ECONOMIE | Analize economice

Dobanda pe termen lung, in scadere la 3,04% dar ramanem departe de tarile din regiune

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2020-12-21 14:55

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut în luna noiembrie 2020 la 3,04%, potrivit datelor preluate de la Banca Centrală Europeană. Reamintim că, pe fondul necesarului de finanțare impus de combaterea efectelor pandemiei, acest indicator urcase la 4,83% în luna aprilie 2020. 

Nivelul dobânzilor s-a diminuat pentru a patra lună consecutiv, urmare a măsurilor luate de Banca Centrală și a îmbunătățirii percepției piețelor internaționale. Trendul de scădere a fost destul de pronunțat în partea a doua a anului curent.

Zona Euro a intrat și mai adânc în teritoriul negativ (medie de -0,18%), tonul fiind dat de economia germană (-0,61%), urmată de Olanda, Luxemburg (cu câte -0,54%), Danemarca (-0,46%) și Austria (-0,41%).

De remarcat, s-a atașat de acest „nucleu dur” al UE, Slovacia, care a ajuns să se finanțeze pe termen lung cu „costuri” anuale de -0,39%. De altfel, majoritatea statelor membre UE se finanțează acum la dobânzi negative iar printre ele se numără Letonia (-0,25%), Estonia (-0,14%) și Slovenia (-0,18%).

Lituania (+0,16%), aflată în Zona euro, este la un nivel foarte apropiat de Bulgaria (+0,20%) iar Suedia, rămasă cu propria monedă e la 0%.

În pofida îmbunătățirii remarcabile a acestui indicator, România continuă să conducă detașat în clasamentul de profil. Avem costuri de împrumut mai mari cu circa 40% față de următoarea clasată, Ungaria, circa +150% față de Polonia sau +170% față de Cehia, dacă e să facem comparația cu țări ce au un regim valutar similar.

În context, ar trebui să luăm aminte la Grecia, care a reușit să coboare spectaculos costul împrumuturilor pe parcursul a doar doi ani, de la 4,37% în octombrie 2018 la doar 0,75% în noiembrie 2020. Desigur, cu beneficiul apartenenței la Eurozonă, spre care puteam să ne îndreptăm și noi în 2015, când îndeplineam criteriile necesare.

Taguri: statistici economice  Macroeconomie  Eurostat  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analize economice



Romania a avut cele mai bune rezultate din regiune in combaterea inflatiei, desi a crescut cel mai putin dobanda de politica monetara

România s-a menținut și în luna octombrie pe locul zece în UE în ce privește creșterea anuală a prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 13,5%, calculat potrivit metodologiei armonizate la nivel european detalii

Romania, statul UE cu cea mai redusa pondere a bugetarilor in forta de munca

România este, de departe, statul UE cu cea mai redusă pondere a bugetarilor în forța de muncă, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de numai 13,7%, ne situăm cu mult sub Bulgaria (16,8%), Italia (19,2%), Cehia, Slovenia detalii

Comerțul cu amănuntul, în scădere pe septembrie 2022

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în luna septembrie 2022 față de luna anterioară cu 3,6% pe seria brută dar numai 0,6% pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, detalii

Avansul PIB 2022, majorat la 4,6% în prognoza oficială. Minusuri pentru industrie și agricultură

Estimarea pentru PIB 2022 a fost majorată cu 23,7 miliarde lei în prognoza de toamnă a Comisiei Naționale de profil, la valoarea de 1.396,2 miliarde lei în termeni nominali iar creșterea calculată în termeni reali a urcat la 4,6% față de valoarea de 3,5% detalii

 



 

Ultimele Comentarii