Bancile si IFN-urile ar trebui sa-i stearga din Biroul de Credit pe clientii de buna credinta pe care nu i-au ajutat sa evite restantele la credite

Autor: Bancherul.ro
2019-10-17 20:44

In viata fiecarui om pot aparea probleme la un moment dat, fie de sanatate, cu serviciul sau familia, un accident sau alta urgenta personala care-l impiedica sa-si achite rata la credit intr-o luna, doua sau mai mult, pana se rezolva acea problema.
De altfel, Biroul de Credit mai este cunoscut de oameni si ca baza de date cu rau platnici.

Numai ca rau platnicii sunt cei care nu mai vor sa-si achite datoriile, nu cei de buna credinta, care din diverse motive obiective nu mai pot sa-si plateasca ratele, pe o perioada scurta de timp.

De aceea, in aceste situatii, bancile si Institutiile Financiare Nebancare (IFN) trebuie sa le propuna clientilor solutii pentru depasirea perioadei dificile in care nu-si pot rambursa creditele, precum o perioada de gratie in care sa nu mai achite ratele, reducerea valorii ratelor sau scaderea dobanzii.

Se pot evita, astfel, situatii si probleme foarte neplacute cauzate mai tarziu de raportarea la Biroul de Credit sau executarea silita prin poprirea salariilor, conturilor sau chiar sechestru pe bunuri personale.

Din pacate, la Reclamatiibanci.ro primim multe reclamatii in care clientii bancilor se plang ca atunci cand au avut diverse probleme si nu si-au mai putut plati ratele, bancile nu le-au oferit solutii de depasire a impasului, ci au preferat sa-i raporteze la Biroul de Credit, iar apoi sa-i execute silit.

Poate ca pentru o banca este mai simplu, mai eficient financiar si administrativ sa urmeze procedurile standard in cazul restantierilor, adica raportarea lor la Biroul de Credit daca intarzie mai mult de 30 de zile cu plata ratei, iar daca datoria nu se achita nici dupa 90 de zile, sa treaca la executarea silita sau sa vanda creditul considerat neperformant firmelor de recuperare creante.

Mai ales ca procedura executarii silite este destul de rapida si eficienta: datornicii nici macar nu mai sunt instiintati ca li se va lua din salariu sau din pensie, ei se pot trezi peste noapte cu cardurile de salariu sau de pensie blocate.

Pe cand abordarea proactiva a clientului in momentul in care acesta are probleme cu plata ratei si gasirea, impreuna cu acesta, a unor solutii pentru evitarea restantelor, s-ar putea dovedi o munca destul de laborioasa si mult mai putin productiva pentru o banca a carei obiectiv este sa faca un profit important.

Din acest motiv s-a intensificat in ultima perioada legislatia privind protectia consumatorilor, una dintre acestea referindu-se chiar la aceasta problema.

Astfel, OUG 52/2016, o transpunere in legislatia nationala a directivei europene privind creditele, prevede urmatoarele, la articolul 46:

"În situaţia în care un consumator se află în dificultate de plată, creditorul şi consumatorul trebuie să conlucreze pentru a stabili motivele apariţiei dificultăţilor şi pentru a se lua măsuri adecvate de către creditor.”

Legea prevede, in mod concret, ca banca sau IFN-ul este obligat, printre altele, sa prelungeasca durata de rambursare a creditului, sa amane pentru o perioda plata ratei sau a datoriei totale (perioada de gratie), sa micsoreze dobanda, sa scada rata, sa rescadenteze si sa reesaloneze ratele.

La art.48 se arata urmatoarele:

(1) Creditorul, respectiv entitatea care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe trebuie să ţină cont de circumstanţele individuale ale consumatorului, de interesele şi drepturile consumatorului, precum şi de capacitatea de rambursare a acestuia atunci când oferă soluţii.

(2) Soluţiile oferite de creditor pot include:

a) refinanţarea totală sau parţială a contractului de credit utilizând una din ofertele curente ale creditorului;
b) prelungirea duratei contractului de credit;
c) schimbarea tipului contractului de credit;
d) amânarea plăţii sumei totale sau parţiale a ratei de rambursare pentru o perioadă;
e) schimbarea ratei dobânzii;
f) oferirea unei perioade fără plăţi;
g) reducerea pe perioade scurte a ratei;
h) consolidarea mai multor credite care poate oferi un termen mai lung de creditare şi o rata mai mică;
i) rescadenţarea ratelor;
j) reeşalonarea ratelor;
k) conversia creditelor.

Aceeasi lege obliga bancile si IFN-urile sa ia masuri pentru a preveni situatia in care puteti ajunge in executare silita.

Iata prevederile articolului 50 din OUG 52/2016:

(1) Creditorul depune diligenţe pentru a preveni declararea scadenţei anticipate, iniţierea procedurilor de executare silită a consumatorilor ori vânzarea debitelor restante către entităţi care desfăşoară activitatea de recuperare creanţe.

(2) Creditorul trebuie să facă dovada că a depus diligenţele necesare în vederea evitării iniţierii procedurilor prevăzute la alin. (1).

(3) În vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), cel mai târziu după înregistrarea unui număr de 60 de zile consecutive restanţă de către consumator, creditorul va depune diligenţele necesare pentru a transmite în scris consumatorului soluţii corespunzătoare pentru achitarea debitului, pe baza informaţiilor primite de la consumator privind situaţia sa.

(4) Oricând pe parcursul relaţiei contractuale, la solicitarea consumatorului, creditorul oferă acestuia soluţii corespunzătoare pentru achitarea debitului, chiar dacă nu sunt înregistrate restanţe, însă consumatorul face dovada unei situaţii dificile sau a iminenţei neplăţii.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 1677

Taguri: Biroul de Credit  reclamatie Unicredit  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)