ECONOMIE | Institutul National de Statistica

PIB-ul a scazut cu 3,9% in 2020, din cauza crizei coronavirusului, mult mai putin decat era prognozat

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2021-02-18 15:40

Evoluția PIB în anul 2020 a fost anunțată la nivelul de -3,9%, potrivit estimării-semnal comunicate de INS. Este o valoare surprinzătoare, semnificativ peste cea prognozată la începutul iernii de Comisia Națională de profil (-4,4%) sau de Comisia Europeană (-5%).

Trimestrul patru al anului trecut s-a încheiat cu nivelul de -1,5% pe seria brută și de -1,7% pe seria ajustată sezonier, în raport cu același trimestru din anul anterior.

Recuperarea căderii din T2, în conjunctura apărută ca urmare a pandemiei, a continuat în ritm susținut (+5,3% în T4 față de T3). Ceea ce a trimis PIB trimestrial la mai puțin de două procente sub nivelul maxim atins în primul sfert al anului, în forma care include ajustarea la sezonalitate și numărul de zile lucrătoare, pentru a asigura comparabilitatea după normele europene.

De reținut, în baza celor mai recente evaluări, România nu a intrat în recesiune tehnică anul trecut, T1 2020 fiind consemnat cu o valoare ușor pozitivă (+0,2%).

La acest prim anunț al rezultatului economic pe 2020, nu au fost oferite date referitoare la valoarea realizată în prețuri curente, care a fost rectificată succesiv și redusă la 1.040.800 milioane lei, potrivit datelor utilizate pentru indicatorii din execuția bugetară.

Aproape jumătate din scăderea PIB pe 2020 a fost cauzată de scăderea producției industriale, respectiv -9,2% (cu -10,2% în industria prelucrătoare).

La o pondere a industriei în PIB de circa 20%, ar rezulta o influență în sensul scăderii PIB de circa -1,8 puncte procentuale. Deși trendul crescător înregistrat din aprilie încoace a fost unul bun iar industria a recuperat în T4 2020 performanța din T4 2019, rezultatele lunare au rămas semnificativ sub nivelul din 2018.

Pe partea influențelor pozitive, se evidențiază sectorul construcțiilor, care a consemnat o creștere a volumului de lucrări în 2020 de +15,9% (mai puțin la construcții noi, +9,3%, mai mult la lucrările de reparaţii capital, +46,0%, și lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, +24,4%). La o pondere de circa 5% în PIB, ar rezulta un efect pe PIB de circa +0,7 puncte procentuale.

Datele prezentate vor fi completate și detaliate în lunile următoare cu prilejul variantelor provizorii 1 și 2. În 2022 vom beneficia de varianta semidefinitivă iar datele definitive vor apare de-abia la doi ani distanță.

Dacă rezultatul de -3,9% pe 2020 și prognoza oficială de +4,3% pentru alcătuirea bugetului pe 2021 vor fi confirmate ulterior, România ar urma să revină în 2021 ușor peste nivelul din 2019 (+0,2%), ceea ce ar echivala cu o „revenire în V”.

Altminteri, nivelul de plecare mai ridicat din 2020 ar trebui să determine ajustarea avansului PIB așteptat pentru 2021.

Precizări INS

„Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale Produsului intern brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă…

Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform
practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri…

În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei.”

Taguri: Institutul National de Statistica (INS)  Macroeconomie  Produsul Intern Brut (PIB)  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Institutul National de Statistica



Inflatia industriala a scazut, dar transmiterea in preturile la consumator continua

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI – „inflația industrială”) a scăzut în aprilie 2022 cu 1,85% față de luna anterioară, ajungând la 47,11% nivel annual (diminuare de circa patru procente și jumătate față de martie). detalii

Puterea de cumparare a salariului mediu - pe plus in T1 2022, in pofida inflatiei

Câștigul salarial mediu brut pe luna martie 2022 a fost de 6.401 lei, cu 342 lei (+5,6%) în plus față de luna precedentă, potrivit INS. Câştigul salarial mediu nominal net s-a majorat cu 216 lei (+5,8%), până la 3.937 lei (796 euro detalii

Deficitul comercial, majorat cu 34% in T1 2022, dupa ce importurile lunare au trecut pragul de 10 miliarde euro

Deficitul comercial a fost în luna martie 2022 de 2,57 miliarde euro, cu aproape 14% mai mare decât în aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor INS. Exporturile FOB au ajuns la nivelul record de 8,23 miliarde euro dar importurile CIF detalii

”Inflatia industriala”, majorata la peste 51%, dupa un avans de sapte procente in martie 2022

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI – „inflația industrială”) și-a reluat avansul în martie 2022, ajungând la 51,68%, după o majorare de șapte procente. Datele INS arată o creștere lunară de 8,01% pe canalul detalii

 



 

Ultimele Comentarii