BANCI | Stirea Zilei

BNR: inflatia scade, nu si dobanzile, din cauza riscurilor

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2020-02-11 20:00

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), spune ca dobanzile la credite nu se vor micsora, desi inflatia urmeaza sa scada semnificativ, cu peste un punct, de la 4% la sub 3% in urmatoarea perioada.

Motivul? BNR sta in continuare "cu arma la picior", pentru a mentine sub control situatia din piata financiara, intrucat exista mari pericole ca dobanzile sau cursul valutar sa rabufneasca, din cauza inrautatirii indicatorilor macroeconomici, si anume deficitele gemene (cel bugetar si cel de cont curent), pe fondul instabilitatii politice, a perioadei electorale si a turbulentelor externe.

Firesc ar fi ca si dobanzile pietei interbancare si implicit cele la credite sa coboare, odata cu scaderea inflatiei, insa BNR nu are de gand sa relaxeze controlul strict al lichiditatii, instrumentul utilizat in ultimii ani pentru intarirea politicii monetare, ca alternativa la cresterea dobanzii de referinta.

Cu toate acestea, BNR a mai dat putin drumul la lichiditati, prin decizia de saptamana trecuta, de reduce rezervele miminime obligatorii in valuta, pentru prima data in ultimii trei ani, astfel ca bancile vor avea la dispozitie peste o jumatate de miliard de euro pentru creditare, in special pentru finantarea exporturilor si a personelor cu venituri in euro sau indexate in euro, intrucat creditarea in valuta este restrictionata de BNR, dupa izbucnirea crizei din 2008, la aceste categorii de clienti.

Mugur Isarescu a precizat ca decizia a fost luata cu scopul de a stimula cresterea economica, prin creditare, dat fiind ca dinamica PIB-ului este in scadere.

La intrebarea Bancherul.ro daca vor scadea si dobanzile, odata cu inflatia si in conditiile unei lichiditati mai mari, guvernatorul BNR a raspuns:

"Noi am dat mai multa lichiditate doar pe partea de valuta, prin scaderea rezervelor minime obligatorii in euro, in lei nu le-am redus. Exista insa lichiditate in piata, determinata, de exemplu, de decizia Ministerului Finantelor de a cheltui o parte din buffer (in valuta). Recent s-a imprumut cu trei miliarde de euro pentru ca o parte din rezervele in valuta au fost utilizate pentru a-si acoperi deficitul bugetar (noul guvern liberal a efectuat, la finalul anului trecut, plati restante importante angajate de fostul guvern social democrat, ceea ce a determinat o crestere mare a deficitului bugetar n.r.). Iar cand Guvernul face plati in lei, ne vinde noua valuta (pentru ca Guvernul nu schimba in piata, si e bine ca face asa, pentru ca ar destabiliza cursul de schimb, dat fiind ca e vorba de sume ridicate) iar noi ii dam lei. Cu alte cuvinte, cream lichiditate.

Aparitia acestor excese de lichiditate este dincolo de evolutia ciclica, cu deficit de lichiditate cand se platesc impozitele, intre zilele de 25 ale fiecari luni si 5 ale lunii urmatoare, si exces relativ de lichiditate cand Ministerul de Finante plateste pensii si salarii, intre 10 si 24 ale lunii. Cand se creeaza un excedent de lichiditate, cum a fost cazul la finalul anului treucut cu utilizarea bufferului, intervenim noi pentru absorbtia excesului de lichiditate, prin operatiuni de atragere de depozite.

Dupa informatiile noastre, ieri am anuntat licitatie pentru absorbtie de lichiditate, pentru ca din calculele noastre rezulta un exces de lichiditate, dar bancile au spus ca nu au. Maine-poimaine, sunt sigur ca o sa constate ca au exces de lichiditate, pentru ca ele se uita pe bucatica lor, nu au viziunea noastra. S-ar putea sa apara exces zilele urmatoare, pentru ca se platesc salarii, pensii, si pentru ca nu stim ce va face Ministerul Finantelor.

Deci noi controlam aceste fluctuatii, este sarcina BNR, asa cum controlam si miscarile de curs, dar sa nu le vedeti ca fiind foarte simplu de facut. Se lucreaza cu multe banci, fiecare cu propriul trezorier si nivel de lichiditate.

Deci controlul lichiditatii, pe care-l vom continua, am declarat in comunicatul de presa, are anumite perioade, anumite zile, care nu reflecta ceea ce avem noi in vedere, iar bancile, ca si investitorii straini, se comporta ca atare.

Inca un lucru pe care as vrea sa-l intelegeti, apropo de intrebarea dumneavoastra. Noi suntem convertibili cu leul, dar nu avem inca ramificatii peste tot in lume. Daca apar peste noapte operatiuni la New York, de exemplu (cum s-a mai intamplat, cand cursul a fost destabilizat n.r.) cu greu putem sa le contrabalansam. Le luam ca atare a doua zi dimineata si vedem ce s-a intamplat." 

A fi sau a nu fi bani

Leitmotivul guvernatorului BNR in cadrul ultimelor doua conferinte de presa de la BNR, cea de saptamana trecuta si cea de astazi, a fost situatia alarmanta a finantelor publice, cu un deficit de peste 3%, limita impusa de Tratatul UE, si a balantei comerciale a tarii, care a creat un deficit de cont curent de 5% din PIB.

"Nu sunt bani" a fost cea mai utilizata expresie de catre Mugur Isarescu, ca replica la declaratiile politicienilor ca exista bani ca statul sa se imprumute in continuare tot mai mult.

Guvernatorul BNR a subliniat ca este prea simplist a te intreba doar daca sunt bani, problema este ce facem cu banii.

"Eu nu am spus ca nu sunt bani pentru pensii, am spus ca este ciudat sa te intrebi daca sunt sau nu bani, cand ai asemenea deficite. Cum poti sa pui o asemenea intrebare, rational, cand ai deficite, cand cheltui mai mult decat incasezi, deci nu ai bani. Ce face fiecare cand cheltuie mai mult decat incaseaza? Sau se zbate sa munceasca mai mult si sa incaseze mai multi bani sau incepe sa taie din cheltuieli sau se duce sa se imprumute. Deci nu avem alte definitii pentru a nu avea bani. A nu avea bani inseamna a nu avea bani, adica nu poti cheltui mai mult decat incasezi.

Si a nu avea bani inseama ca daca vrei sa cheltui mai mult decat incasezi, te duci si te imprumuti. Iar daca discutam serios, trebuie stabilite urmatoarele: care sunt sumele care trebuie imprumutate? Pentru ca daca sunt enorme, sa vedem cine le da si in ce conditii. Apoi, daca pot sa dai banii inapoi.

L-am ascultat si pe presedintele tarii, care a spus ca nu se rezolva problema pensiilor cu o singura intrebare, si atunci noi, o institutie serioasa, suntem gata sa discutam serios aceasta problema. Daca singura intrebare este: sunt sau nu sunt bani, nu stii cu cine sa discuti, se creaza un adevarat taraboi."

 

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Programul Prima Casa 2020 a fost lansat: care sunt dobanzile si conditiile in care 10 banci acorda astfel de credite pentru prima locuinta

Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) anunta lansarea programului Prima Casa 2020, ceea ce inseamna ca bancile pot trimite la fond dosarele de creditare ale clientilor, in vederea aprobarii garantiilor si apoi a contractelor de credit pentru cumpararea sau detalii

Dublarea platilor la POS-urile Raiffeisen a afectat doar cardurile Visa, nu si cele Mastercard: detalii despre incident (corectat si actualizat)

Doar cardurile Visa, nu si cele MasterCard, utilizate la POS-urile Raiffeisen pentru plata cumparaturilor in magazine, in data de 30 ianuarie 2020, au fost implicate in incidentul care a cauzat dublarea tranzactiilor, ceea ce inseamna ca utilizatorilor de carduri Visa emise de bancile romanesti detalii

CEC Bank lanseaza un produs greu de gasit la alte banci: contul de economii pentru firme

CEC Bank a lansat un cont de economii in lei pentru firme, un tip de produs bancar care se mai regaseste doar la alte doua (Alpha Bank si Garanti Bank) dintre cele mai mari 12 banci romanesti luate in calcul de Bancherul.ro. Contul de economii, spre deosebire de un cont clasic, are detalii

OTP Bank devine putin mai transparenta in oferta de credite ipotecare, dar in continuare isi face reclama incorecta, pentru a ascunde ca are una dintre cele mai mari dobanzi

OTP Bank a schimbat structura de dobanzi pentru creditele ipotecare, care sunt acum putin mai transparente, dar nu in totalitate. Pe de alta parte, banca isi prezinta in continuare incorect costurile acestui imprumut, pentru a ascunde ca are una dintre cele mai mari dobanzi din detalii

Ultimele Comentarii