ECONOMIE | Stiri economice

Cercetarea romaneasca, ultima in UE ca pondere in PIB a sumelor alocate

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2020-12-04 22:49

Cercetarea românească s-a situat (și) anul trecut pe ultimul loc în UE din perspectiva ponderii în PIB a sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare (R&D, după abrevierea din lb. engleză), potrivit datelor complete publicate de Eurostat. Procentajul de doar 0,48% din PIB, aflat în scădere faţă de anul precedent, ne-a plasat sub Letonia (0,64% PIB), Cipru (0,63% PIB) și Malta (0,61% PIB), la mare distanță de media europeană (2,19% PIB).

Pe fondul încercării de limitare a deficitului bugetar (care a ajuns -4,3% din PIB, după contabilitatea europeană), dar și a implicării relativ scăzute a sectorului privat, rezultatul R&D nu a acoperit nici măcar un sfert din obiectivul autoasumat prin strategia Europa 2020 (2% PIB). De altfel, spre deosebire de toate statele din regiune, România a bătut pasul pe loc după integrarea în UE. Nivelul maxim post-aderare a fost atins în 2008 (0,55% PIB), după care dezvoltarea cercetării a rămas în urma evoluției PIB.

În condițiile în care resursele au fost dirijate cu prioritate în anul curent spre combaterea efectelor pandemiei, este puțin probabil să asistăm la o modificare radicală în bine pe termen mediu. Astfel, riscăm să ne consolidăm pe termen lung poziția de piaţă de desfacere pentru produsele altor state mai preocupate de inovare. Ceea ce se va traduce în perpetuarea unor deficite externe majore, rezultate inclusiv dintr-o valoare adăugată mai redusă, obținută preponderent pe baza forței de muncă relativ ieftine ce industrializează produse gândite în altă parte.

Astfel, cercetarea reprezintă un punct slab al economiei naționale de o importanţă capitală, care ne poate compromite șansele de dezvoltare. Cu perspectiva de a ne cantona într-o mediocritate care să nu ne permită anularea ecartului care ne separă de o medie europeană aflată și ea în continuă mișcare.

De altfel, deficitul de competitivitate generalizat apare deja destul de evident până și în raport cu ţările fostului bloc estic, care ne concurează cu succes pe propria noastră piață și aduc aproape jumătate din deficitul comercial.

Astfel, dincolo de evoluțiile mai bune ale Cehiei, Ungariei și Poloniei, până și Bulgaria, plecată de la un nivel mai mic decât cu al României la intarea în UE (0,43% din PIB, faţă de 0,51% din PIB la noi), ne-a lăsat în urmă, deşi a slăbit cadenţa, de la 0,96% în 2015 la doar 0,84% în 2019.

Am rămas la mare distanță și de evoluția Slovaciei, axată similar cu noi pe industria auto, care a redus motoarele de la 1,18% în 2015 la 0,83% anul trecut. Pentru referință, este elocventă o comparaţie între țările nordice, țările sudice și țările mai noi membre UE. Alăturarea arată că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producție.

În fine, dar nu în ultimul rând, ar trebui să luăm aminte la succesul incontestabil al economiei sud-coreene, ale cărei produse au intrat în topul calității pe plan mondial și chiar domină anumite segmente de piață high-tech, succes facilitat de investițiile masive în cercetare-dezvoltare.

Cifrele vorbesc de la sine. Pornită cu un decalaj uriaș de dezvoltare în anii 1950, Coreea de Sud a alocat pentru cercetare-dezvoltare 4,53% din PIB (date disponibile pentru 2018) și a depășit net la acest capitol strategic Japonia (3,28%) și SUA (2,82%).

Taguri: statistici economice  Macroeconomie  Eurostat  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice



Scădere conjuncturală a inflației, in octombrie 2022. Alimentele au dat trei cincimi din avansul lunar al prețurilor

Creșterea anuală a prețurilor s-a redus în octombrie 2022 la 15,32% (exact nivelul din august), față de 15,88% în luna anterioară, potrivit datelor publicate de INS. Este prima scădere a acestui indicator critic dar ea a fost favorizată detalii

Agricultura 2021 - producția a trecut pragul de 100 miliarde lei pe fondul rezultatelor bune în sectorul vegetal

Valoarea producției agricole în 2021 s-a situat cu 14,3% peste cea din anul precedent, potrivit datelor definitive comunicate de INS. Sectorul vegetal a înregistrat o creștere de 22,2%, în timp ce producția animală și sectorul serviciilor prestate în detalii

Codul Muncii, modificat: angajatii pot obtine 10 zile de concediu pentru urgente familiale

Introducerea de noi zile de concediu, noi interdicții la concediere, informarea candidaților / salariaților cu privire la anumite aspecte suplimentare, precum formarea profesională oferită de angajator, și includerea acestora în contractul de muncă, precum și asigurarea salariaților pe perioada în care beneficiază de concediul de îngrijitor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției se numără printre principalele modificări aduse Codului Muncii prin Legea nr. 283/2022, conform unui comunicat de presa, in care se adauga: Astfel, angajații pot beneficia într-un an de 5 zile de concediu pentru îngrijirea unei rude care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a detalii

România, pe locul 2 în UE la deficitul de cont curent

România figurează pe locul 2 în UE la mărimea deficitului de cont curent pe fluxurile financiare cu exteriorul în T2 2022, cu un rezultat de -11,0 miliarde euro. Datele prezentate de Eurostat ne poziționează după o economie mult mai mare, detalii

 



 

Ultimele Comentarii