BANCI | Analize economice

BNR explica de ce a crescut dobanda in 2018 si care au fost efectele

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2019-07-13 12:51

Banca Nationala a Romaniei (BNR) explica in raportul anual de ce a fost nevoita sa majoreze, in 2018, de trei ori rata de politica monetara, de la 1,75% la 2,5%, in paralel cu un control mai strict al lichiditatii: cresterea inflatiei, a cursului de schimb valutar, precum si a dezechilibrelor macroeconomice.

BNR a subliniat, de asemenea, ca sunt necesare si masuri de politica fiscala si reforme structurale, in vederea corectarii deficitelor gemene (bugetar si de cont curent), astfel incat politica monetara sa nu fie supraimpovarata, adica sa nu avem cresteri si mai mari de dobanzi sau de depreciere a leului.

In raportul anual al BNR din 2018 se arata:

"În anul 2018, marcat la nivel global de temperarea ușoară a expansiunii economice, dar și de o accentuare a climatului de incertitudine, România a înregistrat o creștere economică de 4,1 la sută. Decelerarea cu 2,9 puncte procentuale față de cel mai alert ritm din perioada postcriză, consemnat în 2017, nu a fost acompaniată însă de o detensionare a echilibrelor macroeconomice. Avansul absorbției interne dincolo de potențialul economiei a impulsionat importurile, în condițiile în care cererea de consum, chiar dacă și-a atenuat dinamica, a rămas robustă pe fondul măsurilor în domeniul politicii veniturilor și al creșterii deficitului structural de forță de muncă.

Majorarea importurilor într-un ritm superior celui al exporturilor a condus la adâncirea deficitului de cont curent până la 4,5 la sută din PIB. Evoluția este preocupantă în contextul în care majoritatea țărilor din UE au înregistrat surplusuri de cont curent sau deficite reduse, iar fluxurile nete de investiții străine directe, deși relativ stabile, și-au diminuat în anul 2018 ponderea în structura finanțării dezechilibrului extern al economiei românești.

În ceea ce privește deficitul bugetului general consolidat, acesta s-a plasat la limita plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate și creștere, conduita politicii fiscale nesituându-se nici în 2018 pe coordonate anticiclice.

Similar anului precedent, 2018 s-a încheiat cu o rată anuală a inflației de 3,3 la sută, situată în interiorul intervalului de variație asociat țintei staționare de 2,5 la sută ±1 punct procentual. În primele trei trimestre însă, rata inflației a evoluat peste limita superioară a acestuia, pe fondul intensificării semnificative a acțiunii tranzitorii a unor factori de natura ofertei, aflați în afara sferei de influență a politicii monetare, precum majorarea amplă a cotațiilor petrolului sau creșterea substanțială a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale pe piețele concurențiale specifice.

În contextul persistenței excedentului semnificativ de cerere agregată și al dinamicii ascendente a costurilor salariale unitare în 2018, rata inflației de bază (care elimină prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice din calculul inflației) s-a plasat în luna decembrie la 2,4 la sută, nivel înregistrat și la finele anului anterior.

În acest mediu de implementare complicat, adecvarea conduitei politicii monetare din perspectiva asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu a impus utilizarea a două maniere distincte de reacție a băncii centrale.

Astfel, în prima parte a anului, BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară în lunile ianuarie, februarie și mai cu câte 0,25 puncte procentuale, până la 2,5 la sută, și a întărit controlul asupra lichidității din sistemul bancar.

Aceste acțiuni întreprinse de BNR au reprezentat continuarea ajustării conduitei politicii monetare, care a debutat în ultimul trimestru al anului 2017 prin îngustarea în doi pași consecutivi de câte ±0,25 puncte procentuale a coridorului ratelor dobânzilor la facilitățile permanente și prin trecerea la gestionarea fermă a lichidității.

Ulterior lunii mai 2018, banca centrală a menținut neschimbată rata dobânzii-cheie, precum și parametrii principalelor instrumente ale politicii monetare.

Fluctuațiile ample ale lichidității de pe piața monetară, implicând inclusiv schimbări de semn ale poziției sale nete, și prevalența la nivel european a caracterului acomodativ al politicii monetare au determinat BNR să acorde în 2018 un rol important gestionării lichidității, abordare care a fost păstrată și în prima parte a anului 2019.

Fluctuațiile lichidității au fost accentuate de creșterea impactului principalilor factori autonomi, în particular al operațiunilor Trezoreriei statului prilejuite de execuția bugetară și finanțarea datoriei publice și al tranzacțiilor nerezidenților pe piața financiară locală, cu potențiale implicații asupra cursului de schimb al leului, mai ales în contextul deteriorării poziției externe a economiei.

În aceste condiții, banca centrală a utilizat intens și într-o manieră flexibilă atât instrumentele menite să absoarbă lichiditatea excedentară de pe piață, cât și pe cele destinate furnizării de rezerve băncilor, recurgând în ambele cazuri deopotrivă la operațiuni de piață monetară și la facilitățile permanente oferite instituțiilor de credit.

Presiunile în sensul deprecierii monedei naționale au reprezentat, date fiind implicațiile lor inflaționiste, un argument suplimentar pentru întărirea politicii monetare în primul semestru al anului 2018, aceasta permițând, de altfel, relativa stabilizare a cursului de schimb leu/euro.

Măsurile adoptate au constituit o reacție proporțională cu provocările asociate unui context macroeconomic marcat de saltul înregistrat de rata inflației în prima parte a anului 2018 și de accentuarea dezechilibrelor din economie.

Abordarea de ansamblu promovată de BNR a vizat evitarea majorării mai ample a ratei anuale a inflației deasupra intervalului țintei în cursul primului semestru, precum și readucerea ulterioară și menținerea acesteia pe termen mediu în linie cu ținta staționară, în condițiile continuării sprijinirii creșterii economice și ale protejării stabilității financiare.

Totodată, conduita politicii monetare a fost determinantă pentru ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mai lung. În 2018 și în prima parte a anului 2019, BNR a continuat să utilizeze intens instrumentele și mijloacele specifice de comunicare și explicare detaliată a rațiunilor deciziilor de politică monetară. Prin intermediul acestora au fost reliefate necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare cu efecte indezirabile în economie, precum și importanța progresului reformelor structurale pentru întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Pentru ca echilibrele macroeconomice și stabilitatea financiară să nu se deterioreze este esențială asigurarea coerenței acestui mix de politici, în cadrul căruia cea mai bună contribuție pe care banca centrală o poate avea la realizarea unei creșteri economice durabile constă în asigurarea atât a stabilității prețurilor, cât și a celei financiare.”

 

Comentarii

RADULESCU MARCEL
EXPLICATII LE B.N.R.
Eu vreau ca BNR sa ne explice altceva, ceva ce de fapt ocoleste de ani de zile: de ce a acceptat fara obiectii prabusirea sistemului bauspar????????!!!!!!!!!!!!!!!! Dupa aceea ne mai putem uita in gura ei....



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Analize economice



Raportul dintre pensia medie si salariul mediu a coborat sub 50% in 2019

În 2019, creșterea pensiei nominale ca medie anuală a fost de 9,6%, ușor sub nivelul din 2018 (9,9%), potrivit datelor publicate de INS. Pe fondul unei inflații anuale de 3,83%, puterea de cumpărare a pensionarilor a crescut cu 5,6%. Din 2016 încoace, avansul pensiilor detalii

Numarul participantilor la pilonul II de pensii a ajuns la 7,5 milioane

Numărul participanților la pilonul II de pensii a depășit pragul de 7,5 milioane la finele lunii februarie, potrivit datelor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Aproape jumătate dintre participanți (48,2%) sunt concentrați în cele mai mari două fonduri detalii

O treime din deficitul comercial al Romaniei este cauzat de importurile din Ungaria si Polonia

Potrivit datelor publicate de Eurostat, aproape jumătate din deficitul comercial înregistrat de România pe anul 2019 a fost cauzat de soldurile negative cu șase țări din regiune. Pe podium în acest nedorit top al minusurilor în relațiile bilaterale figurează detalii

Marile disparitati regionale din Romania, in statisticile Eurostat: nivelul de trai din Bucuresti e printre cele mai ridicate din Europa, iar cinci regiuni romanesti sunt printre cele mai sarace

Bucureștiul se situează pe locul opt în UE ca nivel de trai măsurat în termeni de PIB/angajat, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2018, ajustate cu nivelul prețurilor din fiecare țară. Doar două regiuni din Irlanda, Luxemburgul și patru regiuni din Belgia detalii

Ultimele Comentarii