grafic 1.3).

În planul alimentelor cu prețuri volatile, rata anuală a prețurilor LFO a intrat în teritoriul pozitiv pentru prima dată în acest an (3,9 la sută la finele trimestrului III).

Cu toate că recolta a fost bogată, cel mai probabil operatorii au încercat să valorifice momentul prielnic din perspectiva cererii (inclusiv ca urmare a redeschiderii industriei ospitalității) și să recupereze o parte din pierderile înregistrate după un an de scăderi ale prețurilor.

După ce în prima parte a anului inflația de bază CORE2 ajustat a fost caracterizată de o relativă stabilitate, oscilând în jurul valorii de 3 la sută, în trimestrul III 2021 aceasta a consemnat un avans important, plasându-se la 3,6 la sută în luna septembrie.

Evoluția favorabilă a cererii, inclusiv pe fondul revenirii la comportamente de consum inhibate de la debutul pandemiei, a creat mediul propice pentru creșteri de prețuri, mai ales în contextul majorării cotațiilor materiilor prime din prima parte a anului, al funcționării sincopate a lanțurilor de aprovizionare, precum și al pierderilor suferite de o parte dintre agenții economici în perioadele de aplicare a măsurilor restrictive.

În plus, perioada curentă este marcată de creșterea semnificativă a prețurilor în industria energetică, indicele corespunzător al prețurilor de producție de pe piața internă majorându-se cu aproape 30 la sută în intervalul iulie-august.

Efectele se propagă deja în economie, viteza și amplitudinea transmisiei depinzând de gradul de intensitate energetică presupus de fiecare activitate (a se vedea Caseta).

Dată fiind magnitudinea șocului, coeficientul de transmisie poate fi chiar mai amplu decât cel sugerat de estimările realizate pe seriile istorice, putând rezulta chiar într-o restrângere a activității economice.

Deocamdată, aceste presiuni sunt atenuate de menținerea unei piețe a muncii relativ relaxate în ansamblu (în pofida dezechilibrului cerere-ofertă manifest pe anumite segmente), având în vedere dinamica modestă a costurilor unitare cu forța de muncă.

În structură, cea mai însemnată contribuție la accelerarea inflației de bază a revenit segmentului bunurilor alimentare, rata anuală de creștere a prețurilor urcând la 4,4 la sută în septembrie (față de 3,5 la sută în iunie) (Grafic 1.4).

Tendința a caracterizat toate grupele importante de alimente procesate (panificație, uleiuri, carne, lactate) și a reflectat cererea robustă (inclusiv ca urmare a redeschiderii industriei ospitalității), dar și majorarea cotațiilor materiilor prime agricole.

Cu toate că recolta autohtonă a fost deosebit de bogată în 2021, prețurile s-au aliniat celor internaționale, a căror traiectorie a fost imprimată de evoluția favorabilă a cererii mondiale de alimente, concomitent cu deteriorarea perspectivelor.

O accelerare a ratei anuale s-a observat și în cazul serviciilor de piață (+1 punct procentual, până la 3,6 la sută), însă, în acest caz, factorul principal a fost unul de natură idiosincratică, și anume majorarea amplă a polițelor RCA, ulterior ieșirii din piață a furnizorului care practica cele mai reduse prețuri, falimentul acestuia fiind urmat de o serie de scumpiri în lanț implementate de operatorii rămași activi.

Dincolo de acest caz particular, se remarcă accelerări ușoare ale ratei anuale de creștere în cazul unor servicii de piață, care au beneficiat de relaxarea restricțiilor și refacerea încrederii: servicii de alimentație publică, servicii culturale și de agrement.

În cazul bunurilor nealimentare, rata anuală de creștere a avut o evoluție mai temperată (+0,3 puncte procentuale, până la 2,8 la sută), reflectând cu precădere influențele din partea cererii.

Operatorii economici din toate domeniile de activitate și-au ajustat ascendent așteptările privind evoluția prețurilor pe termen scurt în trimestrul III, până la valori apropiate de maximele istorice ale seriilor disponibile (Grafic 1.5).

O deteriorare a intervenit și la nivelul anticipațiilor inflaționiste ale analiștilor bancari, rata inflației așteptată pe orizontul de un an depășind în luna octombrie limita superioară a intervalului țintei pentru prima dată în ultimii opt ani; pe orizontul de doi ani, valoarea prognozată se menține totuși în interiorul acestuia.

Rata medie anuală a inflației IPC și-a continuat traiectoria ascendentă în intervalul analizat, ajungând în luna septembrie 2021 la 3,6 la sută în cazul indicatorului determinat pe baza metodologiei naționale și până la 2,9 la sută pentru valoarea
calculată conform structurii armonizate (+0,7 puncte procentuale, respectiv +0,5 puncte procentuale față de finele trimestrului II).

Deoarece majorarea inflației medii anuale la nivel comunitar a avut o amplitudine ușor mai ridicată, România și-a redus marginal decalajul față de media europeană, rămânând însă
printre statele membre cu cea mai ridicată inflație medie IAPC (al treilea cel mai înalt nivel, după Ungaria și Polonia) (Grafic 1.6).

Față de valoarea prognozată în ediția din luna august a Raportului asupra inflației, rata anuală a inflației IPC la sfârșitul trimestrului III 2021 a înregistrat un nivel efectiv superior cu 1 punct procentual, contribuții la eroarea de prognoză revenind tuturor componentelor principale.

Principala explicație pentru magnitudinea erorii rezidă în dificultatea de a surprinde cu acuratețe efectele exercitate asupra variabilelor prognozate de frecvența și amplitudinea șocurilor care au afectat activitatea economică în ultima perioadă.

Printre evoluțiile punctuale cu impact material se numără: creșterea puternică a polițelor RCA, scumpirea țigaretelor (în absența unei majorări de acciză), dar și creșterea atipică a prețului lemnelor de foc pe perioada verii.

(2) Contractele de furnizare a gazelor naturale au o durată medie de 12 luni, actualizarea prețului pentru cele mai multe dintre acestea având loc în luna iulie, în condițiile în care liberalizarea completă a pieței s-a produs în iulie 2020.

(3) În cazul energiei electrice, creșterea s-a datorat exclusiv componentei serviciu universal, care este actualizată o dată la 6 luni, în timp ce majoritatea contractelor pe piața concurențială sunt anticipate a suferi majorări de preț în luna ianuarie 2022, având în vedere, la fel ca în cazul gazelor naturale, momentul liberalizării (ianuarie 2021) și o durată medie a contractelor de 12 luni.

(4) Legea nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, respectiv
OUG nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, cu modificările și completările ulterioare.

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  inflatia  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Noutati BNR



Tentativă de fraudă financiară tip deepfake care folosește imaginea guvernatorului BNR

În ultima perioadă, pe mai multe platforme și rețele de socializare, au apărut postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, conform unui comunicat al BNR, in care se adauga: Videoclipurile folosesc fraudulos detalii

BNR este optimista la inceput de an privind inflatia si cresterea economica

Banca Nationala a Romaniei (BNR) incepe optimista inceputul de an 2024, cu anticipatii de scadere a inflatiei si de crestere a economiei mai mult decat spera. "Noile evaluări indică o creștere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 și I 2024 comparativ cu detalii

Dobanda BNR ramane 7%

Comunicat BNR: Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 ianuarie 2024, a hotărât următoarele: - detalii

Lichiditatea si solvabilitatea sectorului bancar sunt adecvate, conform CNSM

Comunicat de presa: Ședința CNSM din data de 14 decembrie 2023

În data de 14 decembrie 2023 s-a desfășurat cea de-a patra ședință din acest an a Consiliului general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială detalii

 



 

Ultimele Comentarii