ECONOMIE | Analize economice

Numarul pensionarilor in 2019 a ramas neschimbat: 4,688 milioane; principiul contributivitatii se erodeaza

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Dan Palangean
2020-03-23 21:39

Pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei in ultimul trimestru din 2019, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent, iar creșterea anuală a veniturilor pensionarilor în termeni reali (ca putere de cumpărare, ajustat cu inflația lunară medie pe ultimele trei luni din anul trecut, situată la +3,74%) a fost de 11,3%. 

Pe parcursul ultimelor 12 luni, numărul de persoane aflate în plată a scăzut per total cu 32 mii de persoane, declin anual de două ori mai rapid decât în acelaşi trimestru din 2017 (-16 mii faţă de T4 2016). Numărul beneficiarilor de pensii de asigurări sociale de stat a rămas, însă, neschimbat, respectiv 4.688 mii persoane.

Evoluţiile pe categorii au variat între o creştere de 4 mii la persoanele care au atins limita de vârstă sau una de 6 mii persoane care au accesat facilitatea de pensie anticipată parţială şi o scădere de 38 mii în cazul celor încadraţi în diverse grade de invaliditate.

De subliniat creşterea cu 25% a numărului celor pensionaţi anticipat în doar doi ani (de la 72 de mii persoane în T4 2016 la 90 de mii persoane în T4 2018), pe fondul unor creşteri mult peste nivelul general a valorilor medii de plată implicate (aproape 70% în termeni nominali, faţă de doar 27,6% în cazul asigurărilor sociale de stat, similar cu media generală).

Trebuie semnalată şi reducerea semnificativă, de zece procente, a ritmului de creştere a pensiilor în cazul categoriei majoritare a pensionarilor pentru limită de vârstă ( aceştia reprezintă circa 4 milioane din cele 5,2 milioane persoane consemnate per total de sistemul de asigurări sociale). Respectiv de la +17,7% în T4 2017 la doar +7,7% în 2018, pe fondul unei evoluţii clar mai dezavantajoase a inflaţiei medii anuale.

Urmare a creşterii rapide a preţurilor pe parcursul anului trecut (atenuată de-abia spre final), puterea de cumpărare a sumelor încasate de la stat s-a diminuat cu circa patru procente faţă de anul 2014.

Semnificativ, întreaga ajustare a puterii de cumpărare pe ultimii cinci ani este acoperită de evoluţia indicelui de inflaţie din 2018, după ce resursele de diminuare a TVA, inclusiv introducerea cotei reduse, s-a epuizat.

Este o schimbare majoră pentru beneficiarii de pensii, care se obişnuiseră deja din anii precedenţi ca majorările nominale la sumele primite să se regăsească şi în sacoşa cu care plecau de la magazin. Practic, din noiembrie 2017, când preţurile reveniseră la media anului de ieşire din criză 2014, a devenit tot mai clar „patinajul” indexărilor acordate, fără corespondent în creşterea economică şi după abandonarea regulii legale de indexare la începutul fiecărui an (cu rata medie anuală a inflaţiei plus 50% din creşterea reală a salariului mediu brut).

Numărul beneficiarilor pensiei minime garantate a trecut pragul de 1 milion

Numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate a urcat pe parcursul ultimilor patru ani cu 115% (!) şi a trecut pragul de 1 milion de persoane ( după cum era uşor de anticipat, cu implicaţiile electorale aferente), pe măsură ce pensia minimă garantată a urcat de la 350 de lei la 640 de lei (+83%, cam de patru ori mai mult faţă de creşterea economică de circa 21% consemnată în acelaşi interval).

Creșterea a fost mai pronunțată pe segmentul beneficiarilor proveniți din sistemul asigurărilor sociale (+127%) și a vizat mai puțin pe cei proveniți din fostul sistem pentru agricultori (+72%). În trimestrul patru 2016, numărul acestora din urmă mai scăzuse întrucâtva dar tendinţa de creştere pronunţată a fost reluată după majorarea cu 40% a nivelului pensiei garantate.

În context, cu efect pe efortul de încadrare a deficitului bugetar în ţinta de 2,76% dintr-un PIB cam optimist estimat pentru anul în curs, de la 1 septembrie 2019, pensia minimă va crește cu 10%, până la 704 lei. Consecinţă direct, va urma o nouă majorare a numărului de beneficiari, de la un pensionar din cinci în prezent, spre unu din patru la finalul anului în curs.

Altfel spus, deja peste 20% din pensionari primesc din motive sociale (fie şi în cuantum mai mult sau mai puţin simbolic) sume peste nivelul cuvenit din calcul aplicat în cazul general valabil.

Principiul contributivităţii va continua să se erodeze în continuare, din ce în ce mai multe persoane fiind aduse spre plafonul uniformizat de venituri, fără a se mai face diferenţierea după salariul avut şi anii de muncă.

 

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analize economice



Raportul dintre pensia medie si salariul mediu a coborat sub 50% in 2019

În 2019, creșterea pensiei nominale ca medie anuală a fost de 9,6%, ușor sub nivelul din 2018 (9,9%), potrivit datelor publicate de INS. Pe fondul unei inflații anuale de 3,83%, puterea de cumpărare a pensionarilor a crescut cu 5,6%. Din 2016 încoace, avansul pensiilor detalii

Numarul participantilor la pilonul II de pensii a ajuns la 7,5 milioane

Numărul participanților la pilonul II de pensii a depășit pragul de 7,5 milioane la finele lunii februarie, potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Aproape jumătate dintre participanți (48,2%) sunt concentrați în cele mai mari două fonduri detalii

O treime din deficitul comercial al Romaniei este cauzat de importurile din Ungaria si Polonia

Potrivit datelor publicate de Eurostat, aproape jumătate din deficitul comercial înregistrat de România pe anul 2019 a fost cauzat de soldurile negative cu șase țări din regiune. Pe podium în acest nedorit top al minusurilor în relațiile bilaterale figurează detalii

Marile disparitati regionale din Romania, in statisticile Eurostat: nivelul de trai din Bucuresti e printre cele mai ridicate din Europa, iar cinci regiuni romanesti sunt printre cele mai sarace

Bucureștiul se situează pe locul opt în UE ca nivel de trai măsurat în termeni de PIB/angajat, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2018, ajustate cu nivelul prețurilor din fiecare țară. Doar două regiuni din Irlanda, Luxemburgul și patru regiuni din Belgia detalii

Ultimele Comentarii