BANCI | Opinie

BNR a pastrat dobanda la 2,5%, dar guvernatorul Isarescu spune ca de fapt politica monetara s-a intarit

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2019-10-03 21:02

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a mentinut, astazi, conform asteptarilor, dobanda de referinta la 2,5%, insa guvernatorul Mugur Isarescu atentioneaza ca, de fapt, indirect, politica monetara din Romania s-a intarit, daca ne raportam la ce se intampla pe plan mondial, cu crize precum razboiul comercial dintre SUA si China sau Brexit, precum si intrarea intr-un nou ciclu de scadere economica, fapt care a determinat marile banci centrale din SUA si Europa sa scada dobanzile si sa reia masurile de stimulare a economiei prin furnizare de noi lichiditati.

Mugur Isarescu, in cadrul briefingului de la BNR: "Fac un comentariu usor tendentios, recunosc: noi ne-am intarit politica monetara cu decizia de astazi. In conditiile in care si BCE si Fed si Banca Japoniei si vecinii nostri au scazut dobanzile, noi, indirect, am intarit politica monetara. E o realitate."

Guvernatorul BNR vrea sa spuna ca prin mentinerea dobanzii din Romania, se majoreaza diferentialul fata de dobanzile de referinta din Europa si SUA, astfel ca exista riscul atragerii capitalurilor speculative volatile, care pot duce la aprecierea artificiala a cursului de schimb.

Banca Centrala Europeana (BCE) a scazut la inceputul lunii septembrie dobanda pentru facilitatea de depozit de la -0,4% la -0,5%, in conditiile in care dobanda de referinta la euro este 0% de la inceputul lui 2016, inflatia zonei euro fiind de doar 0,9%, cu un punct sub tinta de 2%.

Federal Reserve (Fed), banca centrala a Statelor Unite ale Americii, a scazut de doua ori dobanda, in iulie si septembrie, de la 2,5% la 2%, in conditiile incetinirii cresterii economice si a unei inflatii de sub 2%.

Bancile centrale din tarile vecine nu au scazut inca dobanzile, ba chiar unele, precum cea din Cehia, le-a majorat.

In Cehia, inflatia este 2,9%, iar dobanda de politica monetara 2%, majorata in luna mai cu un sfert de punct, de la 1,75%.

In Polonia, inflatia este 2,86%, iar dobanda 1,5%, neschimbata in acest an.

In Ungaria, inflatia este 3,1%, iar dobanda de referinta 0,9% de mai mult timp.

La noi, inflatia este 3,89%, iar dobanda 2,5%.

Guvernatorul Isarescu a tinut sa transmita un mesaj optimist cu privire la intrebarile ingrijoratoare ale ziaristilor in privinta unei posibile recesiuni a economiei romanesti, a dezechilibrelor macroeconomice, precum deficitul de cont curent si cel bugetar, precum si influenta turbulentelor externe, respectiv razboiul comercial dintre SUA si China sau Brexit.

El a mentionat si faptul ca este un an electoral, astfel ca BNR trebuie sa tina situatia sub control.

Mugur Isarescu: "Regula e ca tarile emergente, precum Romania, sunt mai puternic lovite de crize precum rezboiul comercial din SUA sau de Brexit. Noi suntem cu arma la picior. E un an electoral si avem un mesaj transmis si investitorilor straini: incercam sa tinem lucrurile sub control, desi nu tine totul de noi. Nu orice derapaj fiscal poate fi combatut cu o politica monetara intarita, de la un punct incolo poti face mai mult rau decat bine."

Isarescu a amintit ca nu exista alternativa la mixul echilibrat de politici fiscale si monetare, adica dezechilibrele fiscale, precum deficitele germene, nu pot fi combatute eficient prin cresteri de dobanzi si deprecierea cursului de schimb valutar.

"Avem o problema in domeniul fiscal: nu atat deficitul cat calitatea bugetului, si anume faptul ca veniturile fiscale au coborat sub 30%. Comparativ, in anul 2000 erau 32%, cheltuielile fiind 40%, iar acum cheltuielile sunt si mai mari", a adaugat guvernatorul BNR.

El a mentionat ca exista si o pondere foarte mare a cheltuielilor cu salariile si un dezechilibru intre investitii si consum, care se vede pe strada: multe masini si putine autostrazi.

Guvernatorul a precizat ca nu sunt semnale care sa indice ca industria ar fi in recesiune, desi a inregistrat doua trimestre consecutive de scadere.

El a subliniat ca, in echilibru, s-au inregistrat cresteri importante in agricultura, constructii si in investitii, elemente subliniate in comunicatul de presa al BNR.

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară
03.10.2019

În şedinţa din 3 octombrie 2019 Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:

- Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an;

- Menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50 la sută pe an;

- Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Rata anuală a inflației IPC a urcat în luna iulie la 4,1 la sută, de la 3,8 la sută în luna iunie, iar în luna august a scăzut la 3,9 la sută, în linie cu prognoza, menținându-se deasupra intervalului de variație al țintei.

Evoluția s-a datorat în principal creșterii prețurilor produselor din tutun și în secundar dinamicii ascendente a prețului combustibililor și a inflației de bază, al căror impact a fost doar parțial contrabalansat de cel al temperării creșterii anuale a prețurilor administrate și a prețurilor alimentare volatile.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să crească, relativ mai lent decât s-a anticipat, mărindu-se de la 3,3 la sută în luna iunie, la 3,4 la sută în august. Avansul a reflectat influențele opuse venite din majorarea prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, respectiv din reducerea tarifelor unor servicii de telefonie, suprapuse presiunilor inflaționiste semnificative pe partea cererii și a costurilor salariale, precum și valorilor ridicate ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Rata medie anuală a inflației IPC a continuat să scadă de la 4,1 la sută în luna iunie, până la 4,0 la sută în iulie și 3,9 la sută în luna august, în timp ce rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum pentru intervalul iulie-august s-a menținut la nivelul lunii iunie, de 4,0 la sută.

Datele statistice privind creșterea economică în trimestrul II 2019 arată o ușoară decelerare a PIB real, la 4,4 la sută, de la 5 la sută în trimestrul anterior (variații anuale). Pe partea cererii, contribuția adusă de consumul gospodăriilor populației a rămas semnificativă, cu toate că s-a redus, fiind depășită marginal de cea a formării brute de capital fix, a cărei dinamică anuală a crescut substanțial (până la 18 la sută, de la 3,9 la sută în trimestrul I). Exportul net și-a redus aportul negativ la dinamica PIB, pe fondul încetinirii mai pregnante a creșterii anuale a importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, regăsită și în relativa încetinire a ritmului anual de creștere a soldului negativ al balanței comerciale. Deficitul de cont curent și-a accelerat însă adâncirea în raport cu aceeași perioadă a anului anterior, ca urmare a deteriorării balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare.

Cele mai recente date statistice evidențiază menținerea ritmului înalt de creștere a activității în comerțul cu amănuntul și servicii în luna iulie, prelungirea trendului puternic ascendent al dinamicii lucrărilor de construcții, dar și accentuarea descreșterii producției industriale, inclusiv a celei prelucrătoare.

Creditul acordat sectorului privat și-a accelerat ușor creșterea în primele două luni ale trimestrului III, la 7,9 la sută în iulie, de la 7,1 la sută în iunie, și apoi la 8 la sută în august. Ascensiunea a fost antrenată atât de componenta în lei, cât și de cea în valută, a cărei dinamizare a continuat exclusiv cu aportul creditelor acordate persoanelor juridice. Pe acest fond, ponderea creditului în lei în totalul creditului s a majorat doar marginal, ajungând la 66,7 la sută în luna august.

Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menținerii ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei până la finele anului curent, pe o traiectorie ușor inferioară celei evidențiate în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2019.

Pe plan intern, conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri reprezintă o sursă de incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei inflației, inclusiv în contextul calendarului electoral 2019-2020, iar accentuarea deficitului de cont curent devine tot mai preocupantă. Pe plan extern, incertitudini sporite decurg din slăbirea tot mai evidentă a economiei zonei euro și a celei globale, precum și din creșterea riscurilor la adresa perspectivei acestora, în contextul războiului comercial și al Brexit. Deosebit de relevante sunt deciziile de relaxare ale politicilor monetare ale BCE și Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile şi în condițiile păstrării stabilității financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 10 octombrie 2019, la ora 15:00. Conform calendarului anunțat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 6 noiembrie 2019, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.

 

Taguri: BNR  Mugur Isarescu  Banca Nationala a Romaniei  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Opinie



BNR a pastrat dobanda la 2,5%, dar guvernatorul Isarescu spune ca de fapt politica monetara s-a intarit

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a mentinut, astazi, conform asteptarilor, dobanda de referinta la 2,5%, insa guvernatorul Mugur Isarescu atentioneaza ca, de fapt, indirect, politica monetara din Romania s-a intarit, daca ne raportam la ce se intampla pe plan mondial, cu crize precum razboiul detalii

FMI avertizeaza ca bancile au prea multe titluri de stat

Fondul Monetar International (FMI) avertizeaza ca bancile romanesti detin prea multe titluri de stat, astfel ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) trebuie sa le ceara rezerve suplimentare de capital, in vederea contracararii potentialelor riscuri. FMI precizeaza in raportul de tara detalii

Creditarea redusa a firmelor nu este cauzata de slaba pregatire a bancherilor, cred antreprenorii chestionati de BNR

Calificarea necorespunzătoare a personalului instituției financiare, vechimea companiei sau lipsa produsului de creditare în moneda solicitată nu sunt considerate de către companii ca piedici în obținerea de împrumuturi de la instituțiile financiare, se arata in detalii

Florin Georgescu, BNR: bancile devin tot mai dependente de furnizorii externi de servicii, precum fintech-urile, astfel ca si ei trebuie supravegheati

Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) responsabil de supravegherea bancilor, arata ca acestea devin tot mai dependente de furnizorii externi de servicii, precum fintech-urile, astfel ca si acestia trebuie supravegheati de autoritatile de detalii

Ultimele Comentarii