BANCI | Stirea Zilei

BNR: inflatia scade, nu si dobanzile, din cauza riscurilor

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2020-02-11 20:00

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), spune ca dobanzile la credite nu se vor micsora, desi inflatia urmeaza sa scada semnificativ, cu peste un punct, de la 4% la sub 3% in urmatoarea perioada.

Motivul? BNR sta in continuare "cu arma la picior", pentru a mentine sub control situatia din piata financiara, intrucat exista mari pericole ca dobanzile sau cursul valutar sa rabufneasca, din cauza inrautatirii indicatorilor macroeconomici, si anume deficitele gemene (cel bugetar si cel de cont curent), pe fondul instabilitatii politice, a perioadei electorale si a turbulentelor externe.

Firesc ar fi ca si dobanzile pietei interbancare si implicit cele la credite sa coboare, odata cu scaderea inflatiei, insa BNR nu are de gand sa relaxeze controlul strict al lichiditatii, instrumentul utilizat in ultimii ani pentru intarirea politicii monetare, ca alternativa la cresterea dobanzii de referinta.

Cu toate acestea, BNR a mai dat putin drumul la lichiditati, prin decizia de saptamana trecuta, de reduce rezervele miminime obligatorii in valuta, pentru prima data in ultimii trei ani, astfel ca bancile vor avea la dispozitie peste o jumatate de miliard de euro pentru creditare, in special pentru finantarea exporturilor si a personelor cu venituri in euro sau indexate in euro, intrucat creditarea in valuta este restrictionata de BNR, dupa izbucnirea crizei din 2008, la aceste categorii de clienti.

Mugur Isarescu a precizat ca decizia a fost luata cu scopul de a stimula cresterea economica, prin creditare, dat fiind ca dinamica PIB-ului este in scadere.

La intrebarea Bancherul.ro daca vor scadea si dobanzile, odata cu inflatia si in conditiile unei lichiditati mai mari, guvernatorul BNR a raspuns:

"Noi am dat mai multa lichiditate doar pe partea de valuta, prin scaderea rezervelor minime obligatorii in euro, in lei nu le-am redus. Exista insa lichiditate in piata, determinata, de exemplu, de decizia Ministerului Finantelor de a cheltui o parte din buffer (in valuta). Recent s-a imprumut cu trei miliarde de euro pentru ca o parte din rezervele in valuta au fost utilizate pentru a-si acoperi deficitul bugetar (noul guvern liberal a efectuat, la finalul anului trecut, plati restante importante angajate de fostul guvern social democrat, ceea ce a determinat o crestere mare a deficitului bugetar n.r.). Iar cand Guvernul face plati in lei, ne vinde noua valuta (pentru ca Guvernul nu schimba in piata, si e bine ca face asa, pentru ca ar destabiliza cursul de schimb, dat fiind ca e vorba de sume ridicate) iar noi ii dam lei. Cu alte cuvinte, cream lichiditate.

Aparitia acestor excese de lichiditate este dincolo de evolutia ciclica, cu deficit de lichiditate cand se platesc impozitele, intre zilele de 25 ale fiecari luni si 5 ale lunii urmatoare, si exces relativ de lichiditate cand Ministerul de Finante plateste pensii si salarii, intre 10 si 24 ale lunii. Cand se creeaza un excedent de lichiditate, cum a fost cazul la finalul anului treucut cu utilizarea bufferului, intervenim noi pentru absorbtia excesului de lichiditate, prin operatiuni de atragere de depozite.

Dupa informatiile noastre, ieri am anuntat licitatie pentru absorbtie de lichiditate, pentru ca din calculele noastre rezulta un exces de lichiditate, dar bancile au spus ca nu au. Maine-poimaine, sunt sigur ca o sa constate ca au exces de lichiditate, pentru ca ele se uita pe bucatica lor, nu au viziunea noastra. S-ar putea sa apara exces zilele urmatoare, pentru ca se platesc salarii, pensii, si pentru ca nu stim ce va face Ministerul Finantelor.

Deci noi controlam aceste fluctuatii, este sarcina BNR, asa cum controlam si miscarile de curs, dar sa nu le vedeti ca fiind foarte simplu de facut. Se lucreaza cu multe banci, fiecare cu propriul trezorier si nivel de lichiditate.

Deci controlul lichiditatii, pe care-l vom continua, am declarat in comunicatul de presa, are anumite perioade, anumite zile, care nu reflecta ceea ce avem noi in vedere, iar bancile, ca si investitorii straini, se comporta ca atare.

Inca un lucru pe care as vrea sa-l intelegeti, apropo de intrebarea dumneavoastra. Noi suntem convertibili cu leul, dar nu avem inca ramificatii peste tot in lume. Daca apar peste noapte operatiuni la New York, de exemplu (cum s-a mai intamplat, cand cursul a fost destabilizat n.r.) cu greu putem sa le contrabalansam. Le luam ca atare a doua zi dimineata si vedem ce s-a intamplat." 

A fi sau a nu fi bani

Leitmotivul guvernatorului BNR in cadrul ultimelor doua conferinte de presa de la BNR, cea de saptamana trecuta si cea de astazi, a fost situatia alarmanta a finantelor publice, cu un deficit de peste 3%, limita impusa de Tratatul UE, si a balantei comerciale a tarii, care a creat un deficit de cont curent de 5% din PIB.

"Nu sunt bani" a fost cea mai utilizata expresie de catre Mugur Isarescu, ca replica la declaratiile politicienilor ca exista bani ca statul sa se imprumute in continuare tot mai mult.

Guvernatorul BNR a subliniat ca este prea simplist a te intreba doar daca sunt bani, problema este ce facem cu banii.

"Eu nu am spus ca nu sunt bani pentru pensii, am spus ca este ciudat sa te intrebi daca sunt sau nu bani, cand ai asemenea deficite. Cum poti sa pui o asemenea intrebare, rational, cand ai deficite, cand cheltui mai mult decat incasezi, deci nu ai bani. Ce face fiecare cand cheltuie mai mult decat incaseaza? Sau se zbate sa munceasca mai mult si sa incaseze mai multi bani sau incepe sa taie din cheltuieli sau se duce sa se imprumute. Deci nu avem alte definitii pentru a nu avea bani. A nu avea bani inseamna a nu avea bani, adica nu poti cheltui mai mult decat incasezi.

Si a nu avea bani inseama ca daca vrei sa cheltui mai mult decat incasezi, te duci si te imprumuti. Iar daca discutam serios, trebuie stabilite urmatoarele: care sunt sumele care trebuie imprumutate? Pentru ca daca sunt enorme, sa vedem cine le da si in ce conditii. Apoi, daca pot sa dai banii inapoi.

L-am ascultat si pe presedintele tarii, care a spus ca nu se rezolva problema pensiilor cu o singura intrebare, si atunci noi, o institutie serioasa, suntem gata sa discutam serios aceasta problema. Daca singura intrebare este: sunt sau nu sunt bani, nu stii cu cine sa discuti, se creaza un adevarat taraboi."

 

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Romanii care primesc salariul din Germania pe cardurile Postbank se plang de comisionul mare pentru retragerea de bani de la bancomate

Romanii care lucreaza in Germania si incaseaza salariile pe cardurile Postbank tip Girocard se plang de comisionul ridicat pe care trebuie sa-l plateasca bancii germane atunci cand retrag banii de la bancomatele din Romania. "Am fost la banca Raiffeisen sa scot salariul de pe cardul detalii

Ai mai multi euro decat lei? Vezi care sunt conturile bancare in euro cu cele mai mici comisioane, care banci au cele mai bune dobanzi in euro si cele mai avantajoase cursului de schimb valutar

Numarul mare de romani care muncesc in alte tari din Europa si devalorizarea leului in raport cu moneda europeana determina multa lume sa stranga mai multi euro decat lei in conturile bancare, o tendinta oglindita si de statistici, in care vedem un ritm de crestere mai mare a depozitelor in euro detalii

Unele banci nu mai vor sa dea credite celor care si-au amanat ratele din cauza coronavirusului si au fost raportati la Biroul de Credit

Unele banci refuza aprobarea de noi credite sau refinantari persoanelor care si-au amanat plata ratelor in perioada de izolare a crizei COVID-19, din aceasta primavara, cand multi au fost in somaj tehnic, s-au plans mai multi cititori. "Unicredit a refuzat sa-mi aprobe refinantarea detalii

Raiffeisen este singura banca din Romania care nu publica documentul standardizat de informare privind comisioanele unui cont, conform normelor legale (actualizat)

Raiffeisen Bank este singura banca din Romania care nu publica, pe site, documentele de informare privind nivelul comisioanelor pentru conturile curente aferente operatiunilor cu carduri si prin online banking, o obligatie impusa de Legea nr. 258/2017 privind comparabilitatea detalii

Ultimele Comentarii