BNR este pesimista: criza coronavirusului s-ar putea reacutiza iar economia nu-si va reveni in V, dupa scaderea semnificativa din acest an
Autor: Bancherul.ro
2020-06-12 22:29
Conducerea Bancii Nationale a Romaniei (BNR) considera ca economia Romaniei va scadea "semnificativ" in acest an, iar anul viitor va avea o redresare moderata, in contrast cu prognoza Fondului Monetar International (FMI), care arata o evolutie a economiei romanesti in forma de "V", adica o scadere de 5% in acest an si o crestere de aproape 4% in 2021.
"Economia românească este așteptată să sufere o contracție semnificativă în anul curent, succedată de o redresare moderată în 2021, în condițiile în care declinul economic sever din trimestrul II 2020 va fi recuperat probabil parțial în intervalul următor și ceva mai gradual ulterior, pe fondul relaxării treptate a măsurilor restrictive asociate crizei pandemice.
Perspectiva, relativ sincronizată cu cea anticipată pentru zona euro/UE, implică o turnură majoră în pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce a ajuns la un maxim al actualului ciclu economic la finele lui 2019, este așteptat să coboare consistent în teritoriul negativ în trimestrul II 2020, dar să se închidă apoi progresiv până în 2022", se arata in minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administraţie al BNR din 29 mai 2020, publicata astazi.
In acelasi timp, conducerea BNR este sceptica si in privinta evolutiei pandemiei coronavirusului, considerand ca s-ar putea reacutiza in urmatoarea perioada:
"Viteza redresării în perspectivă apropiată a economiei și a componentelor majore ale cererii agregate este însă foarte dificil de anticipat, au convenit membrii Consiliului, depinzând de restricțiile de mobilitate și de caracteristicile eliminării lor, implicit de evoluția pandemiei, care s-ar putea chiar reacutiza pe orizontul scurt de timp.
În corelație cu acestea, determinantă pentru refacerea consumului privat este dinamica venitului disponibil real, dependentă la rândul ei de condițiile de pe piața muncii, dar și de costul datoriei bancare a populației și de evoluția inflației.
Esențială este și încrederea consumatorilor, care ar putea fi afectată pe termen scurt de temerile populației legate de pandemie – în absența unui vaccin/tratament eficace –, dar și de cele privind viitorul locurilor de muncă și al veniturilor proprii, de natură să accentueze înclinația spre economisire și să conserve schimbările survenite recent în structura consumului."
BNR mai mentioneaza ca a decis sa scada din nou dobanda de referinta pentru a ajuta economia sa-si revina din criza:
"Având în vedere inclusiv pachetul de măsuri adoptat în luna martie, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că întregul context analizat justifică o scădere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară, care să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracției provocate de pandemia de coronavirus, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare."
Banca Nationala considera ca in continuare se mentine un grad ridicat de incertitudine, motiv pentru care ramane in stare de alerta, pentru a organiza sedinte ori de cate ori este nevoie, neplanificate:
"Totodată, având în vedere gradul ridicat de incertitudine a evoluțiilor economice și financiare, Consiliul de administrație al BNR a menținut decizia privind suspendarea calendarului ședințelor de politică monetară anunțat anterior, urmând ca ședințele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar."
Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 29 mai 2020
Data publicării: 12 iunie 2020
În data de 29 mai 2020, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României s-a întrunit într-o ședință, la care au fost prezenți următorii membri: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație; Dan-Radu Rușanu, membru al Consiliului de administrație.
În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
Examinând cele mai recente date statistice relevante, membrii Consiliului au convenit că la nivelul principalelor evoluții macroeconomice au început să se evidențieze efectele adverse ale pandemiei de coronavirus și ale măsurilor restrictive aplicate pe plan global și național în scopul limitării extinderii acesteia. S-a arătat că rata anuală a inflației a coborât în aprilie la 2,68 la sută, după ce în martie a rămas constantă la 3,05 la sută, și că semnificativa ei corecție descendentă față de decembrie 2019 s-a datorat unor efecte de bază dezinflaționiste, dar mai cu seamă amplului declin al cotației petrolului, ce a antrenat, alături de eliminarea supraaccizei, intrarea puternică în teritoriul negativ a dinamicii prețului combustibililor.
În schimb, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a tins să crească ușor, contrar previziunilor, ajungând la 3,7 la sută în aprilie, de la 3,66 la sută în decembrie 2019. S-a observat că responsabile de această tendință sunt evoluțiile de pe segmentul alimentelor procesate, reflectând în bună măsură creșterea puternică a cererii de produse alimentare în perioada premergătoare și pe parcursul stării de urgență instituită începând cu 16 martie 2020, asociată și cu probabile sincope și majorări de costuri apărute în lanțurile de producție și aprovizionare. În același timp, scăderea dinamicii prețurilor serviciilor, care a cvasi-compensat ca impact ascensiunea subcomponentei alimentelor, este atribuibilă unor efecte de bază dezinflaționiste, precum și suspendării serviciilor de piață și restrângerii drastice a cererii populației în condițiile măsurilor de distanțare socială, implicând și o adaptare în consecință a metodei statistice de compilare a indicelui prețurilor de consum. S-a apreciat că, dincolo de aceste influențe, evoluția inflației de bază continuă să reflecte presiuni inflaționiste semnificative decurgând din poziția ciclică a economiei și din costurile cu forța de muncă, alături de așteptările inflaționiste pe termen scurt încă înalte sau chiar revizuite recent în sens ascendent în cazul unor categorii de agenți economici, de natură să alimenteze persistența acestei componente a inflației.
Impactul advers al crizei pandemice și al măsurilor asociate a fost resimțit mai puternic la nivelul activității economice și al pieței muncii, au arătat membrii Consiliului. Astfel, potrivit datelor preliminare, creșterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, chiar dacă în primele două luni din an a rămas deosebit de robustă; în termeni trimestriali, ea s-a menținut totuși în teritoriul pozitiv, evoluție implicând doar o restrângere ușoară a excedentului semnificativ de cerere agregată. S-a remarcat că o contribuție negativă consistentă la dinamica PIB a fost adusă probabil de exportul net, în condițiile în care deficitul balanței comerciale și-a reaccelerat considerabil creșterea în trimestrul I, pe fondul unei declin mai pronunțat al exporturilor, în raport cu cel evidențiat în cazul importurilor de bunuri și servicii. Drept consecință, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, în pofida ameliorării evoluției balanțelor veniturilor primare și secundare, context în care gradul de acoperire a acestuia cu investiții străine directe și transferuri de capital și-a accentuat scăderea.
Totodată, s-a observat că oprirea pe scară largă a activității în numeroase sectoare economice începând cu a doua parte a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii pandemiei COVID-19, precum și comprimarea accentuată a cererii de consum, concomitent cu scăderea celei externe, fac probabilă o contracție severă a economiei românești în trimestrul II, implicând o schimbare bruscă a poziției ei ciclice, care, de la o valoare substanțial pozitivă este așteptată să cadă consistent în teritoriul negativ.
Amplitudinea contracției este însă dificil de anticipat, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, date fiind incertitudinile extrem de mari legate de evoluția pandemiei și a restricțiilor de mobilitate fizică, de natură să afecteze în mod imprevizibil activitatea diferitelor sectoare/ramuri ale economiei, dar și să provoace modificări majore în comportamentele macroeconomice, mai cu seamă în cel de consum. În evaluările făcute, s-au făcut referiri la caracteristicile declinului suferit de economia românească în contextul crizei financiare globale, precum și la închiderile bruște de companii și activități consemnate în actuala conjunctură – mai cu seamă în transporturi, turism, HoReCa, activități recreative, industrie și comerț –, dar și la măsurile/programele de sprijinire a firmelor și populației aplicate pe plan intern, constrânse însă ca dimensiune de spațiul fiscal existent. S-a insistat asupra implicațiilor mediului extern, în condițiile degradării accelerate a evoluției și perspectivei economiei globale și a celei din zona euro și UE – cu efecte dezinflaționiste sau chiar deflaționiste în anumite țări –, însoțită de comprimarea semnificativă a comerțului internațional, inclusiv pe fondul perturbațiilor majore produse în lanțurile globale de producție și distribuție. În acest context, numeroase bănci centrale din economii avansate și din cele emergente, incluzând BCE și băncile centrale din regiune, au continuat să relaxeze conduita politicii monetare pe calea abordărilor neconvenționale sau prin tăieri suplimentare ale ratelor dobânzilor reprezentative.
Membrii Consiliului au semnalat și incertitudinile deosebit de mari asociate evoluțiilor de pe piața muncii, care au cunoscut o deteriorare subită la mijlocul lunii martie, amortizată însă de apelul extins al angajatorilor la șomajul tehnic, stimulat de autorități prin pârghii bugetare. Numărul de contracte de muncă încetate a crescut totuși recent, iar evoluția s-ar putea accentua începând cu 1 iunie, au avertizat unii membri ai Consiliului, inclusiv în contextul restrângerii sprijinului pentru șomaj tehnic la domenii în care se vor menține restricții. S-a conchis că cererea de forță de muncă va continua probabil să scadă în ansamblul său, pe orizontul scurt de timp, dar în condițiile unor evoluții neuniforme, chiar opuse ca sens la nivel inter-sectorial, relevante fiind intențiile de angajare anunțate în aprilie de companii din industria alimentară, comerțul cu bunuri de strictă necesitate, transportul de mărfuri și segmentul IT&C. Pe acest fond, este de așteptat o temperare ușoară a creșterii salariilor în perspectivă apropiată, însoțită însă de menținerea la un nivel înalt a dinamicii costului salarial unitar din industrie, în contextul pierderilor considerabile de productivitate a muncii.
În ceea ce privește condițiile financiare, membrii Consiliului au observat că acestea s-au ameliorat considerabil în urma deciziilor de politică monetară adoptate în data de 20 martie și după depășirea la finele aceleiași luni a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19. Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au cunoscut o ajustare descendentă semnificativă în ultima decadă a lunii martie și au continuat apoi să coboare treptat, iar randamentele titlurilor de stat în lei s-au redus progresiv, în condițiile volumului sporit de lichiditate injectat de BNR prin intermediul operațiunilor repo efectuate pe baze bilaterale și prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, în contextul unui deficit de lichiditate pe piața monetară. Totodată, rata medie a dobânzii la creditele noi și-a corectat aproape integral în martie creșterea din primele două luni ale anului curent, în principal pe seama ratei dobânzii împrumuturilor societăților nefinanciare, mai strâns corelată cu evoluția cotațiilor ROBOR. Creșterea ușoară a IRCC în trimestrul II și caracteristicile acestui indice, dar și proiectele de acte normative vizând sectorul bancar aflate actualmente în diferite stadii de legiferare, sporesc însă incertitudinile privind funcționarea mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul crizei pandemice și a măsurilor asociate, au concluzionat membrii Consiliului.
În același timp, s-a arătat că rata de schimb leu/euro și-a atenuat fluctuațiile, sub influența relativei ameliorări a sentimentului pieței financiare internaționale, dar și pe fondul condițiilor lichidității de pe piața monetară și al diferențialului ratei dobânzii. Producerea de schimbări la nivelul acestor parametri sau o înrăutățire suplimentară a percepției asupra riscului asociat economiei și pieței financiare locale, antrenată de o potențială deteriorare mai severă a poziției fiscale și a perspectivei acesteia, ar fi însă de natură să reamplifice presiunile asupra ratei de schimb a leului, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, cu implicații adverse inclusiv asupra încrederii în moneda națională, a indicatorilor de vulnerabilitate externă, și în final asupra costurilor de finanțare și ritmului redresării economiei ulterior fazei de contracție.
S-a remarcat, totodată, că activitatea de creditare și-a atenuat doar ușor intensitatea în martie, dar a resimțit în aprilie impactul crizei pandemice, creșterea sa încetinind la 5,7 la sută, de la 6,9 la sută în luna anterioară. Ponderea în total credit a componentei în lei s-a redus ușor la finele acestui interval, la 67,1 la sută, de la 67,6 la sută în decembrie 2019. Dinamica masei monetare a crescut însă considerabil în martie și s-a consolidat apoi pe palierul de două cifre, au sesizat unii membri ai Consiliului, în contextul măririi considerabile a deficitului bugetar, pe seama cheltuielilor destinate protejării sănătății publice și a măsurilor aplicate în scopul limitării extinderii pandemiei.
În discuțiile privind perspectiva evoluțiilor macroeconomice, membrii Consiliului au arătat în repetate rânduri că multiplele necunoscute privind evoluția pandemiei și a măsurilor asociate, precum și natura fără precedent a unui asemenea șoc economic pe plan intern și la nivel global, generează dificultăți maxime în procesul de previzionare, ducând la cote extreme incertitudinea ce caracterizează actualul scenariu de prognoză.
S-a observat că în contextul acestui scenariu, pattern-ul anticipat al inflației se modifică în raport cu precedenta proiecție, mai cu seamă în a doua parte a orizontului prognozei, când se poziționează vizibil sub nivelurile previzionate anterior. Astfel, după o scădere moderată în trimestrul II, urmată de o creștere ușoară în trimestrul III, rata anuală a inflației este așteptată să fluctueze temporar în jurul valorii de 2,8 la sută, pentru ca la mijlocul anului viitor să coboare și să rămână apoi la punctul central al țintei, în condițiile în care precedenta prognoză indica pentru lunile decembrie din 2020 și 2021 valori de 3 la sută, respectiv de 3,2 la sută.
S-a sesizat că revenirea pe un palier ușor mai ridicat a ratei anuale a inflației în semestrul II 2020 este atribuibilă în totalitate factorilor pe partea ofertei. Acțiunea lor va deveni probabil ceva mai inflaționistă pe termen scurt decât se previzionase anterior, în condițiile în care declinul cotației petrolului se anticipează a fi mai mult decât contrabalansat ca impact de scumpirea legumelor/fructelor, dar și a unor bunuri de consum de strictă necesitate și a unor produse alimentare procesate, inclusiv pe fondul unor perturbații persistente în lanțurile interne și internaționale de producție-distribuție.
Potrivit opiniilor exprimate de unii membri ai Consiliului, influențe de același sens ar putea veni și din condițiile meteorologice nefavorabile din primele luni ale anului – de natură a afecta performanțele agriculturii, implicit prețurile unor produse agro-alimentare –, precum și din comportamentul de stabilire a prețurilor al unor agenți economici. Totodată, evoluțiile de pe segmentul prețurilor administrate rămân incerte, în contextul liberalizării în perspectivă a pieței gazelor naturale și a celei a energiei electrice, dar și al implicațiilor potențiale ale cotațiilor de pe piețele de referință, în timp ce acuratețea IPC ar putea fi marcată pe termen foarte scurt de dificultățile de colectare a datelor statistice și de compilare a acestui indice.
În același timp, membrii Consiliului au remarcat că presiunile factorilor fundamentali sunt așteptate să devină pregnant dezinflaționiste doar în 2021, perspectiva având ca premise și explicații: i) manifestarea cu un anumit decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată - anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020 și să se corecteze parțial în intervalul următor; ii) probabila creștere a dinamicii costurilor unitare salariale în 2020, pe fondul unor pierderi mari de productivitate, și iii) eventuala persistență în viitorul apropiat a schimbărilor în structura cererii de consum survenite în contextul pandemiei și al distanțării sociale, de natură să creeze dezechilibre temporare între cererea și oferta unor bunuri de consum, în particular în cazul alimentelor. Au fost semnalate însă și efectele de bază dezinflaționiste semnificative ce vor fi resimțite la nivelul inflației de bază în trimestrele II 2020 și I 2021, asociate introducerii taxei din telecomunicații, respectiv scumpirii cărnii de porc și majorării cotațiilor altor materii prime agroalimentare.
În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat este așteptată să se mențină peste valoarea de 3 la sută în cursul acestui an, chiar și după o scădere evidentă în trimestrul II, dar să coboare în prima jumătate a anului viitor și să fluctueze apoi foarte ușor în jurul valorii de 2,2 la sută, față de nivelul de 3,4 la sută indicat pentru finele orizontului prognozei de precedenta proiecție. Incertitudinile privind dimensiunea și profilul poziției ciclice a economiei, dar și reacția potențială a prețurilor de consum față de acestea sunt însă neobișnuit de mari, au arătat membrii Consiliului.
Referitor la viitorul poziției ciclice, s-a observat că în contextul scenariului actual economia românească este așteptată să sufere o contracție semnificativă în anul curent, succedată de o redresare moderată în 2021, în condițiile în care declinul economic sever din trimestrul II 2020 va fi recuperat probabil parțial în intervalul următor și ceva mai gradual ulterior, pe fondul relaxării treptate a măsurilor restrictive asociate crizei pandemice. Perspectiva, relativ sincronizată cu cea anticipată pentru zona euro/UE, implică o turnură majoră în pattern-ul gap-ului PIB, care, după ce a ajuns la un maxim al actualului ciclu economic la finele lui 2019, este așteptat să coboare consistent în teritoriul negativ în trimestrul II 2020, dar să se închidă apoi progresiv până în 2022.
Viteza redresării în perspectivă apropiată a economiei și a componentelor majore ale cererii agregate este însă foarte dificil de anticipat, au convenit membrii Consiliului, depinzând de restricțiile de mobilitate și de caracteristicile eliminării lor, implicit de evoluția pandemiei, care s-ar putea chiar reacutiza pe orizontul scurt de timp. În corelație cu acestea, determinantă pentru refacerea consumului privat este dinamica venitului disponibil real, dependentă la rândul ei de condițiile de pe piața muncii, dar și de costul datoriei bancare a populației și de evoluția inflației. Esențială este și încrederea consumatorilor, care ar putea fi afectată pe termen scurt de temerile populației legate de pandemie – în absența unui vaccin/tratament eficace –, dar și de cele privind viitorul locurilor de muncă și al veniturilor proprii, de natură să accentueze înclinația spre economisire și să conserve schimbările survenite recent în structura consumului.
Incertitudini foarte mari caracterizează și perspectiva investițiilor, au apreciat membrii Consiliului, care sunt anticipate să consemneze un declin masiv în trimestrul II, de natură să determine practic integral contracția economică din 2020, dar să și afecteze potențialul viitor al economiei. S-a precizat că redresarea lor începând cu semestrul II al acestui an – conform așteptărilor –, este condiționată de evoluția cererii de consum și a celei externe, precum și de încrederea investitorilor și de viteza de recuperare a țărilor de origine a investițiilor străine, dar și de situația veniturilor/profiturilor firmelor și de accesul acestora la finanțare în condiții de costuri rezonabile, dependente și de prima de risc. S-a considerat că în contextul spațiului fiscal foarte restrâns, o contribuție importantă la susținerea relansării investițiilor și a economiei în ansamblu o va avea pachetul UE de redresare din criza COVID-19, alături de îmbunătățirea probabilă a absorbției fondurilor europene, pe fondul măsurilor de flexibilizare a utilizării lor recent adoptate la nivel european. Influențe pozitive sunt așteptate și din programul IMM Invest care beneficiază de garanția statului, precum și din măsurile adoptate de banca centrală vizând flexibilizarea cadrului de reglementare prudențială aplicabil instituțiilor de credit.
Membrii Consiliului au discutat îndelung conduita actuală și viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, considerate a genera incertitudini și riscuri mult sporite la adresa evoluțiilor și stabilității macroeconomice, pe un orizont mai mare de timp. A fost evidențiată creșterea neobișnuit de amplă consemnată de deficitul bugetar în lunile recente, sub impactul crizei pandemice și al măsurilor asociate, evoluție îngrijorătoare inclusiv din perspectiva dificultăților și costurilor de finanțare, dar și a impactului potențial asupra execuției bugetare din anii viitori, mai ales în contextul calendarului electoral și al prevederilor noii legi a pensiilor. A fost reliefată însă și cerința inițierii unei consolidări fiscale în perspectivă apropiată, în condițiile procedurii de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană, ce rămâne în vigoare chiar și în contextul suspendării temporare a Pactului de Stabilitate și Creștere. S-a argumentat din nou în favoarea unei corecții bugetare bine calibrate, concentrată asupra cheltuielilor curente, care să minimizeze efectele adverse asupra redresării economiei și a potențialului ei de creștere pe termen mediu, și care să prevină totodată o agravare a dezechilibrului intern și a celui extern.
Deosebit de preocupantă a fost considerată și perspectiva continuării deteriorării deficitului de cont curent în anul curent, ca pondere în PIB, succedată doar de o probabilă ameliorare marginală în 2021. S-a observat că exportul net este așteptat să-și reducă totuși considerabil impactul contracționist asupra economiei în 2020 – în condițiile scăderii consistente a diferențialului dintre dinamica absorbției interne și cea a economiilor principalilor parteneri comerciali, dar și pe fondul unei pierderi de competitivitate prin preț a economiei –, fiind subliniate însă și incertitudinile și riscurile tot mai mari ce decurg din contracția economiei zonei euro și a celei globale, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus.
Având în vedere inclusiv pachetul de măsuri adoptat în luna martie, membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că întregul context analizat justifică o scădere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară, care să contribuie la redresarea rapidă a economiei ulterior contracției provocate de pandemia de coronavirus, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu corespunzător țintei de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.
În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută, de la 2,0 la sută; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25 la sută, de la 1,50 la sută, și scăderea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,25 la sută, de la 2,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în unanimitate continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară, cu păstrarea stabilității pe piața financiară.
Totodată, având în vedere gradul ridicat de incertitudine a evoluțiilor economice și financiare, Consiliul de administrație al BNR a menținut decizia privind suspendarea calendarului ședințelor de politică monetară anunțat anterior, urmând ca ședințele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar.
Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)
Comentarii
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu folosind contul de Facebook
Alte stiri din categoria: Noutati BNR
Tentativă de fraudă financiară tip deepfake care folosește imaginea guvernatorului BNR
În ultima perioadă, pe mai multe platforme și rețele de socializare, au apărut postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, conform unui comunicat al BNR, in care se adauga: Videoclipurile folosesc fraudulos detalii
BNR este optimista la inceput de an privind inflatia si cresterea economica
Banca Nationala a Romaniei (BNR) incepe optimista inceputul de an 2024, cu anticipatii de scadere a inflatiei si de crestere a economiei mai mult decat spera. "Noile evaluări indică o creștere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 și I 2024 comparativ cu detalii
Dobanda BNR ramane 7%
Comunicat BNR: Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 ianuarie 2024, a hotărât următoarele: - detalii
Lichiditatea si solvabilitatea sectorului bancar sunt adecvate, conform CNSM
Comunicat de presa:
Ședința CNSM din data de 14 decembrie 2023
În data de 14 decembrie 2023 s-a desfășurat cea de-a patra ședință din acest an a Consiliului general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială detalii
- Banca Națională a României organizează expoziția Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I - 100 de ani de istorie militară
- Dobanda BNR ramane 7% pana la sfarsitul anului 2023
- Bancile isi majoreaza rezervele de capital
- BNR mentine dobanda de politica monetara la 7%
- Atac de tip spoofing (utilizarea frauduloasă a numărului de telefon) în numele BNR
- BNR anticipeaza o crestere modesta a economiei in urmatoarea perioada
- Inflatia va scadea la o cifra in trimestrul 3 din 2023, estimeaza BNR
- Moneda de argint cu Nichita Stanescu, emisa de BNR
- BNR mentine dobanda la 7%
- BNR: cresterea economica va decelera semnificativ in 2023, dar in 2024 se va revigora mai vizibil decat se anticipa
Profil de Bancher
-
Emanuel Odobescu, Director General Adjunct
Piraeus Bank
Lucreaza de 32 de ani in sectorul bancar. Si-a ... vezi profil
Criza COVID-19
- In majoritatea unitatilor BRD se poate intra fara certificat verde
- La BCR se poate intra fara certificat verde
- Firmele, obligate sa dea zile libere parintilor care stau cu copiii in timpul pandemiei de coronavirus
- CEC Bank: accesul in banca se face fara certificat verde
- Cum se amana ratele la creditele Garanti BBVA
Topuri Banci
- Topul bancilor dupa active si cota de piata in perioada 2022-2015
- Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale
- Topul bancilor la active in 2019
- Topul celor mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor in 2018
- Topul bancilor dupa active in 2017
Asociatia Romana a Bancilor (ARB)
- Băncile din România nu au majorat comisioanele aferente operațiunilor în numerar
- Concurs de educatie financiara pentru elevi, cu premii in bani
- Creditele acordate de banci au crescut cu 14% in 2022
- Romanii stiu educatie financiara de nota 7
- Gradul de incluziune financiara in Romania a ajuns la aproape 70%
ROBOR
- ROBOR: ce este, cum se calculeaza, ce il influenteaza, explicat de Asociatia Pietelor Financiare
- ROBOR a scazut la 1,59%, dupa ce BNR a redus dobanda la 1,25%
- Dobanzile variabile la creditele noi in lei nu scad, pentru ca IRCC ramane aproape neschimbat, la 2,4%, desi ROBOR s-a micsorat cu un punct, la 2,2%
- IRCC, indicele de dobanda pentru creditele in lei ale persoanelor fizice, a scazut la 1,75%, dar nu va avea efecte imediate pe piata creditarii
- Istoricul ROBOR la 3 luni, in perioada 01.08.1995 - 31.12.2019
Taxa bancara
- Normele metodologice pentru aplicarea taxei bancare, publicate de Ministerul Finantelor
- Noul ROBOR se va aplica automat la creditele noi si prin refinantare la cele in derulare
- Taxa bancara ar putea fi redusa de la 1,2% la 0,4% la bancile mari si 0,2% la cele mici, insa bancherii avertizeaza ca indiferent de nivelul acesteia, intermedierea financiara va scadea iar dobanzile vor creste
- Raiffeisen anunta ca activitatea bancii a incetinit substantial din cauza taxei bancare; strategia va fi reevaluata, nu vor mai fi acordate credite cu dobanzi mici
- Tariceanu anunta un acord de principiu privind taxa bancara: ROBOR-ul ar putea fi inlocuit cu marja de dobanda a bancilor
Statistici BNR
- Deficitul contului curent după primele două luni, mai mare cu 25%
- Deficitul contului curent, -0,39% din PIB după prima lună a anului
- Deficitul contului curent, redus cu 17%
- Inflatia a încheiat anul 2023 la 6,61%, semnificativ sub prognoza oficială
- Deficitul contului curent, redus cu o cincime după primele zece luni ale anului
Legislatie
- Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare
- Rambursarea anticipata a unui credit, conform OUG 50/2010
- OUG nr.21 din 1992 privind protectia consumatorului, actualizata
- Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare
- Reguli privind stabilirea ratelor de referinţă ROBID şi ROBOR
Lege plafonare dobanzi credite
- BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica
- Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)
- Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor
- Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!
- Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)
Anunturi banci
- Bancile comunica automat cu ANAF situatia popririlor
- BRD bate recordul la credite de consum, in ciuda dobanzilor mari, si obtine un profit ridicat
- CEC Bank a preluat Fondul de Garantare a Creditului Rural
- BCR aproba credite online prin aplicatia George, dar contractele se semneaza la banca
- Aplicatia Eximbank, indisponibila temporar
Analize economice
- România - prima în UE la inflație, prin efect de bază
- Deficitul comercial lunar a revenit peste cota de 2 miliarde euro
- România, 78% din media UE la PIB/locuitor în 2023
- România - prima în UE la inflație, prin efect de bază
- Inflația anuală, în scădere la 7,23%
Ministerul Finantelor
- Datoria publică, imediat sub pragul de 50% din PIB la începutul anului 2024
- Deficitul bugetar, deja -1,67% din PIB după primele două luni
- Datoria publică, sub pragul de 50% din PIB la finele anului 2023
- Deficitul bugetar, din ce în ce mai mare la început de an
- Deficitul bugetar după 8 luni, încă mai mare față de rezultatul din anul trecut
Biroul de Credit
- FUNDAMENTAREA LEGALITATII PRELUCRARII DATELOR PERSONALE IN SISTEMUL BIROULUI DE CREDIT
- BCR: prelucrarea datelor personale la Biroul de Credit
- Care banci si IFN-uri raporteaza clientii la Biroul de Credit
- Ce trebuie sa stim despre Biroul de Credit
- Care este procedura BCR de raportare a clientilor la Biroul de Credit
Procese
- Un client Credius obtine in justitie anularea creditului, din cauza dobanzii prea mari
- Hotararea judecatoriei prin care Aedificium, fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinte, si statul sunt obligati sa achite unui client prima de stat
- Decizia Curtii de Apel Bucuresti in procesul dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Curtea de Conturi
- Vodafone, obligata de judecatori sa despagubeasca un abonat caruia a refuzat sa-i repare un telefon stricat sau sa-i dea banii inapoi (decizia instantei)
- Taxa de reziliere a abonamentului Vodafone inainte de termen este ilegala (decizia definitiva a judecatorilor)
Stiri economice
- Inflația anuală a revenit la nivelul de la finele anului anterior
- Pensia reală de asigurări sociale de stat a crescut anul trecut cu 2,9%
- Producția de cereale boabe pe 2023, cu o zecime mai mare față de anul precedent
- România, țara UE cu cea mai mare creștere a costului salarial
- Deficitul comercial în prima lună a anului, la cea mai mică valoare din septembrie 2021 încoace
Statistici
- Care este valoarea salariului minim brut si net pe economie in 2024?
- Cat va fi salariul brut si net in Romania in 2024, 2025, 2026 si 2027, conform prognozei oficiale
- România, pe ultimul loc în UE la evoluția productivității muncii în agricultură
- INS: Veniturile romanilor au crescut anul trecut cu 10%. Banii de mancare, redistribuiti cu precadere spre locuinta, transport si haine
- Inflatia anuala - 13,76% in aprilie 2022 si va ramane cu doua cifre pana la mijlocul anului viitor
FNGCIMM
- Programul IMM Invest continua si in 2021
- Garantiile de stat pentru credite acordate de FNGCIMM au crescut cu 185% in 2020
- Programul IMM invest se prelungeste pana in 30 iunie 2021
- Firmele pot obtine credite bancare garantate si subventionate de stat, pe baza facturilor (factoring), prin programul IMM Factor
- Programul IMM Leasing va fi operational in perioada urmatoare, anunta FNGCIMM
Calculator de credite
- ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape un punct, dupa masurile luate de BNR; cu cat se reduce rata la credite?
- In ce mall din sectorul 4 pot face o simulare pentru o refinantare?
Noutati BCE
- Acord intre BCE si BNR pentru supravegherea bancilor
- Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%
- BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%
- Dobânda pe termen lung a continuat să scadă in septembrie 2022. Ecartul față de Polonia și Cehia, redus semnificativ
- Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%
Noutati EBA
- Bancile romanesti detin cele mai multe titluri de stat din Europa
- Guidelines on legislative and non-legislative moratoria on loan repayments applied in the light of the COVID-19 crisis
- The EBA reactivates its Guidelines on legislative and non-legislative moratoria
- EBA publishes 2018 EU-wide stress test results
- EBA launches 2018 EU-wide transparency exercise
Noutati FGDB
- Banii din banci sunt garantati, anunta FGDB
- Depozitele bancare garantate de FGDB au crescut cu 13 miliarde lei
- Depozitele bancare garantate de FGDB reprezinta doua treimi din totalul depozitelor din bancile romanesti
- Peste 80% din depozitele bancare sunt garantate
- Depozitele bancare nu intra in campania electorala
CSALB
- La CSALB poti castiga un litigiu cu banca pe care l-ai pierde in instanta
- Negocierile dintre banci si clienti la CSALB, in crestere cu 30%
- Sondaj: dobanda fixa la credite, considerata mai buna decat cea variabila, desi este mai mare
- CSALB: Romanii cu credite caută soluții pentru reducerea ratelor. Cum raspund bancile
- O firma care a facut un schimb valutar gresit s-a inteles cu banca, prin intermediul CSALB
First Bank
- Ce trebuie sa faca cei care au asigurare la credit emisa de Euroins
- First Bank este reprezentanta Eurobank in Romania: ce se intampla cu creditele Bancpost?
- Clientii First Bank pot face plati prin Google Pay
- First Bank anunta rezultatele financiare din prima jumatate a anului 2021
- First Bank are o noua aplicatie de mobile banking
Noutati FMI
- FMI: criza COVID-19 se transforma in criza economica si financiara in 2020, suntem pregatiti cu 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, pentru a ajuta tarile in dificultate; prioritatea sunt ajutoarele financiare pentru familiile si firmele vulnerabile
- FMI cere BNR sa intareasca politica monetara iar Guvernului sa modifice legea pensiilor
- FMI: majorarea salariilor din sectorul public si legea pensiilor ar trebui reevaluate
- IMF statement of the 2018 Article IV Mission to Romania
- Jaewoo Lee, new IMF mission chief for Romania and Bulgaria
Noutati BERD
- Creditele neperformante (npl) - statistici BERD
- BERD este ingrijorata de investigatia autoritatilor din Republica Moldova la Victoria Bank, subsidiara Bancii Transilvania
- BERD dezvaluie cat a platit pe actiunile Piraeus Bank
- ING Bank si BERD finanteaza parcul logistic CTPark Bucharest
- EBRD hails Moldova banking breakthrough
Noutati Federal Reserve
- Federal Reserve anunta noi masuri extinse pentru combaterea crizei COVID-19, care produce pagube "imense" in Statele Unite si in lume
- Federal Reserve urca dobanda la 2,25%
- Federal Reserve decided to maintain the target range for the federal funds rate at 1-1/2 to 1-3/4 percent
- Federal Reserve majoreaza dobanda de referinta pentru dolar la 1,5% - 1,75%
- Federal Reserve issues FOMC statement
Noutati BEI
- BEI a redus cu 31% sprijinul acordat Romaniei in 2018
- Romania implements SME Initiative: EUR 580 m for Romanian businesses
- European Investment Bank (EIB) is lending EUR 20 million to Agricover Credit IFN
Mobile banking
- Comisioanele BRD pentru MyBRD Mobile, MyBRD Net, My BRD SMS
- Termeni si conditii contractuale ale serviciului You BRD
- Recomandari de securitate ale BRD pentru utilizatorii de internet/mobile banking
- CEC Bank - Ghid utilizare token sub forma de card bancar
- Cinci banci permit platile cu telefonul mobil prin Google Pay
Noutati Comisia Europeana
- Avertismentul Comitetului European pentru risc sistemic (CERS) privind vulnerabilitățile din sistemul financiar al Uniunii
- Cele mai mici preturi din Europa sunt in Romania
- State aid: Commission refers Romania to Court for failure to recover illegal aid worth up to €92 million
- Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV)
- Infringements: Commission refers Greece, Ireland and Romania to the Court of Justice for not implementing anti-money laundering rules
Noutati BVB
- BET AeRO, primul indice pentru piata AeRO, la BVB
- Laptaria cu Caimac s-a listat pe piata AeRO a BVB
- Banca Transilvania plateste un dividend brut pe actiune de 0,17 lei din profitul pe 2018
- Obligatiunile Bancii Transilvania se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti
- Obligatiunile Good Pople SA (FRU21) au debutat pe piata AeRO
Institutul National de Statistica
- Comerțul cu amănuntul, în expansiune la început de an
- România, pe locul 2 în UE la creșterea comerțului cu amănuntul în ianuarie 2024
- Comerțul cu amănuntul, în creștere cu 1,9% pe anul 2023
- Comerțul cu amănuntul, în creștere pe final de an
- Comerțul cu amănuntul, stabilizat la +2% față de anul anterior
Informatii utile asigurari
- Data de la care FGA face plati pentru asigurarile RCA Euroins: 17 mai 2023
- Asigurarea împotriva dezastrelor, valabilă și in caz de faliment
- Asiguratii nu au nevoie de documente de confirmare a cutremurului
- Cum functioneaza o asigurare de viata Metropolitan pentru un credit la Banca Transilvania?
- Care sunt documente necesare pentru dosarul de dauna la Cardif?
ING Bank
- La ING se vor putea face plati instant din decembrie 2022
- Cum evitam tentativele de frauda online?
- Clientii ING Bank trebuie sa-si actualizeze aplicatia Home Bank pana in 20 martie
- Obligatiunile Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est, intermediata de ING Bank
- ING Bank transforma departamentul de responsabilitate sociala intr-unul de sustenabilitate
Ultimele Comentarii
-
nevoia de banci
De ce credeti ca acum nu mai avem nevoie de banci si firme de asigurari? Pentru ca acum avem ... detalii
-
Mda
ACUM nu e nevoie de asa ceva .. acum vreo 20 de ani era nevoie ... ACUM de fapt nu mai e asa multa ... detalii
-
oprire pe salariu garanti bank
mi sa virat 2500de lei din care a fost oprit 850 de lei urmand sa mi se deblocheze restul sumei ... detalii
-
Amânare rate
Buna ziua, Am rămas în urma cu ratele , va rog frumos sa ma ajutați cumva , soțul a pierdut ... detalii
-
Am depus bani și nu mi au intrat in cont
Sa se rezolve ... detalii