ECONOMIE | Stiri economice

Cercetarea romaneasca, ultima in UE ca pondere in PIB a sumelor alocate

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2020-12-04 22:49

Cercetarea românească s-a situat (și) anul trecut pe ultimul loc în UE din perspectiva ponderii în PIB a sumelor alocate pentru cercetare-dezvoltare (R&D, după abrevierea din lb. engleză), potrivit datelor complete publicate de Eurostat. Procentajul de doar 0,48% din PIB, aflat în scădere faţă de anul precedent, ne-a plasat sub Letonia (0,64% PIB), Cipru (0,63% PIB) și Malta (0,61% PIB), la mare distanță de media europeană (2,19% PIB).

Pe fondul încercării de limitare a deficitului bugetar (care a ajuns -4,3% din PIB, după contabilitatea europeană), dar și a implicării relativ scăzute a sectorului privat, rezultatul R&D nu a acoperit nici măcar un sfert din obiectivul autoasumat prin strategia Europa 2020 (2% PIB). De altfel, spre deosebire de toate statele din regiune, România a bătut pasul pe loc după integrarea în UE. Nivelul maxim post-aderare a fost atins în 2008 (0,55% PIB), după care dezvoltarea cercetării a rămas în urma evoluției PIB.

În condițiile în care resursele au fost dirijate cu prioritate în anul curent spre combaterea efectelor pandemiei, este puțin probabil să asistăm la o modificare radicală în bine pe termen mediu. Astfel, riscăm să ne consolidăm pe termen lung poziția de piaţă de desfacere pentru produsele altor state mai preocupate de inovare. Ceea ce se va traduce în perpetuarea unor deficite externe majore, rezultate inclusiv dintr-o valoare adăugată mai redusă, obținută preponderent pe baza forței de muncă relativ ieftine ce industrializează produse gândite în altă parte.

Astfel, cercetarea reprezintă un punct slab al economiei naționale de o importanţă capitală, care ne poate compromite șansele de dezvoltare. Cu perspectiva de a ne cantona într-o mediocritate care să nu ne permită anularea ecartului care ne separă de o medie europeană aflată și ea în continuă mișcare.

De altfel, deficitul de competitivitate generalizat apare deja destul de evident până și în raport cu ţările fostului bloc estic, care ne concurează cu succes pe propria noastră piață și aduc aproape jumătate din deficitul comercial.

Astfel, dincolo de evoluțiile mai bune ale Cehiei, Ungariei și Poloniei, până și Bulgaria, plecată de la un nivel mai mic decât cu al României la intarea în UE (0,43% din PIB, faţă de 0,51% din PIB la noi), ne-a lăsat în urmă, deşi a slăbit cadenţa, de la 0,96% în 2015 la doar 0,84% în 2019.

Am rămas la mare distanță și de evoluția Slovaciei, axată similar cu noi pe industria auto, care a redus motoarele de la 1,18% în 2015 la 0,83% anul trecut. Pentru referință, este elocventă o comparaţie între țările nordice, țările sudice și țările mai noi membre UE. Alăturarea arată că problemele de competitivitate încep la originea proceselor de producție.

În fine, dar nu în ultimul rând, ar trebui să luăm aminte la succesul incontestabil al economiei sud-coreene, ale cărei produse au intrat în topul calității pe plan mondial și chiar domină anumite segmente de piață high-tech, succes facilitat de investițiile masive în cercetare-dezvoltare.

Cifrele vorbesc de la sine. Pornită cu un decalaj uriaș de dezvoltare în anii 1950, Coreea de Sud a alocat pentru cercetare-dezvoltare 4,53% din PIB (date disponibile pentru 2018) și a depășit net la acest capitol strategic Japonia (3,28%) și SUA (2,82%).

Taguri: statistici economice  Macroeconomie  Eurostat  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice



România - locul 9 în UE la inflația anuală în decembrie 2022

România s-a situat în luna decembrie 2022 pe locul 9 în UE în ce privește creșterea anuală a prețurilor, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de 14,1%, calculat potrivit metodologiei armonizate la nivel european pentru detalii

Deficitul contului curent - 25,3 miliarde euro după 11 luni, peste prognoza oficială pe întreg anul 2022

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primele 11 luni din 2022 un deficit de 25,3 miliarde euro, în creștere cu aproape 62% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor BNR. După cum anticipam anterior, detalii

-4,2% din PIB, deficit bugetar înaintea ultimei luni din 2022. Încadrarea în ținta revizuită de 5,74%, problematică

Deficitul bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni din 2022 a fost mai mare cu 2,7 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a urcat la circa 58,7 miliarde lei (4,2% din PIB-ul estimat oficial la 1.396,2 miliarde lei), potrivit datelor publicate de detalii

Comertul cu amanuntul - avans de 4,5% după primele zece luni ale anului

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut în luna octombrie 2022 față de luna anterioară cu 1,4% pe seria brută dar a crescut cu 0,5% pe seria ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, detalii

 



 

Ultimele Comentarii