Banca Nationala a Romaniei (BNR) | Noutati BNR

BNR este pesimista: criza coronavirusului s-ar putea reacutiza iar economia nu-si va reveni in V, dupa scaderea semnificativa din acest an

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2020-06-12 22:29

Conducerea Bancii Nationale a Romaniei (BNR) considera ca economia Romaniei va scadea "semnificativ" in acest an, iar anul viitor va avea o redresare moderata, in contrast cu prognoza Fondului Monetar International (FMI), care arata o evolutie a economiei romanesti in forma de "V", adica o scadere de 5% in acest an si o crestere de aproape 4% in 2021.

"Economia românească este așteptată să sufere o contracție semnificativă în anul curent, succedată de o redresare moderată în 2021, în condițiile în care declinul economic sever din trimestrul II 2020 va fi recuperat probabil parțial în intervalul următor și ceva mai gradual ulterior, pe fondul relaxării treptate a măsurilor restrictive asociate crizei pandemice.

Perspectiva, relativ sincronizată cu cea anticipată pentru zona euro/UE, implică o turnură majoră în pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce a ajuns la un maxim al actualului ciclu economic la finele lui 2019, este așteptat să coboare consistent în teritoriul negativ în trimestrul II 2020, dar să se închidă apoi progresiv până în 2022", se arata in minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administraţie al BNR din 29 mai 2020, publicata astazi.

In acelasi timp, conducerea BNR este sceptica si in privinta evolutiei pandemiei coronavirusului, considerand ca s-ar putea reacutiza in urmatoarea perioada:

"Viteza redresării în perspectivă apropiată a economiei și a componentelor majore ale cererii agregate este însă foarte dificil de anticipat, au convenit membrii Consiliului, depinzând de restricțiile de mobilitate și de caracteristicile eliminării lor, implicit de evoluția pandemiei, care s-ar putea chiar reacutiza pe orizontul scurt de timp.

În corelație cu acestea, determinantă pentru refacerea consumului privat este dinamica venitului disponibil real, dependentă la rândul ei de condițiile de pe piața muncii, dar și de costul datoriei bancare a populației și de evoluția inflației.

Esențială este și încrederea consumatorilor, care ar putea fi afectată pe termen scurt de temerile populației legate de pandemie – în absența unui vaccin/tratament eficace –, dar și de cele privind viitorul locurilor de muncă și al veniturilor proprii, de natură să accentueze înclinația spre economisire și să conserve schimbările survenite recent în structura consumului."

BNR mai mentioneaza ca a decis sa scada din nou dobanda de referinta pentru a ajuta economia sa-si revina din criza:

"Având în vedere inclusiv pachetul de măsuri adoptat în luna martie, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că întregul context analizat justifică o scădere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară, care să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracției provocate de pandemia de coronavirus, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare."

Banca Nationala considera ca in continuare se mentine un grad ridicat de incertitudine, motiv pentru care ramane in stare de alerta, pentru a organiza sedinte ori de cate ori este nevoie, neplanificate:

"Totodată, având în vedere gradul ridicat de incertitudine a evoluțiilor economice și financiare, Consiliul de administrație al BNR a menținut decizia privind suspendarea calendarului ședințelor de politică monetară anunțat anterior, urmând ca ședințele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar."

Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 29 mai 2020

Data publicării: 12 iunie 2020

În data de 29 mai 2020, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României s-a întrunit într-o ședință, la care au fost prezenți următorii membri: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Examinând cele mai recente date statistice relevante, membrii Consiliului au convenit că la nivelul principalelor evoluții macroeconomice au început să se evidențieze efectele adverse ale pandemiei de coronavirus și ale măsurilor restrictive aplicate pe plan global și național în scopul limitării extinderii acesteia. S-a arătat că rata anuală a inflației a coborât în aprilie la 2,68 la sută, după ce în martie a rămas constantă la 3,05 la sută, și că semnificativa ei corecție descendentă față de decembrie 2019 s-a datorat unor efecte de bază dezinflaționiste, dar mai cu seamă amplului declin al cotației petrolului, ce a antrenat, alături de eliminarea supraaccizei, intrarea puternică în teritoriul negativ a dinamicii prețului combustibililor.

În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a tins să crească ușor, contrar previziunilor, ajungând la 3,7 la sută în aprilie, de la 3,66 la sută în decembrie 2019. S-a observat că responsabile de această tendință sunt evoluțiile de pe segmentul alimentelor procesate, reflectând în bună măsură creșterea puternică a cererii de produse alimentare în perioada premergătoare și pe parcursul stării de urgență instituită începând cu 16 martie 2020, asociată și cu probabile sincope și majorări de costuri apărute în lanțurile de producție și aprovizionare. În același timp, scăderea dinamicii prețurilor serviciilor, care a cvasi-compensat ca impact ascensiunea subcomponentei alimentelor, este atribuibilă unor efecte de bază dezinflaționiste, precum și suspendării serviciilor de piață și restrângerii drastice a cererii populației în condițiile măsurilor de distanțare socială, implicând și o adaptare în consecință a metodei statistice de compilare a indicelui prețurilor de consum. S-a apreciat că, dincolo de aceste influențe, evoluția inflației de bază continuă să reflecte presiuni inflaționiste semnificative decurgând din poziția ciclică a economiei și din costurile cu forța de muncă, alături de așteptările inflaționiste pe termen scurt încă înalte sau chiar revizuite recent în sens ascendent în cazul unor categorii de agenți economici, de natură să alimenteze persistența acestei componente a inflației.

Impactul advers al crizei pandemice și al măsurilor asociate a fost resimțit mai puternic la nivelul activității economice și al pieței muncii, au arătat membrii Consiliului. Astfel, potrivit datelor preliminare, creșterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, chiar dacă în primele două luni din an a rămas deosebit de robustă; în termeni trimestriali, ea s-a menținut totuși în teritoriul pozitiv, evoluție implicând doar o restrângere ușoară a excedentului semnificativ de cerere agregată. S-a remarcat că o contribuție negativă consistentă la dinamica PIB a fost adusă probabil de exportul net, în condițiile în care deficitul balanței comerciale și-a reaccelerat considerabil creșterea în trimestrul I, pe fondul unei declin mai pronunțat al exporturilor, în raport cu cel evidențiat în cazul importurilor de bunuri și servicii. Drept consecință, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, în pofida ameliorării evoluției balanțelor veniturilor primare și secundare, context în care gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital și-a accentuat scăderea.

Totodată, s-a observat că oprirea pe scară largă a activității în numeroase sectoare economice începând cu a doua parte a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii pandemiei COVID-19, precum și comprimarea accentuată a cererii de consum, concomitent cu scăderea celei externe, fac probabilă o contracție severă a economiei românești în trimestrul II, implicând o schimbare bruscă a poziției ei ciclice, care, de la o valoare substanțial pozitivă este așteptată să cadă consistent în teritoriul negativ.

Amplitudinea contracției este însă dificil de anticipat, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, date fiind incertitudinile extrem de mari legate de evoluția pandemiei și a restricțiilor de mobilitate fizică, de natură să afecteze în mod imprevizibil activitatea diferitelor sectoare/ramuri ale economiei, dar și să provoace modificări majore în comportamentele macroeconomice, mai cu seamă în cel de consum. În evaluările făcute, s-au făcut referiri la caracteristicile declinului suferit de economia românească în contextul crizei financiare globale, precum și la închiderile bruște de companii și activități consemnate în actuala conjunctură – mai cu seamă în transporturi, turism, HoReCa, activități recreative, industrie și comerț –, dar și la măsurile/programele de sprijinire a firmelor și populației aplicate pe plan intern, constrânse însă ca dimensiune de spațiul fiscal existent. S-a insistat asupra implicațiilor mediului extern, în condițiile degradării accelerate a evoluției și perspectivei economiei globale și a celei din zona euro și UE – cu efecte dezinflaționiste sau chiar deflaționiste în anumite țări –, însoțită de comprimarea semnificativă a comerțului internațional, inclusiv pe fondul perturbațiilor majore produse în lanțurile globale de producție și distribuție. În acest context, numeroase bănci centrale din economii avansate și din cele emergente, incluzând BCE și băncile centrale din regiune, au continuat să relaxeze conduita politicii monetare pe calea abordărilor neconvenționale sau prin tăieri suplimentare ale ratelor dobânzilor reprezentative.

Membrii Consiliului au semnalat și incertitudinile deosebit de mari asociate evoluțiilor de pe piața muncii, care au cunoscut o deteriorare subită la mijlocul lunii martie, amortizată însă de apelul extins al angajatorilor la șomajul tehnic, stimulat de autorități prin pârghii bugetare. Numărul de contracte de muncă încetate a crescut totuși recent, iar evoluția s-ar putea accentua începând cu 1 iunie, au avertizat unii membri ai Consiliului, inclusiv în contextul restrângerii sprijinului pentru șomaj tehnic la domenii în care se vor menține restricții. S-a conchis că cererea de forță de muncă va continua probabil să scadă în ansamblul său, pe orizontul scurt de timp, dar în condițiile unor evoluții neuniforme, chiar opuse ca sens la nivel inter-sectorial, relevante fiind intențiile de angajare anunțate în aprilie de companii din industria alimentară, comerțul cu bunuri de strictă necesitate, transportul de mărfuri și segmentul IT&C. Pe acest fond, este de așteptat o temperare ușoară a creșterii salariilor în perspectivă apropiată, însoțită însă de menținerea la un nivel înalt a dinamicii costului salarial unitar din industrie, în contextul pierderilor considerabile de productivitate a muncii.

În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au observat că acestea s-au ameliorat considerabil în urma deciziilor de politică monetară adoptate în data de 20 martie și după depășirea la finele aceleiași luni a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19. Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au cunoscut o ajustare descendentă semnificativă în ultima decadă a lunii martie și au continuat apoi să coboare treptat, iar randamentele titlurilor de stat în lei s-au redus progresiv, în condițiile volumului sporit de lichiditate injectat de BNR prin intermediul operațiunilor repo efectuate pe baze bilaterale și prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, în contextul unui deficit de lichiditate pe piața monetară. Totodată, rata medie a dobânzii la creditele noi și-a corectat aproape integral în martie creșterea din primele două luni ale anului curent, în principal pe seama ratei dobânzii împrumuturilor societăților nefinanciare, mai strâns corelată cu evoluția cotațiilor ROBOR. Creșterea ușoară a IRCC în trimestrul II și caracteristicile acestui indice, dar și proiectele de acte normative vizând sectorul bancar aflate actualmente în diferite stadii de legiferare, sporesc însă incertitudinile privind funcționarea mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul crizei pandemice și a măsurilor asociate, au concluzionat membrii Consiliului.

În același timp, s-a arătat că rata de schimb leu/euro și-a atenuat fluctuațiile, sub influența relativei ameliorări a sentimentului pieței financiare internaționale, dar și pe fondul condițiilor lichidității de pe piața monetară și al diferențialului ratei dobânzii. Producerea de schimbări la nivelul acestor parametri sau o înrăutățire suplimentară a percepției asupra riscului asociat economiei și pieței financiare locale, antrenată de o potențială deteriorare mai severă a poziției fiscale și a perspectivei acesteia, ar fi însă de natură să reamplifice presiunile asupra ratei de schimb a leului, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, cu implicații adverse inclusiv asupra încrederii în moneda națională, a indicatorilor de vulnerabilitate externă, și în final asupra costurilor de finanțare și ritmului redresării economiei ulterior fazei de contracție.

S-a remarcat, totodată, că activitatea de creditare și-a atenuat doar ușor intensitatea în martie, dar a resimțit în aprilie impactul crizei pandemice, creșterea sa încetinind la 5,7 la sută, de la 6,9 la sută în luna anterioară. Ponderea în total credit a componentei în lei s-a redus ușor la finele acestui interval, la 67,1 la sută, de la 67,6 la sută în decembrie 2019. Dinamica masei monetare a crescut însă considerabil în martie și s-a consolidat apoi pe palierul de două cifre, au sesizat unii membri ai Consiliului, în contextul măririi considerabile a deficitului bugetar, pe seama cheltuielilor destinate protejării sănătății publice și a măsurilor aplicate în scopul limitării extinderii pandemiei.

În discuțiile privind perspectiva evoluțiilor macroeconomice, membrii Consiliului au arătat în repetate rânduri că multiplele necunoscute privind evoluția pandemiei și a măsurilor asociate, precum și natura fără precedent a unui asemenea șoc economic pe plan intern și la nivel global, generează dificultăți maxime în procesul de previzionare, ducând la cote extreme incertitudinea ce caracterizează actualul scenariu de prognoză.

S-a observat că în contextul acestui scenariu, pattern-ul anticipat al inflației se modifică în raport cu precedenta proiecție, mai cu seamă în a doua parte a orizontului prognozei, când se poziționează vizibil sub nivelurile previzionate anterior. Astfel, după o scădere moderată în trimestrul II, urmată de o creștere ușoară în trimestrul III, rata anuală a inflației este așteptată să fluctueze temporar în jurul valorii de 2,8 la sută, pentru ca la mijlocul anului viitor să coboare și să rămână apoi la punctul central al țintei, în condițiile în care precedenta prognoză indica pentru lunile decembrie din 2020 și 2021 valori de 3 la sută, respectiv de 3,2 la sută.

S-a sesizat că revenirea pe un palier ușor mai ridicat a ratei anuale a inflației în semestrul II 2020 este atribuibilă în totalitate factorilor pe partea ofertei. Acțiunea lor va deveni probabil ceva mai inflaționistă pe termen scurt decât se previzionase anterior, în condițiile în care declinul cotației petrolului se anticipează a fi mai mult decât contrabalansat ca impact de scumpirea legumelor/fructelor, dar și a unor bunuri de consum de strictă necesitate și a unor produse alimentare procesate, inclusiv pe fondul unor perturbații persistente în lanțurile interne și internaționale de producție-distribuție.

Potrivit opiniilor exprimate de unii membri ai Consiliului, influențe de același sens ar putea veni și din condițiile meteorologice nefavorabile din primele luni ale anului – de natură a afecta performanțele agriculturii, implicit prețurile unor produse agro-alimentare –, precum și din comportamentul de stabilire a prețurilor al unor agenți economici. Totodată, evoluțiile de pe segmentul prețurilor administrate rămân incerte, în contextul liberalizării în perspectivă a pieței gazelor naturale și a celei a energiei electrice, dar și al implicațiilor potențiale ale cotațiilor de pe piețele de referință, în timp ce acuratețea IPC ar putea fi marcată pe termen foarte scurt de dificultățile de colectare a datelor statistice și de compilare a acestui indice.

În același timp, membrii Consiliului au remarcat că presiunile factorilor fundamentali sunt așteptate să devină pregnant dezinflaționiste doar în 2021, perspectiva având ca premise și explicații: i) manifestarea cu un anumit decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată - anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020 și să se corecteze parțial în intervalul următor; ii) probabila creștere a dinamicii costurilor unitare salariale în 2020, pe fondul unor pierderi mari de productivitate, și iii) eventuala persistență în viitorul apropiat a schimbărilor în structura cererii de consum survenite în contextul pandemiei și al distanțării sociale, de natură să creeze dezechilibre temporare între cererea și oferta unor bunuri de consum, în particular în cazul alimentelor. Au fost semnalate însă și efectele de bază dezinflaționiste semnificative ce vor fi resimțite la nivelul inflației de bază în trimestrele II 2020 și I 2021, asociate introducerii taxei din telecomunicații, respectiv scumpirii cărnii de porc și majorării cotațiilor altor materii prime agroalimentare.

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să se mențină peste valoarea de 3 la sută în cursul acestui an, chiar și după o scădere evidentă în trimestrul II, dar să coboare în prima jumătate a anului viitor și să fluctueze apoi foarte ușor în jurul valorii de 2,2 la sută, față de nivelul de 3,4 la sută indicat pentru finele orizontului prognozei de precedenta proiecție. Incertitudinile privind dimensiunea și profilul poziției ciclice a economiei, dar și reacția potențială a prețurilor de consum față de acestea sunt însă neobișnuit de mari, au arătat membrii Consiliului.

Referitor la viitorul poziției ciclice, s-a observat că în contextul scenariului actual economia românească este așteptată să sufere o contracție semnificativă în anul curent, succedată de o redresare moderată în 2021, în condițiile în care declinul economic sever din trimestrul II 2020 va fi recuperat probabil parțial în intervalul următor și ceva mai gradual ulterior, pe fondul relaxării treptate a măsurilor restrictive asociate crizei pandemice. Perspectiva, relativ sincronizată cu cea anticipată pentru zona euro/UE, implică o turnură majoră în pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce a ajuns la un maxim al actualului ciclu economic la finele lui 2019, este așteptat să coboare consistent în teritoriul negativ în trimestrul II 2020, dar să se închidă apoi progresiv până în 2022.

Viteza redresării în perspectivă apropiată a economiei și a componentelor majore ale cererii agregate este însă foarte dificil de anticipat, au convenit membrii Consiliului, depinzând de restricțiile de mobilitate și de caracteristicile eliminării lor, implicit de evoluția pandemiei, care s-ar putea chiar reacutiza pe orizontul scurt de timp. În corelație cu acestea, determinantă pentru refacerea consumului privat este dinamica venitului disponibil real, dependentă la rândul ei de condițiile de pe piața muncii, dar și de costul datoriei bancare a populației și de evoluția inflației. Esențială este și încrederea consumatorilor, care ar putea fi afectată pe termen scurt de temerile populației legate de pandemie – în absența unui vaccin/tratament eficace –, dar și de cele privind viitorul locurilor de muncă și al veniturilor proprii, de natură să accentueze înclinația spre economisire și să conserve schimbările survenite recent în structura consumului.

Incertitudini foarte mari caracterizează și perspectiva investițiilor, au apreciat membrii Consiliului, care sunt anticipate să consemneze un declin masiv în trimestrul II, de natură să determine practic integral contracția economică din 2020, dar să și afecteze potențialul viitor al economiei. S-a precizat că redresarea lor începând cu semestrul II al acestui an – conform așteptărilor –, este condiționată de evoluția cererii de consum și a celei externe, precum și de încrederea investitorilor și de viteza de recuperare a țărilor de origine a investițiilor străine, dar și de situația veniturilor/profiturilor firmelor și de accesul acestora la finanțare în condiții de costuri rezonabile, dependente și de prima de risc. S-a considerat că în contextul spațiului fiscal foarte restrâns, o contribuție importantă la susținerea relansării investițiilor și a economiei în ansamblu o va avea pachetul UE de redresare din criza COVID-19, alături de îmbunătățirea probabilă a absorbției fondurilor europene, pe fondul măsurilor de flexibilizare a utilizării lor recent adoptate la nivel european. Influențe pozitive sunt așteptate și din programul IMM Invest care beneficiază de garanția statului, precum și din măsurile adoptate de banca centrală vizând flexibilizarea cadrului de reglementare prudențială aplicabil instituțiilor de credit.

Membrii Consiliului au discutat îndelung conduita actuală și viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, considerate a genera incertitudini și riscuri mult sporite la adresa evoluțiilor și stabilității macroeconomice, pe un orizont mai mare de timp. A fost evidențiată creșterea neobișnuit de amplă consemnată de deficitul bugetar în lunile recente, sub impactul crizei pandemice și al măsurilor asociate, evoluție îngrijorătoare inclusiv din perspectiva dificultăților și costurilor de finanțare, dar și a impactului potențial asupra execuției bugetare din anii viitori, mai ales în contextul calendarului electoral și al prevederilor noii legi a pensiilor. A fost reliefată însă și cerința inițierii unei consolidări fiscale în perspectivă apropiată, în condițiile procedurii de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană, ce rămâne în vigoare chiar și în contextul suspendării temporare a Pactului de Stabilitate și Creștere. S-a argumentat din nou în favoarea unei corecții bugetare bine calibrate, concentrată asupra cheltuielilor curente, care să minimizeze efectele adverse asupra redresării economiei și a potențialului ei de creștere pe termen mediu, și care să prevină totodată o agravare a dezechilibrului intern și a celui extern.

Deosebit de preocupantă a fost considerată și perspectiva continuării deteriorării deficitului de cont curent în anul curent, ca pondere în PIB, succedată doar de o probabilă ameliorare marginală în 2021. S-a observat că exportul net este așteptat să-și reducă totuși considerabil impactul contracționist asupra economiei în 2020 – în condițiile scăderii consistente a diferențialului dintre dinamica absorbției interne și cea a economiilor principalilor parteneri comerciali, dar și pe fondul unei pierderi de competitivitate prin preț a economiei –, fiind subliniate însă și incertitudinile și riscurile tot mai mari ce decurg din contracția economiei zonei euro și a celei globale, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus.

Având în vedere inclusiv pachetul de măsuri adoptat în luna martie, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că întregul context analizat justifică o scădere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară, care să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracției provocate de pandemia de coronavirus, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută, de la 2,0 la sută; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută, de la 1,50 la sută, și scăderea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,25 la sută, de la 2,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în unanimitate continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară, cu păstrarea stabilității pe piața financiară.

Totodată, având în vedere gradul ridicat de incertitudine a evoluțiilor economice și financiare, Consiliul de administrație al BNR a menținut decizia privind suspendarea calendarului ședințelor de politică monetară anunțat anterior, urmând ca ședințele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar.

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Noutati BNR



Banca Cooperatista Deltacoop Tulcea a primit un avertisment de la BNR pentru incalcarea regulamentului de prudentialitate

Banca Cooperatistă Deltacoop Tulcea a primit un avertisment scris de la Banca Nationala a Romaniei (BNR), pentru nerespectarea prevederilor art.23 alin.5 din Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2013 privind cerințe prudențiale pentru instituțiile de credit. Iata detalii

BNR anunta ca va continua sa furnizeze lichiditati, in vederea scaderii dobanzilor si mentinerea stabilitatii financiare, in perioada crizei coronavirusului

Banca Nationala a Romaniei (BNR) va contina sa furnizeze lichiditatea necesara in vederea stabilitatii financiare si reducerii in continuare a dobanzilor platite de populatie si firme la creditele bancare si cele achitate de stat pentru datoria publica, anunta guvernatorul Mugur detalii

BNR este pesimista: criza coronavirusului s-ar putea reacutiza iar economia nu-si va reveni in V, dupa scaderea semnificativa din acest an

Conducerea Bancii Nationale a Romaniei (BNR) considera ca economia Romaniei va scadea "semnificativ" in acest an, iar anul viitor va avea o redresare moderata, in contrast cu prognoza Fondului Monetar International (FMI), care arata o evolutie a economiei romanesti in forma de "V", adica o detalii

Banca Centrala Europeana si Banca Nationala a Romaniei au agreat implementarea unei linii repo pentru furnizarea de lichiditate in euro

- Linia repo va fi în vigoare până la sfârșitul anului 2020 sau atât timp cât va fi necesar; - Volumul liniei repo a fost stabilit la 4,5 miliarde EUR. Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra detalii

Ultimele Comentarii