Protectia Consumatorilor | Procese

Motivarea deciziei definitive a instantei prin care s-a stabilit ca First Bank (fosta Piraeus Bank) avea clauze abuzive in contractele de credit

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2019-06-29 10:47

First Bank (fosta Piraeus Bank), a avut clauze abuzive in contractele de credit, se arata in motivarea unei decizii definitive a Curtii de Apel Bucuresti: "banca are dreptul discreționar, necondiționat de elemente obiective, de a modifica în mod unilateral cuantumul dobânzii, anuitatilor, penalitatilor care se vor opera de către bancă, ceea ce, în mod evident, încalcă exigențele bunei-credințe", se arata in motivare.

Nr. unic (nr. format vechi) : 36689/3/2015*
Data inregistrarii 10.03.2016
Data ultimei modificari: 12.06.2018
Sectie: Secţia a-VI-a Civilă
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: acţiune în constatare pv.nr.0687092/01.04.2015
Stadiu procesual: Fond

Părţi
Nume Calitate parte
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR Reclamant
PIRAEUS BANK ROMANIA SA CU SEDIUL ALES LA SCA ŢUCA ZBÂRCEA ŞI ASOCIATII Pârât
DUMITRACHE LUCIANA Intervenient
ONILA MARIANA Intervenient
ASOCIATIA ROMANA A BANCILOR Intervenient

Şedinţe
14.02.2017
Ora estimata: 09:00
Complet: C22-Fond
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Califică exceptia prescripţiei întemeiată pe art. 13 din O.G. 2/2001 ca fiind o apărare de fond. Respinge excepţia inadmisbilităţii invocată de către pârâtă, raportat la constatarea caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit nr. 4213000000063084/08.08.2008, ca neîntemeiată. Respinge exceptia inadmisbilităţii invocată de către pârâtă raportat la dispoziţiile art. 11 si 12 din Legea 193/2000. Respinge exceptia lipsei de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă prevăzute în contractele încheiate cu petentii Petcu Daniel, Ţârnă Marian, Deaconu Tudora, Miu Florin Eugen, Donea Vasile Sorin/Melinte Mariana, Petrea Viorel, Dragomir Elena si Ionel, Basturia Vasile, Mihăescu Mihail, Ilie Constantin si Abaza (Diaconu) Violeta Adriana. Admite în parte acţiunea formulată de reclamanta AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR. Admite cererile de intervenţii accesorii formulate în interesul reclamantei ANPC de către intervenientele Onilă Mariana si Dumitrache Luciana. Respinge cererea de interventie accesorie făcută în interesul pârâtei a Asociatiei Române a Băncilor. Constată caracterul abuziv al următoarelor clauze ce au făcut obiectul Procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr.0687092 din 01.04.2015, emis de reclamanta ANPC - 1) Contractul de imprumut pentru refinanţarea unui credit de consum nr.420102G0170443071/06.06.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 2) Contractul de imprumut pentru refinanţarea unui credit de consum nr.422002G0150555729/29.02.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 3) Contractul de imprumut pentru refinanţarea unui credit de consum nr.421702G017041689508.02.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 4) Contractul de imprumut pentru refinanţarea unui credit de consum nr.420202J1750613204/25.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 5)Contractul de imprumut pentru nevoi personale nr.424402G0170613290/29.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 6) Contractul de imprumut pentru nevoi personale nr.422202J2130614233/28.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 7)Contractul de imprumut pentru nevoi personale nr.422202G0160629567/07.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 8)Contractul de imprumut pentru nevoi personale nr.42050000000642335/19.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 9)Contractul de imprumut pentru nevoi personale nr.42020000000385831/12.12.2007 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 10) Contractul de imprumut pentru refinanţarea unui credit de consum nr.300002J1150492398/14.04.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 11)Contractul de imprumut pentru nevoi personale nr.14040000000546846/19.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11; 12)Contractul de imprumut pentru nevoi personale nr.42130000000630384/08.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11. Respinge cererea reclamantei de constatare a caracterului abuziv al clauzei de la pct.8.4 din contractele menţionate mai sus. Menţine în parte Procesul-verbal de constatare a contravenţiei nr.0687092 din 01.04.2015, emis de reclamanta ANPC. Aplică pârâtei PIRAEUS BANK ROMÂNIA SA sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 300 lei. Obligă pârâta PIRAEUS BANK ROMÂNIA SA la modificarea tuturor contractelor de adeziune în curs de executare ce conţin aceste clauze, prin eliminarea clauzelor abuzive. Respinge cererea de obligare a pârâtei PIRAEUS BANK ROMÂNIA SA la restituirea sumelor de bani încasate în baza acestor clauze abuzive, ca inadmisibilă. Respinge cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată. Cu apel, în 30 de zile de la comunicare. Apelul se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.02.2017.
Document: Hotarâre 506/2017 14.02.2017

Nr. unic (nr. format vechi) : 36689/3/2015* (1456/2018 )
Data inregistrarii 12.06.2018
Data ultimei modificari: 24.05.2019
Sectie: Secţia a VI-a civilă
Materie: Litigii cu profesioniştii
Obiect: acţiune în constatare pv.nr.0687092/01.04.2015
Stadiu procesual: Apel

Părţi
Nume Calitate parte
AUTORITATEA NATIONALA PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR Apelant Reclamant
PIRAEUS BANK ROMANIA SA CU SEDIUL ALES LA SCA ŢUCA ZBÂRCEA ŞI ASOCIATII Apelant Pârât
DUMITRACHE LUCIANA Intimat Intervenient
ONILA MARIANA Intimat Intervenient
ASOCIATIA ROMANA A BANCILOR Intervenient Intervenient

Şedinţe
18.12.2018
Ora estimata: 09:00
Complet: S6 Completul 2A
Tip solutie: Nefondat
Solutia pe scurt: Respinge apelurile ca nefondate. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18.12.2018.
Document: Hotarâre 2562/2018 18.12.2018

2562/2018
18-12-2018
Actiune în constatare
Curtea de Apel BUCURESTI

Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2018:046.xxxxxx

R O M Â N I A

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXXX

 

C URTEA DE APEL BUCUREȘTI–SECȚIA A VI-A CIVILĂ

Decizia civilă nr.2562

Ședința publică de la 18.12.2018

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - M______ I____ P________-B____

JUDECĂTOR - A______ L______ E______ ECXARCU-H_____

GREFIER - F_________ D______

 

 

Pe rol fiind pronunțarea asupra apelurilor formulate de apelanta-reclamantă A__________ NAȚIONALĂ P_____ PROTECȚIA C_____________ și apelanta-pârâtă P______ B___ ROMÂNIA S.A., împotriva Sentinței civile nr. 506 din 14.02.2017, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatele-interveniente A________ R_____ A B_______, D_________ L______ și O____ M______.

Dezbaterile au avut loc la data de 23.10.2018, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea, p_____ a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp p_____ a delibera, a amânat pronunțarea la data de 06.11.2018, 20.11.2018, 04.12.2018 și 18.11.2018, când, în aceeași componență, a decis următoarele:

 

C U R T E A

 

Prin Sentința civilă nr. 506 din 14.02.2017 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă s- a calificat excepția prescripției întemeiată pe art. 13 din O.G. 2/2001 ca fiind o apărare de fond.

A respins excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă, raportat la constatarea caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit nr. xxxxxxxxxxxxxxxx/08.08.2008, ca neîntemeiată.

A respins excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă raportat la dispozițiile art. 11 si 12 din Legea 193/2000.

A respins excepția lipsei de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă prevăzute în contractele încheiate cu petenții P____ D_____, Țârnă M_____, D______ T_____, M__ F_____ E____, D____ V_____ S____/M______ M______, P_____ V_____, D_______ E____ si I____, Basturia V_____, M_______ M_____, I___ C_________ si A____ (D______) V______ A______.

A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ în contradictoriu cu pârâta P______ B___ Rom ânia SA .

A admis cererile de intervenții accesorii formulate în interesul reclamantei ANPC de către intervenientele O____ M______ și D_________ L______ .

A respins cererea de intervenție accesorie făcută în interesul pârâtei a Asociației Române a Băncilor .

A constatat caracterul abuziv al următoarelor clauze ce au făcut obiectul Procesului-verbal de constatare a contravenției nr.xxxxxxx din 01.04.2015, emis de reclamanta ANPC –

1) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum nr. 420102G xxxxxxxxxx/06.06.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

2) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum nr. 422002Gxxxxxxxxxx/29.02.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

3) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum nr. 421702Gxxxxxxxxxxxx.02.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

4) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum nr. 420202Jxxxxxxxxxx/25.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

5) Contractul de împrumut p_____ nev oi personale nr. 424402Gxxxxxxxxxx/29.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

6) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.422202Jxxxxxxxxxx/28.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

7) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr. 422202Gxxxxxxxxxx/07.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

8) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.xxxxxxxxxxxx42335/19.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

9) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.xxxxxxxxxxxx85831/ 12.12.2007 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

10) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum nr.300002Jxxxxxxxxxx/14.04.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

11) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr. xxxxxxxxxxxxxx 846/19.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

12) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.xxxxxxxxxxxx30384/08.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11.

A respins cererea reclamantei de constatare a caracterului abuziv al clauzei de la p ct.8.4 din contractele menționate mai sus.

A mentinut în parte Procesul-verbal de constatare a contravenției nr.xxxxxxx din 01.04.2015, emis de reclamanta ANPC.

A aplicat pârâtei P______ B___ România SA sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 30 0 lei.

A obligat pârâta P______ B___ România SA la modificarea tuturor contractelor de adeziune în curs de executare ce conțin aceste clauze, prin eliminarea clauzelor abuzive.

A respins cererea de obligare a pârâtei P______ B___ România SA la restituirea sumelor de bani încasate în baza acestor clauze abuzive, ca inadmisibilă.

A respins cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Analizând actele si lucrările dosarului, tribunalul constată următoarele :

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A.N.P.C. a investit instanța cu verificarea procesului verbal de contravenție nr. xxxxxxx/01.04.xxxxx, cu privire la care a solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzelor 3.2, 8.4, 13.11 din contractele ce au făcut obiectul controlului, precum si aplicarea unei sancțiuni contravenționale în temeiul art. 16 din legea 193/2000 pârâtei P______ B___ ROMÂNIA S.A.

În ceea ce priveste excepția prescripției invocate de către pârâtă, în temeiul art. 13 alin.1 din O.G. 2/2001, tribunalul o caliaficat-o ca o apărare de fond, având în vedere că p_____ a se pronunța cu privire la aceasta, mai întâi trebuie să se verifice dacă prevederile art. 3.2, 8.4, 13.11 din contractele supuse controlului A.N.P.C., au un caracter abuziv. Mai mult, în acest caz specific, instanța este cea care stabilește amenda si doar în condițiile în care se constată că în contractele de credit controlate de către A.N.P.C. au fost inserate clauze abuzive. Pe această apărare instanța se va pronunța după ce va verifica fiecare dintre cele trei clauze menționate mai sus, p_____ a stabili dacă au sau nu un caracter abuziv.

Tribunalul a respins excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă, raportat la constatarea caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit nr. xxxxxxxxxxxxxxxx/08.08.2008, ca neîntemeiată.

În sprijinul excepției de mai sus, pârâta a arătat că petentul T______ B_____-D_____ a formulat, separat și anterior sesizării instanței de către A.N.P.C., cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. xxxxx/299/2015, înregistrat inițial pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, declinat apoi la Tribunalul Bucuresti, prin care se invocă, printre altele, si caracterul abuziv al clauzei de la art. 3.2 din contractul de credit. În esență, pârâta susține că urmare a acestui fapt petentul T______ nu mai avea deschisă prezenta cale procedurală p_____ a obține constatarea caracterului abuziv al clauzei de la art. 3.2 din contractul de credit.

Tribunalul, la respingerea excepției inadmisibilității, a avut în vedere dispozițiile art. 12 alin.4 din Legea 193/2000, prin care se arată că dispozițiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conține clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acțiune ori pe cale de excepție, în condițiile legii.

În ce priveste excepție inadmisibilității invocată de către pârâtă raportat la dispozițiile art. 11 si 12 din Legea 193/2000.

Pârâta a arătat că petentii P____ D_____, Țarnă M_____, D____ V_____/ M______ M______, P_____ V_____, A____ (D______) V______ prin reclamatiile inregistrate la reclamanta A.N.P.C., nu au invocat caracterul abuziv al clauzelor contractuale de la 3.2, 8.4, 13.11. pârâta susține că, având în vedere acest fapt, nu se putea invoca de către reclamantă, din oficiu, caracterul abuziv al respectivelor prevederi contractuale.

Tribunalul constată că această excepție este una neîntemeiată raportat la prevederile art.9 din Legea 193/2001 care dă dreptul A.N.P.C. să facă verificări si din oficiu cu privire la respectarea dispozițiile referitoare la legislația consumatorului.

Tribunalul a respins excepția lipsei de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă prevăzute în contractele încheiate cu petenții P____ D_____, Țârnă M_____, D______ T_____, M__ F_____ E____, D____ V_____ S____/M______ M______, P_____ V_____, D_______ E____ si I____, Basturia V_____, M_______ M_____, I___ C_________ si A____ (D______) V______ A______.

Se afirmă de către pârâtă că nu a modificat dobânda în temeiul prevederilor contractuale reclamate ca fiind abuzive, dar tribunalul constată că nu s-a făcut nicio probă în acest sens, astfel că excepția lipsei de interes are un caracter neîntemeiat.

Tribunalul, analizând temeinicia cererii de chemare în judecată, a constat că cererea este î ntemeiată în parte, motiv p_____ care a constatat caracterul abuziv al următoarelor clauze ce au făcut obiectul Procesului-verbal de constatare a contravenției nr.xxxxxxx din 01.04.2015, emis de reclamanta ANPC –

1) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum nr. 420102Gxxxxxxxxxx/06.06.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

2) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum nr. 422002Gxxxxxxxxxx/29.02.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

3) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum nr. 421702Gxxxxxxxxxxxx.02.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

4) Contractul de împrumut p_____ refinanțarea unui credit de consum nr. 420202Jxxxxxxxxxx/25.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

5) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr. 424402Gxxxxxxxxxx/29.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

6) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.422202Jxxxxxxxxxx/28.07.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

7) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr. 422202Gxxxxxxxxxx/07.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

8) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.xxxxxxxxxxxx42335/19.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

9) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr.xxxxxxxxxxxx85831/12.12.2007 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

10) Contractul de împrumut p_____ re finanțarea unui credit de consum nr.300002Jxxxxxxxxxx/14.04.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

11) Contractul de împrumut p_____ nevoi personale nr. xxxxxxxxxxxx46846/19.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11;

12) Contractul de împrumut pentr u nevoi personale nr.xxxxxxxxxxxx30384/08.08.2008 - clauzele de la pct.3.2, pct.13.11.

P_____ a reține cele de mai sus, tribunalul a avut în vedere art. 4 din Legea 193/2000 care califică drept abuzivă acea clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul și care, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează în detrimentul consumatorului, prin înfrângerea cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților

Ca atare, din textul normativ enunțat, reglementat de legislația românească în consens cu dispozițiile Directivei 13/93, rezultă că, p_____ a reține existența unei clauze abuzive, instanța trebuie să verifice îndeplinirea următoarelor condiții:

(1) clauza contractuală în litigiu să nu fi fost negociată;

(2) prin ea însăși creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților;

(3) dezechilibrul creat este în detrimentul consumatorului, nefiind respectată cerința bunei credințe.

În privința caracterului nenegociat al clauzelor contractuale instanța a avut în vedere, în primul rând, dispozițiile legale din legislația specială internă (art. 4 alineatele 2 și 3 din Legea 193/2000). Prin urmare, prezumția relativă a caracterului nenegociat al clauzelor standard poate fi răsturnată de profesionist prin dovada contrară.

În cauză pârâta nu a produs o asemenea dovadă, iar sustinerile ca petentii au fost informati cu privire la oferta bancii sau ca au putut negocia, dar nu au dorit acest lucru, nu trebuie sa duca la concluzia ca aceste clauze au fost negociate efectiv. Astfel, această apărare nu a fost reținută.

De altfel, existența unor oferte prestabilite ale băncii reprezintă tocmai un argument în susținerea caracterului preformulat, nenegociat al contractelor de credit, consumatorii fiind puși, cel mai adesea, în situația fie de a accepta, fie de a refuza ofertele astfel formulate de bancă. Caracterul preformulat al contractelor care conțin clauzele suspuse analizei reiese si din aceea că fiecare dintre ele are acelasi conținut.

În privința condițiilor privind dezechilibrul contractual în detrimentul consumatorului, nefiind respectată cerința bunei-credințe, instanța a reținut că acest dezechilibru contractual presupune alterarea armoniei contractuale care este dată, în special, de echivalența și reciprocitatea prestațiilor; în analiza echilibrului contractual se au în vedere elemente precum conținutul drepturilor sau obligațiilor părților, valoarea la care acestea se raportează, precum și existența clauzelor prin care nu se acordă aceleași drepturi ambelor părți contractante.

Cu referire la buna credință instanța a avut în vedere considerentului nr. 16 al Directivei nr. 93/13/CEE „….la evaluarea bunei credințe, trebuie acordată o atenție deosebită autorității pozițiilor de negociere ale părților, dacă consumatorul a fost influențat să fie de acord cu condiția în cauză și dacă mărfurile sau serviciile au fost vândute sau furnizate la cererea expresă a consumatorului; întrucât condiția de bună credință poate fi îndeplinită de vânzător sau furnizor dacă acesta acționează corect și echitabil față de cealaltă parte, ale cărei interese legitime trebuie să le ia în considerare”.

În concret, tribunalul constată că la art. 3.2, din fiecare dintre contractele menționate mai sus, se vorbeste despre dobânda variabilă care urma să se aplice în relațiile contractuale dintre consumator si profesionist.

Se arată la art. 3.2 că rata dobânzii este stabilită în funcție de indicele de referință la care se adaugă marja variabilă a băncii, care la data incheierii contractului este cea menționată la Cap.III. Se mai arată la 3.2 că dobânda se poate modifica în funcție de variația indicelui de referință si/ sau a marjei, aceasta din urmă variind, conform deciziei băncii.

Tribunalul constată că în ce priveste componenta dobânzii variabile, reprezentă de marja băncii, în contract s-a stabilit că aceasta se poate modifica în funcție de decizia băncii, fără a se identifica un criteriu concret si obiectiv pe care să se intemeieze m odificarea.

Instanța reține că, în mod evident, banca are dreptul de a stipula în contracte o dobândă variabilă, însă, în cadrul acestui demers, trebuie să respecte dispozițiile imperative din materia dreptului consumatorului. Or, stipularea unei dobânzi variabile, fără indicarea unui criteriu obiectiv și verificabil, nu îndeplinește exigențele dispozițiilor legale din materia dreptului consumatorului, față de prevederile exprese ale art. 4 din Legea nr. 193/2000.

Referitor la aceste clauze, instanța reține că relevante sunt și dispozițiile art. 1 lit. a din Anexa la Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, conform cărora sunt considerate abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul profesionistului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract. Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare își rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către un consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe p_____ servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivație întemeiată, în condițiile în care profesionistul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părți contractante și acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.

Lit. a din Anexa la Legea nr. 193/2000 prevede necesitatea unei motivații întemeiate. Or, aceasta presupune o detaliere suficientă în contract, astfel încât consumatorul să cunoască încă de la momentul încheierii contractului condițiile concrete care se constituie într-un astfel de motiv care, p_____ a nu crea un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților, contrar exigențelor bunei-credințe, trebuie să fie verificabil atât p_____ consumator, cât și p_____ instanța de judecată. În speță, p_____ modificarea, marjei băncii, componentă a dobânzii variabile, nu se indică nici un criteriu clar si obiectiv ceea ce expune consumatorul la modificări abuzive din partea băncii.

P_____ toate cele de mai sus, s-a constatat caracterul abuziv la clauzelor de la art. 3.2 din contract.

Tribunalul a mai constatat caracterul abuziv al clauzei de la art. 13.11 din contractele menționate mai sus, prin care se stabileste că modificările prezentului contract se efectuează în baza acordului părților, urmând a fi consemnate intr-un act adițional, cu excepția celor privind valoarea dobânzii, anuităților si penalităților, care se vor opera de către bancă.

Prin art. 13.11, banca își rezervă dreptul de a modifica valoarea dobânzii, anuităților si penalităților, fără a indica criteriile în funcție de care poate face asta. La fel ca si mai sus, tribunalul constată că lipsa unor criterii obiective si clare p_____ modificarea prevederilor contractuale enumerate, pune banca pe poziție de superioritate față de consumator, dându-i posibilitatea acesteia să-și impună voința in relațiile contractuale dintre părți.

În ce priveste clauza de la art.8.4, tribunalul constată că aceasta nu are caracter abuziv, fiind redacatată în termeni clari si inteligibili si p_____ un consumator lipsit de pregătire financiar bancară. Astfel, prin clauza respectivă se stabileste modalitatea în care se realizează debitarea contului consumatorului, în cazul în care acesta din urmă nu plătește, la scadență, ratele datorate băncii.

Prin urmare, pe acest din urmă aspect, tribunalul a respins cererea formulată de către reclamantă.

Prin urmare, tribunalul a menținut în parte Procesul-verbal de constatare a contravenției nr.xxxxxxx din 01.04.2015, emis de reclamanta ANPC, doar cu privire la constatările acesteia referitoare la art. 3.2 si 13.11.

Potrivit art. 13 alin. 1 si 2 din Legea 193/2000, instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale. În cazul prevăzut la alin. (1), instanța va aplica și amenda contravențională prevăzută la art. 16 .

Având în vedere cele de mai sus, tribunalul a aplicat pârâtei P______ B___ România SA sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei.

Referitor la prescripția întemeiată pe art. 13 alin1. din O.G. 2/2001, tribunalul constată că în prezenta procedură nu se poate pronunța pe acest aspect.

Astfel, prevederile, de la art. 13 alin.1 din Legea 193/2000, trasează limitele controlului exercitat de instanță în cadrul acestei proceduri, care se limitează la analiza existenței clauzelor abuzive din contract, iar nu și a unor aspecte privind legalitatea procesului-verbal de contravenție din punct de vedere formal. Dacă legiuitorul ar fi intenționat să atribuie și astfel de competențe instanței, ar fi putut să prevadă că instanța va aplica sancțiunea contravențională în cazul în care constată nu numai existența clauzelor abuzive în contract, ci și îndeplinirea condițiilor formale ale procesului-verbal de contravenție. Or, legiuitorul nu a optat p_____ o astfel de reglementare.

Mai mult, conform art. 16 alin. 2 din OG nr. 2/2001, prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 27-29 . Prin urmare, rămân aplicabile prevederile din OG nr. 2/2001 care reglementează plângerea contravențională, respectiv art. 31-36, apelanta din prezenta cauză având posibilitatea de a exercita această acțiune. Dacă legiuitorul ar fi apreciat că, într-o astfel de cauză ca speța de față, ar fi exclusă calea plângerii contravenționale, ar fi inclus între textele legale exceptate de la aplicare și cele stipulate la art. 31-36 din OG nr. 2/2001.

Prin urmare, tribunalul apreciază că aspectele privind nelegalitatea formală a procesului-verbal trebuie să fie invocate de către apelantă pe calea plângerii contravenționale, iar nu în prezenta procedură.

În ceea ce privește solicitarea formulată de A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ de a se dispune asupra întregului portofoliu al băncii, instanța apreciază că această cerere este admisibilă și întemeiată pe fond.

Sub aspectul admisibilității, trebuie avute în vedere două dimensiuni ale legislației, cea supra-națională, comunitară și cea națională internă.

Directiva 93/13/CE stabilește, la un moment dat în timp (1993), așa cum s-a arătat, principiile de protecție a c_____________ și criteriile și mijloacele prin care se poate ajunge la acest rezultat.

O jurisprudență din ce în ce mai bogată, de după acest moment, recunoaște și pe planul justiției, al judecătorului național în particular, îndrituirea de a interveni asupra situației existenței clauzelor abuzive în contractele dintre profesioniști (comercianți) și consumatori.

Îndrituirea și, totodată, obligația instanței naționale de a se pronunța din oficiu sau în urma sesizării pe cale de excepție, asupra caracterului abuziv al clauzei contractuale sunt subliniate din primele sesizări ale CJCE (în prezent, CJUE) privind clauzele abuzive - Cofidis, C-473/00 din 21.11.2002 : Faculté pour le juge national de relever, d´office ou à la suite d´u ne exception soulevée par le consommateur, le caractère abusif d´une clause du contrat - și reluate în cauzele ulterioare ce conturează dreptul c_____________, cu legislație și jurisprudență aferentă - între acestea, Asturcom Telecomunicaciones , C-40/08 , P ohotovost’ s.r.o., C-76/10 , Oceano Grupo Editorial S.A. versus Rocio Murciano Quintero C – 240/98, etc. – întărind, cu efecte la nivel național caracterul de ordine publică al prevederilor din materia c_____________.

În legătură cu limitele acestei protecț ii, cauza Caja de Ahorros y Monte de Piedad de Madrid, C-484/08 citată de către intervenienți, consfințește dreptul statelor de a aplica o protecție mai mare c_____________ decât minimul stabilit de directivă, și permite instanțelor naționale constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterul adecvat al prețului sau remunerației, pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de alta parte, chi ar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si inteligibil.

Curtea a subliniat că „ Directiva nu a realizat decât o armonizare parțială și minimală a legislațiilor interne referitoare la clauzele abuzive, recunoscând totodată statelor membre posibilitatea de a asigura c_____________ un nivel mai ridicat de protecție decât cel pe care aceasta îl prevede. Astfel, art.8 din directiva prevede in mod expres posibilitatea statelor membre de a „adopta sau [de a] menține cele mai stricte dispoziții compatibile cu tratatul in domeniul reglementat de [...] directiva, p_____ a asigura consumatorului un nivel maxim de protecție ".

În același sens al aplicării acestor principii, prin care statul extinde efectul protecționist al legislației privindu-i pe consumatori, se înscrie și evoluția legislativă națională a dispozițiilor legale din domeniu, evoluție citată anterior: Lg. nr.174/2008, OUG nr.50/2010, în forma adoptată prin Lg. nr.288/2010, Codul Consumului și OG nr.21/1992 și, cu aplicabilitate directă în cauza de față, Lg. nr.193/2000.

Se observă, din conținutul acestei legi, că dispozițiile art.12 și 13, în baza cărora este formulată solicitarea dedusă prezentei judecăți și potrivit cărora instanța dispune măsurile asupra contractelor conținând clauze abuzive, au cunoscut o evoluție ce reflectă inocularea progresivă a ideii de protecție a interesului public, depășind limitele interesului privat în cazul acțiunilor privind protecția c_____________ în contractele încheiate între profesioniști și consumatori:

Art. 12. - Procesul-verbal se transmite, după caz, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârșit fapta sau în a cărei rază teritorială contravenientul își are domiciliul sau, după caz, s_____.

Art. 13. (1) Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, aplică sancțiunea contravențională conform art. 15 și dispune, sub sancțiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, în măsura în care contractul rămâne în ființă, sau desființarea acelui contract, cu daune interese, după caz. ” – forma inițială a legii, la 10.11.2000, când legea a fost publicată în Monitorul Oficial al României.

Forma aplicabilă în prezent, începând de la data de 01.10.2013, când _____________________________ aduse prin art.82 din Lg. nr.76/2012, p_____ punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă:

Art. 12. - (1) În cazul în care constată utilizarea unor contracte de adeziune care conțin clauze abuzive, organele de control prevăzute la art.8 vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, s_____ profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.

(2) La cererea de chemare în judecată va fi anexat procesul-verbal întocmit potrivit art. 1 1.

(3) Asociațiile p_____ protecția consumatorului care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 30 și 32 din Ordonanța Guvernului nr.21/1992 privind protecția c_____________, republicată, cu modificările și completările ulterioare, îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conțin clauze abuzive, la instanța prevăzută la alin. (1), p_____ ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, precum și modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. Dispozițiile art. 13 alin. (1) și (4) sunt aplicabile.

(4) Dispozițiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conține clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acțiune ori pe cale de excepție, în condițiile legii.

Art. 13. - (1) Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), instanța va aplica și amenda contravențională prevăzută la art. 16. (3) Dacă instanța constată că nu sunt clauze abuzive în contract, va anula procesul-verbal întocmit. (4) Hotărârea este supusă numai apelului.

Este foarte clar că, la început, protecția s-a văzut ca fiind exercitată la nivel individual, legea folosind termenul „contract” numai la singular, efectul hotărârii judecătorești fiind ut singuli , întinzându-se doar asupra contractului ce făcea obiectul sesizării: „ existența clauzelor abuzive în contract… în mă sura în care contractul rămâne în ființă, sau desființarea acelui contract”

După 01.10.2013, statul aliniază legislația la sensul de aplicare a Directivei 93/13/CE, efectul hotărârii judecătorești extinzându-se, de la contracte de adeziune analizate punctual, individual, la întreaga categorie a contractelor similare din portofoliul profesionistului, rațiunea unei asemenea extinderi fiind caracterul de normă imperativă, de ordine publică a prevederilor privind protecția c_____________.

Statul aplică astfel, în exercitarea atribuțiilor sale de protejare a interesului public, o măsură ce se bazează pe tipul de raționament inductiv (extrapolarea de la particular la general), p_____ situațiile în care constată contracte preformulate în care se identifică existența clauzelor abuzive, operațiune ce face obiectul analizei de conținut a acestora.

Ca efect, două consecințe extrem de importante decurg pe plan procesual: 1) legitimarea procesuală specifică recunoscută asociațiilor de profil (de protecție a c_____________) p_____ formularea unor acțiuni colective – art.12 alin.3 din Lg. nr.193/2000 și 2) extinderea efectului hotărârii judecătorești la o întreagă categorie de contracte, deși analiza în cadrul litigiului se face ut singuli , pe un sau pe câteva dintre contracte, nu pe toate contractele din portofoliul băncii.

Așa cum instanța a subliniat pe parcursul acestui litigiu, extrapolarea efectelor unei hotărâri judecătorești de la particular la general, fără verificarea punctuală, în cadrul procesului, a întregului portofoliu al băncii este o situație sui-generis, ce scapă interdicției menționată de art. 5 alin.ultim din Codul Civil, prin jocul priorității legii speciale în raport cu cea generală: „ 4) Este interzis judecătorului să stabilească dispoziții general obligatorii prin hotărârile pe care le pronunță în cauzele ce îi sunt supuse judecății.”

Având în vedere că analiza probatoriului din prezenta cauză a relevat existența a 12 contracte de adeziune, preformulate, prin care parata a inserat clauze abuzive (potrivit standardelor naționale și comunitare), instanța a admis sesizarea Autorității Naționale p_____ Protecția C_____________ întemeiată pe prevederile art.12 și 13 din Lg. nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori și a obligat pârâta la modificarea tuturor contractelor de adeziune în curs de executare ce conțin aceste clauze, prin eliminarea clauzelor abuzive.

Tribunalul a respins cererea de obligare a pârâtei P______ B___ România SA la restituirea sumelor de bani încasate în baza acestor clauze abuzive, ca inadmisibilă.

Tribunalul, apreciază ca fiind inadmisibilă această cerere, partea reclamantă neavând calitate p_____ a formula o astfel de solicitare, având în vedere dispozițiile Legii nr. 193/2000, natura litigiului dedus judecății, respectiv sesizare p_____ sancționare contravențională cu măsura complementară a înlăturării clauzelor abuzive, partea reclamantă neavând calitate și neputând solicita într-o asemenea acțiune specifică ceea ce pot solicita, într-adevăr, consumatorii în raporturile acestora directe cu banca dedusă judecății, însă pe altă cale decât cea prin care partea reclamantă a sesizat prezenta instanță de judecată p_____ sancționare și înlăturarea acestor clauze.

În ce priveste cheltuielile de judecată solicitate de către pârâtă, tribunalul le-a respins, având în vedere că a menținut procesul verbal de contravenție în cea mai mare parte a sa si a procedat, drept consecință, si la amendarea pârâtei. În contextul redat mai sus, pârâta est e partea care a pierdut procesul si, astfel, nu se poate prevala de prevedrile art. 453 alin. 1 C.p.c.

Ca urmare a admiterii cererii principale, în parte, tribunalul aa admis si cererile accesorii făcute în sprijinul reclamantei de către intervenientele O____ M______ și D_________ L______ . Având în vedere că instanța a calificat cererile făcute de cele două ca fiind accesorii, tribunalul nu se va pronunța pe aspectele, care le dau acestora caracter de intervenție în interes propriu.

De asemenea, pe cale de consecință, tribunalul a respins cererea de intervenție accesorie făcută în interesul pârâtei de către Asociația Română a Băncilor .

Impotriva acestei sentințe a formulat apel A__________ NAȚIONALĂ P_____ PROTECȚIA C_____________ prin care a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul constatării faptei P______ ROMÂNIA B___ S.A. de a insera clauze abuzive în contractele încheiate cu clienții, respectiv contravenția prevăzută de art. 13 alin. (1) (“Instanța, în cazul în care constată, existenta clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate , destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale. ”) coroborat cu prevederile art. 1 alin. (3) din Legea 193/2000, păstrarea aplicabilității prevederilor art. 16 din același act normativ și menținerea în integralitate a Procesului-verbal nr. 4)xxxxxx/29.04.2015 ca temeinic și legal, p_____ următoarele motive de apel:

Cu privire la clauzele contractuale prevăzute în cadrul art. 8.4. :
Art. 8.4 “împrumutatul și împrumutatul Solidar mandatează prin prezenta Banca în mod expres, irevocabil și necondiționat, să debiteze, la libera sa apreciere, contul curent menționat în Cap.III Termenii împrumutului, și orice, cont al împrumutatului și al împrumutatului Solidar, la datele de scadență ale acestora. Dacă moneda oricărui astfel de cont diferă de moneda în care a fost acordat împrumutul sau în care sunt datorate celelalte sume din sau în legătură cu prezentul Contract. Banca este autorizată expres prin prezentul Contract să utilizeze disponibilitățile respective p_____ a cumpără o sumă egală a: cea in moneda sumelor datorate, aplicând rata de schimb a Băncii și poate debila contul respectiv cu costul aferent cumpărării și alte taxe, după caz. ”

Potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 193/2000 .. Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituită în asociații care, în temeiul unui contract care _____________________________,legii, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale industriale sau de producție, artizanale sau liberale (2) Prin comerciant se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care _____________________________ legi, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori literale, Cât și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acestuia .

Intimata-pârâtă este comerciant în sensul legii, întrucât este o persoană juridică autorizată care, în temeiul unor contracte ce ___________________________ privind protecția c_____________, acționează în cadrul activității sale comerciale.

Caracterul abuziv al clauzelor contractuale prevăzute la art. 8.4, având în vedere situația de fapt menționată; anterior, se poate reține faptul că Legea nr. 193/2000, în forma în vigoare la data încheierii contractelor de credit, prevedea la art. 4 că o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte; prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.

Mai mult, alineatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd că o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens. În acest sens, condiția prevăzută de art. 4 al. 2 privind lipsa unei negocieri directe este îndeplinită întrucât contractele ´“încheiate sunt de adeziune, clauzele cuprinse fiind prestabilite de către împrumutat, fără a da posibilitatea cocontractantului de a modifica sau înlătura vreuna din aceste clauze (orice probă contrară revenind intimatei, potrivit art.4, alin.3, insă intimata niciodată nu a putut dovedi acest aspect).

Mai mult, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții de Justiție a Uniunii Europene, sistemul de protecție pus în aplicare prin directiva menționată se bazează pe ideea că un consumator se găsește într-o situație de inferioritate față de vânzător sau de furnizor în ceea ce privește atât puterea de negociere, cât și de nivelul de informare, situație care îl conduce la adeziunea la condițiile redactate în prealabil, fără a putea exercita o influență asupra conținutului acestora (Hot. din 27 iunie 2000, Oceano Editorial și Solvat Editores și Hot. din 26 octombrie 2006, Mostaza Ciaro) drept p_____ care, p_____ a asigura protecția urmărită de Directiva 93/13, Curtea a subliniat, în mai multe ocazii, că situația de inegalitate care există între consumator și vânzător sau furnizor nu poate fi compensată decât printr-o intervenție pozitiva, exterioară părților din contract (Hot. Oceano Editorial).

Totodată, art. 4 al. 1 din Legea nr. 193/2000 impune și o altă condiție p_____ existența unei clauze abuzive clauza trebuie să creeze, contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorului. Buna-credință presupune, din această perspectivă, faptul că niciuna dintre pârâți nu urmărește să obțină, ca urmare a încheierii contractului, mai mult decât valoarea contraprestației la care s-a obligat cealaltă pârte, respectând astfel un echilibru al prestațiilor reciproce. Per a contrario, reaua-credință intervine ori de câte ori un comerciant, profitând de absența unei negocieri directe a linei clauze, rupe, în mod voit, acest echilibru, urmărind protejarea ´ "propriilor interese, simultan cu dezinteresul față de drepturile consumatorului.

Legea 193/2000 impune o excepție prin prevederile art. 4 alin.6 conform cărora Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal a! contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.

Lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din Legea nr. 193/2000 redă, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive, fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcție de:

a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia;

b) toți factorii care au determinat încheierea contractului;

c) al te clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.

Evaluarea naturii abuzive a .clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.

P_____ a reține existența unei clauze abuzive, instanța trebuie astfel să verifice următoarele condiții:

1) clauza contractuală să nu fi fost negociată:

2) prin ea însăși clauza contractuală creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților;

3) dezechilibrul creat este în detrimentul consumatorului, nefiind respectată cerința bunei-credințe.

Aceste condiții sunt cumulative astfel încât dacă una dintre ele nu este îndeplinită clauza contestată nu poate fi considerată abuzivă. În ceea ce privește buna credință, se are în vedere considerentul nr. 16 al Directivei nr. 93/13/C__ „ ....la evaluarea bunei credințe,, trebuie acordată o atenție deosebită autorității pozițiilor de negociere ale părților, dacă consumatorul a fost influențat să fie de acord cu. condiția în cauză și dacă mărfurile sau serviciile: au fost vândute sau furnizate la cererea expresă a consumatorului; întrucât condiția de bună credință poate fi îndeplinită de vânzător sau furnizor dacă acesta acționează corect și echitabil față de cealaltă parte, ale cărei interese legitime trebuie să le ia în considerare”.

Fără a încălca prevederile legii, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcție de :

a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia ;

b) toți factorii care au determinat încheierea cont ractului:

c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde, în caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului, potrivit art. 77 din Legea nr.296/2004 privind Cod Consum.

În acord cu principiul interpretării conforme, prevederile actului normativ național prin care sunt transpuse în dreptul intern dispozițiile dintr-o directivă, trebuie interpretate, inclusiv în litigiile ce opun doi particulari, în lumina preve derilor directivei transpuse, iar nu în sens contrar.

D____ urmare, deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene care interpretează art. 4, alin. 2 din Directiva 93/13 a consiliului prezintă relevanță p_____ stabilirea sensului art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000, în concret p_____ a se determina sensul expresiei „limbaj ușor inteligibil”, folosite în partea finală din art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000.

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C 26/13, Kâsler și Kâslerne Râbai, pct. 61 p_____ ca instanța națională să poată analiza (controla) dacă o clauză are sau nu caracter abuziv este necesar să fie îndeplinite două cerințe cumulative:

- clauza să nu privească definirea obiectului contractului sau caracterul adecvat al prețului sau remunerației, față de serviciile sau bunurile prestate;

- clauza să nu fie exprimată în mod clar și inteligibil.

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C 26/1.3. Kâsler și Kâslerne Râbai, pct, 42, excepției prevăzute de art. 4 alin. 2 din Directiva 93/13 a Consiliului, de la mecanismul de control pe fond al clauzelor abuzive, trebuie să i se dea o interpretare strictă.

Tot în hotărârea pronunțată la data de 30.04.2014 în cauza C -,26/13,. Kasler și Kaslerne Rabai, pct. 49 și 50, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că se circumscriu noțiunii „obiectul principal al contractului”, clauzele care stabilesc prestațiile esențiale ale contractului și care, ca atare, îl caracterizează, în timp ce clauzele care au un caracter accesoriu în raport cu cele care definesc esența însăși a raportului contractual nu pot fi circumscrise noțiunii „obiectul principal al contractului”, : în sensul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13.

De asemenea, în hotărârea pronunțată la data de 30.04.2014 , Uniunii Europene a stabilit următoarele:

„cerința potrivit căreia o clauză contractuală trebuie redactată în mod clar și inteligibil trebuie înțeleasă ca impunând nu numai ca respectiva clauză să fie inteligibilă, p_____ consumator din punct de vedere gramatical ci și că contractul să expună în mod transparent funcționarea concretă a. mecanismului (...) la care se referă clauza respectivă, precum și relația, dintre acest mecanism și cel prevăzut prin alte clauze referitoare la deblocarea împrumutului, astfel încât acest consumator să poată, să evalueze, pe baza unor criterii clare și inteligibile, consecințele economice care rezultă din aceasta în ceea ce îl privește ”.

Este de notat însă că atât în hotărârea pronunțată la data de 30.04.2014 în cauza C - 26/13, Kâsler și Kâslerne Râbai (pct. 51), cât și în hotărârea pronunțată la data de 26.02.2015 în cauza C - 143/13, M____ și M____ (pct. 53 și 72), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că revine instanței naționale dreptul de a aprecia, „având în vedere natura, economia generală și prevederile contractului de împrumut, precum și contextul său juridic și factual” (pct. 51 din hotărârea pronunțată la data de 30.04.2014 în cauza C - 26/13, Kâsler și Kâslerne Râbai) dacă o clauză reglementează sau nu un element esențial al prestației debitorului și dacă aceasta a fost redactată în mod clar și inteligibil.

Intimata-pârâtă nu a probat că vreuna din clauzele în litigiu ar fi fost negociată, deși sarcina probei asupra acestui aspect îi revenea. Prin urmare prima condiție prevăzută de art. 4 alin. 1 din Legea nr.193/2000 p_____ ca acestea să fie declarate abuzive este îndeplinită.

Clauza 8.4 reglementează un mandat dat intimatei-pârâte de toți cei care și-au asumat obligația de restituire a debitului de a debita orice cont în vederea efectuării plății parțiale scadente, precum și posibilitatea pârâtei de a utiliza disponibilitățile bănești ale debitorilor deținute în alte monede decât cea în care trebuie efectuată plata, în vederea cumpărării respectivei monede la cursul de schimb practicat de bancă.

Această clauză nu face parte din categoria celor care se asociază eu definirea obiectului principal al contractului, deoarece nu instituie nici o obligație caracteristică din cele ce revin împrumutatului în cadrul unui contract de credit bancar, respectiv garantului, intr-un contract de garanție personală.

D____ urmare, în raport de prevederile art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000 și de cele ale art. 4 alin, 2 din Directiva 93/13 a Consiliului, instanța poate verifica dacă această clauză are sau nu un caracter abuziv.

În cauza dedusă judecății, astfel cum fără echivoc rezultă din interpretarea literală a art. 8.4, obligația de achiziționare a monedei străine în care trebuie achitate ratele la scadența (CI IF), prin folosirea de către pârâtă, în temeiul autorizării primite de la titularii conturilor în temeiul art. 8.4, a sumelor aflate în conturile curente ale împrumutați lor/co- plătitorului/garantului, după caz, la cursul de schimb al pârâtei, decurge dintr-un contract de vânzare-cuinparare având ca obiect moneda străină, iar nu din contractul de împrumut.

Împotriva aceleiași sentinte a formulat apel P______ B___ România SA solicitand admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată formulata de ANPC și a cererilor de intervenție accesorii după cum urmează:

1. pe cale de excepție, admiterea excepției prescripției dreptului de a constata și de a

sancționa contravențional Banca, față de dispozițiile art. 13 alin. (1) din OG nr. 2/2001 și, în consecință, respingerea ca prescrisă a cererii de chemare în judecată;

2. pe cale de excepție, respingerea ca inadmisibilă a cererii de constatare a caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit nr. xxxxxxxxxxxx30384/08.08.2008 încheiat cu T______ B_____-D_____, față de dispozițiile art. 33 C.pr.civ. și art. 4.1 alin. (11) din Procedura Generală privind Soluționarea Petițiilor C_____________;

3. pe cale de excepție, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibiliă, față art. 11 și 12 din Legea nr. 193/2000, față de împrejurarea că Procesul-verbal dedus judecății și cererea de chemare în judecată privesc clauze contractuale necontestate petenții P____, Ț____, D____/M______, P_____ și A____.

4. pe cale de excepție, respingerea ca lipsit de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă (clauzele 3.2 și 13.11) prevăzute în contractele încheiate cu petenții P____, Ț____, D______, M__, D____/M______, P_____, D_______, Basturia, M_______, llie și A____ (D______);

5. pe fond, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată pe toate capetele de cerere și anularea Procesului-verbal de constatare a contravenției dedus judecății; cheltuieli de judecată.

Apelanta a formulat următoarele motive de apel:

i. În mod greșit prima instanță nu s-a pronunțat asupra excepției prescripției

 

În primul rând, prima instanță a calificat in mod greșit excepția prescripției ca fiind o apărare de fond, soluție pe care si-a motivat-o in pag. 12 a sentinței prin faptul ca p_____ a se pronunța cu privire la aceasta ar trebui intai sa verifice daca clauzele contestate au caracter abuziv.

Excepția prescripției nu depinde in niciun fel de caracterul abuziv al clauzelor contestate. Fiind in domeniul contravențional, organul de control, in cauza instanța, nu poate verifica daca operatorul economic a săvârșit sau nu o contravenție constând in inserarea de clauze abuzive in contractele cu consumatorii, dacă a intervenit prescripția.

De aceea, soluția instanței este greșită și se impune a fi modificată.

În al doilea rând, după calificarea ca apărare de fond, prima instanță a reținut în pag. 15 a sentinței că nu se poate pronunța asupra excepției prescripției p_____ ca aceasta ar fi o problemă de nelegalitate formală a procesului verbal intocmit de ANPC care ar fi trebuit invocată de parata pe calea plângerii contravenționale. Practic, instanța apreciază excepția prescripției ca fiind inadmisibilă în această procedură, insă nu o respinge in acest fel, ci refuză să o soluționeze.

Soluția instanței este greșită deoarece procesul verbal emis de ANPC nu se comunică băncii spre a fi atacat cu plângere contravențională.

Procedura plângerii contravenționale nu este incidența in situația proceselor verbale emise de ANPC deoarece prin procesul verbal emis de ANPC nu se constată o contravenție și nu se dispune o sancțiune, ci se apreciază cu privire la o situație și se dispune sesizarea instanței ca organ care constată savarsirea unei contravenții și va dispune o sancțiune contravențională.

Rejudecand in apel, solicită ca instanța de apel sa admita excepția prescripției avand in vedere următoarele argumente:

Raportat la faptele contravenționale reținute în sarcina Băncii, constând în inserarea unor clauze pretins abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, rezultă că data la care pretinsele fapte ar fi putut fi săvârșite este data încheierii Contractelor de credit, când au fo st inserate în Contracte respectivele clauzele. De altfel, la pag. 23/25 a Procesului verbal, la capitolul Continuare punctul L, ANPC retine expres ca “data savarsirii faptelor este data încheierii contractelor si anume: 14.04.2008. 12.12,xxxxxxxxxxxxxx08. 04.03.xxxxxxxxxxxxxx08. 23.05.xxxxxxxxxxxxxx08.29.02.xxxxxxxxxxxxxx08. 25.07.2008 si 29.07.2008 .

Or, potrivit art. 13 alin. (1) din OG nr. 2/2001, „aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei”. Așadar, având în vedere această dispoziție, dreptul organelor de control de a constata faptele și dreptul de a aplica sancțiuni contravenționale p_____ pretinsa încălcare a art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 s-a prescris în termen de 6 luni de la data încheierii Contractelor de credit.

Deși pretinsele contravenții ar fi fost săvârșite odată cu inserarea în cuprinsul contractelor a clauzelor contestate, aceste fapte ar avea caracter continuu, pe baza următoarelor argumente:

P_____ determinarea caracterului continuu este important de stabilit momentul săvârșirii pretinsei contravenții, iar nu dacă ulterior săvârșirii actului material ilicit efectele sale se prelungesc în timp.

Contrar susținerilor ANPC, contravenția este continuă nu dacă efectele acesteia au durată în timp, ci dacă actele de săvârșire a acesteia sunt continue, adică sunt săvârșite în mod constant, fără întrerupere, până la data constatării contravenției;

Pretinsa încălcare a obligației legale de a nu prevedea clauze abuzive în Contracte ar fi avut loc o singură dată - la momentul semnării Contractelor, astfel că pretinsa încălcare nu a durat și nici nu avea cum să dureze în timp, în mod obiectiv, nefiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute la art. 13 alin. (2) din OG nr. 2/2001;

Raportat la acestea, dreptul de a stabili și aplica sancțiuni contravenționale este prescris de mai bine de 6 ani.

ii. Prima instanță a nesocotit principiul disponibilității șl a pronunțat o hotărâre cu depășirea limitelor învestirii

Potrivit art. 22 alin. (6) C.pr.civ., judecătorul trebuie sa se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără a depăși limitele învestirii, in afara de cazul in care legea ar dispune altfel. în concret, în prezenta cauză, limitele investirii trebuie determinate in funcție de trei elemente:

- Conținutul Procesului verbal pe care s-a bazat ANPC in formularea cererii de chemare in judecata;

- Formularea capetelor de cerere din cererea de chemare in judecată coroborată cu motivarea in concret a acestora;

- Actele de dispoziție a părții făcute pe parcursul judecații.

Potrivit Secțiunii G a Procesului-verbal nr. xxxxxxx/01.04.2015 dedus judecății în prezenta cauză („Procesul-verbal”), acesta a fost emis în urma unui control realizat de către ANPC ca urmare a sesizărilor formulate de către mai mulți clienți ai băncii, datele de identificare ale acestora fiind consemnate în secțiunea H a Procesului-verbal, iar situația particulară a acestora fiind prezentată p_____ fiecare petent în parte în Secțiunea I a întâmpinării P______. Prin urmare, ANPC nu a efectuat un control tematic cu privire la unele categorii de clauze contractuale, astfel încât să solicite Băncii investigate date, informații si explicații cu privire la situația unor anumite clauze din întreg portofoliul său de contracte. în consecință, analiza ANPC finalizată prin Procesul verbal a privit situația particulara a 13 contracte individualizate ca număr si ca evoluție in executare, astfel cum rezulta din Procesul verbal depus la dosarul cauzei. In cursul investigației, ANPC nu a solicitat băncii sa prezinte situația altor contracte in afara celor 13, ci a urmărit strict soluționarea sesizărilor petentilor titulari a celor 13 contracte. De aceea, concluziile ANPC din cuprinsul procesului verbal nu se pot extinde la alte contracte.

Prin cererea de chemare în judecată întemeiată pe constatările cuprinse în Procesul-verbal strict cu privire la cele 13 contracte de credit analizate, ANPC solicită instanței următoarele:

- C a pătul 1 - capat de cerere principal: “constatarea clauzelor abusive in contractele ce au făcut obiectul procesului verbal de constatare a contravenției, contracte redactate de P______ B___ R______ SA”; din formularea acestui capat de cerere rezultă fara indoiala ca instanța a fost investita sa se pronunțe cu privire la caracterul abuziv al unor clauze contractuale numai in ceea ce privește contractele ce au făcut obiectul investigației ANPC finalizata cu emiterea Procesului verbal, adica strict numai cu privire la cele 13 contracte individualizate in Procesul verbal si in motivarea cererii de chemare in judecată; instanța va avea in vedere ca ANPC, atat in Procesul verbal, cat si in cererea de chemare in judecata a expus situația a 13 contracte cu descrierea sesizării petentilor, a contractelor analizate, a datei si modului in care au fost modificate, fara nicio apreciere asupra felului in care alte contracte din portofoliul băncii au fost modificate; pornind de la aceste constatări, instanța nu se poate considera investita cu privire la alte acte juridice;

- C a pătul 2 - capat de cerere accesoriu: “aplicarea sancțiunii contravenționale corespunzătoare prevederilor Legii nr. 193/2000 ... potrivit art. 16 din actul normativ”; desigur acest capat de cerere nu poate viza decât situația constatata de ANPC ca urmare a sesizărilor clienților și nu situația tuturor contractelor; aceasta concluzie rezulta din faptul ca acest capat de cerere este accesoriu capătului prim din cererea de chemare in judecata, precum și din faptul ca ANPC in cadrul controlului nu a solicitat date si informații privind alte contracte decât cele 13 expres individualizate;

- C a pătul 3 - capat de cerere accesoriu: “constatarea faptei P______ B___ R______ de a insera clauze abuzive in contractele încheiate cu clienții, respectiv contravenția prevăzută de art. 13 alin. 1 coroborat cu prevederile art. 1 alin 3 din actul normative menționat si obligarea acesteia la modificarea clauzelor considerate ca fiind abuzive”: si in cazul acestui capat de cerere, se menține raționamentul de la căpătui anterior de cerere in sensul ca nu se poate referi decât la cele 13 contracte de credit deduse judecații prin căpătui pr im de cerere si prin Procesul verbal emis;

- C a pătul 4 - capat de cerere accesoriu: ANPC a solicitat restituirea sumelor achitate in plus, insa cu privire la acest capat de cerere ANPC a formulat cerere de renunțare la judecata, iar instanța a luat act de renunțare printr-o incheiere p_____ ca mai apoi sa respingă ca fiind inadmisibilă (pag. 17 din sentință).

Așadar, din moment ce ANPC nu a solicitat instanței obligarea P______ la constatarea caracterului abuziv din toate contractele de credit încheiate de P______ B___ R______ cu toti clienții sai, precum este reglementat prin art. 12 alin. (1) și 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, rezultă că ANPC a vizat exclusiv cele 13 contracte analizate și care au stat la baza emiterii Procesului-verbal.

ANPC a susținut in cadrul dezbaterilor orale in sensul ca Legea îi permite sa solicite astfel de masuri cu privire la intreg portofoliul de contracte al băncii, insa acesta susținere nu se corelează cu limitele controlului efectuat si cu limitele investirii instanței. In plus, trebuie avut in vedere ca cine poate mai mult, poate si mai puțin. Așadar simpla abilitare a ANPC de a solicita constatarea caracterului abuziv a unor clauze din toate contractele unei banei nu inseamna ca ANPC nu poate face verificări si nu poate face constatări numai cu privire la unele contracte, ca in cazul de fata.

Prin urmare, față de dispozițiile art. 12 alin. (1) și 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, efectele admiterii cererii de chemare în judecată, puteau viza exclusiv contractele de credit analizate în cuprinsul Procesului-verbal, încheiate cu împrumutații-petenți ANPC, iar nu toate contractele de credit aflate în portofoliul P______, încheiate și cu alți clienți ai Băncii decât cei menționați în cuprinsul actului de control.

Se opun cu putere de lucru judecat in cauza soluțiile pronunțate de instanțele de judecata in cazurile unor contracte de credit determinate. In acest sens, au fost depuse la dosarul cauzei hotărârile pronunțate in următoarele dosare:

- xxxxxx/299/2015 (P______ v. N____ C_________), rămasă definitivă prin soluționarea apelurilor de către Tribunalul București în sens favorabil P______.

- XXXXXXXXXXXXX (P______ v. G___) - sentința Judecătoriei Slobozia, rămasă definitivă prin neapelare.

- xxxxx /300/2014 (P______ v. M_____) - soluționat de către prima instanță de către Judecătoria Sectorului 2 București.

- XXXXXXXXXXXXX (P______ v. N______ P___) - soluționat de către prima instanță de către Judecătoria Focșani.

P_____ toate aceste motive, se impunea ca instanța sa constate ca a fost investita sa se pronunțe cu privire la situația concreta a 13 contracte de credit.

Prima instanță a considerat ca după 01.10.2013 a fost aliniata legislația si ca: (1) asociațiile de profil au legitimare procesuală specifica p_____ formularea unor acțiuni colectice, (2) are loc o extindere a efectului hotărârii judecătorești la o intreaga categorie de contracte deși analiza in cadrul litigiului se face ut singuli (pag. 17 din sentință).

Raționamentul instanței este corect, insa a fost greșit aplicat in cauza de fata raportat la cerințele specifice din cererea de chemare in judecata.

Astfel, ANPC nu a solicitat nici prin petite si nici prin motivarea cererii eliminarea clauzelor contestate din intreg portofoliul de contracte ale băncii, p ermanent facandu-se vorbire despre cele 13 contracte analizate.

In concret, apelanta nu contesta abilitarea sau legitimarea ANPC de a solicita modificarea tuturor contractelor, ci insista pe faptul ca ANPC prin cererea sa nu a investit instanța cu privire la intreg portofoliul de contracte ale băncii .

Mai mult, probatoriul s-a făcut limitat la situația celor 13 contracte si nu se poate deduce ca toate contractele sunt identice. Probatoriul a fost astfel administrat raportat la limitele cererii de chemare in judecata, limite pe care instanța nu le poate extinde prin insasi hotararea pronunțată.

Prin urmare, prima instanța a dat mai mult decât s-a cerut.

Î n plus, instanța a dat si ceea ce nu s-a cerut. Astfel, prin cerere ANPC a solicitat modificarea clauzelor, iar instanța a dispus eliminarea clauzelor. Art. 13 din Legea nr. 193/2000 permit instanței sa modifice si sa elimine clauzele abuzive, acestea fiind doua masuri distincte. Insa prima instanța a dispus modificarea tuturor contractelor prin eliminar ea clauzelor abuzive, ceea ce este cu totul altceva decât a solicitat ANPC.

Dispozițiile art. 13 din Lege trebuie coroborate cu art. 6 in sensul ca contractele se vor derula in continuare cu acordul consumatorului numai daca acesta mai poate continua. în cazul de față, fara o clauza referitoare la dobanda (căci instanța a dispus eliminarea intregii clauze), contractul nu mai poate continua, ceea ce va pune consumatorii in situația de a restitui anticipat creditul.

III. Prima instanță a respins in mod greșit excepția inadmisibilității acțiunii în privința clauzelor prevăzute în contractul T______

Petentul T______ B_____-D_____ a formulat, separat și anterior sesizării instanței de către ANPC, cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. xxxxx/299/2015 înregistrat inițial pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, declinat la către Tribunalul București la data de 01.10.2015 unde a fost înregistrat sub numărul xxxxx/3/2015, având ca obiect anularea mai multor clauze, inclusiv a celor ce fac obiectul acțiunii ANPC din prezenta cauză.

Î n aceste condiții, o nouă cerere formulată de ANPC este inadmisibilă prin raportare la Procedura Generală Privind Soluționarea Petițiilor Consumatorilor2 care instituie, prin art. 4.1 alin. (11), obligația ANPC de a clasa petițiile formulate de către consumatori atunci când aceștia decid să-și valorifice drepturile în instanță, iar nicidecum de a formula acțiuni în constatare care să îi vizeze pe acești consumatori.

Ca urmare, atâta vreme cât o instanță este sesizată deja, de către petentul T______ B_____-D_____, cu verificarea unei potențiale încălcări a drepturilor c_____________ prin includerea unor clauze pretins abuzive, prerogativele și interesul ANPC de a continua o procedură judiciară care să vizeze contractul său încetează.

Mai mult, litigiul individual cu clientul T______ nu a fost soluționat definitiv.

Instanța a respins excepția invocând art. 12 alin. (4) din Legea nr. 193/2000 potrivit cu care dispozițiile alin. (1)-{3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune ce conține clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acțiune ori pe cale de excepție. Cele doua texte trebuie corelate, iar corelarea acestora s-a făcut tocmai prin Procedura Generală Privind Soluționarea Petițiilor C_____________. Instanța de judecata nu poate face abstracție de aceasta procedura care vine tocmai sa coreleze cele doua texte.

P_____ aceste motive, soluția primei instanțe este greșita si se impune a fi modificata in sensul admiterii excepției.

IV. Excepția inadmisibilității acțiunii în ceea ce privește contractele P____, T____, D____/M______, P_____ si A____ a fost in mod gresît respinsă deprima instanță

Potrivit art. 9 din Legea nr. 193/2000 „Organele de control efectuează verificări la sesizarea persoanelor prejudiciate prevăzute la art. 2 alin. (1) sau din oficiu”. Ca urmare, aspectele care sunt supuse controlului - în cazul concret dedus judecății - sunt stabilite fie prin sesizarea adresată de consumator, fie prin actul de numire a echipei de control și de stabilire a tematicii controlului, în cazul sesizării din oficiu. în cazul de fata nu a existat o sesizare din oficiu si un act de numire a echipei de control prin care sa fie determinata tematica. De aceea, limitele analizei ANPC au fost trasate exclusiv de reclamatiile celor consumatori.

Conform Anexei nr. 1 pct. 6 la Procedură, petiționarul trebuie să indice „Detalii cu privire la neconformitățile sesizate/reclamate”, adică trebuie să indice aspectele care urmează a fi cercetate de către comisarii ANPC p_____ a decide dacă petiția este justificată sau nu.

Conform art. 4.4.2. pct. 12 din Procedură „Ca urmare a cercetării efectuate, echipa de comisari va concluziona dacă reclamația este soluționată pozitiv (în favoarea c_____________) sau nejustificată (în defavoarea c_____________). Reclamația va fi concluzionată ca justificată, chiar dacă aspectele reclamate sunt parțial confirmate” (subl. ns.). Din interpretarea acestui text rezultă că echipa de control va verifica aspectele reclamate p_____ a determina dacă acestea se confirmă sau nu.

ANPC trebuie să respecte și în cazul verificării sesizării depuse de petenți menționați limitele de verificare trasate de aceștia prin sesizările formulate. Or, față de conținutul acestor sesizări, ANPC a fost învestită cu privire la legalitatea clauzelor reținute prin Procesul-verbal ca fiind pretins abuzive.

Pe cale de consecință, ANPC si-a limitat verificările la aspectele sesizate în petiții.

Având în vedere că actul de sesizare și de stabilire a limitelor de control este indicat în cadrul Procesului-verBal ca fiind sesizările formulate, iar nu un control tematic (a se vedea secțiunea G din Procesul-verbal) și că verificările efectuate și clauzele cu privire la care s-a constatat un potențial caracter abuziv nu au făcut obiectul sesizărilor, cererea de chemare în judecată prin care se solicită verificarea acestor clauze este inadmisibilă.

Prin urmare, față petenții P____ D_____, T____ M_____, D____ V_____ / M______ M______, P_____ V_____ și A____ (D______) V______, constatările ANPC din Procesul-verbal sunt inoperante, ceea ce atrage, pe cale de consecință, inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată.

Prima instanță a respins excepția reținând la pag, 12 ca potrivit art. 9 din Legea nr. 193/2000 ANPC poate face si verificări din oficiu. In concret insa ANPC nu a făcut verificări din oficiu, motiv p_____ care modul de sesizare al instanței a depășit limitele investirii ANPC, motiv p_____ care se impune in rejudecare admiterea excepției.

V. Excepția lipsei de interes a capătului de cerere privind calcularea dobânzii prin raportare la marja fixă șl indicele libor

După cum rezultă din expunerea situației de fapt și din înscrisurile alăturate întâmpinării, potrivit clauzelor contractelor încheiate cu petenții P____, Ț____, D______, M__, D____/M______, P_____, D_______, Basturia, M_______, llie și A____ (D______), Banca avea dreptul să modifice marja care ___________________ calcul a dobânzii.

Însă marja în cazul acestor Contracte nu a fost niciodată majorată de Bancă, rămânând la aceeași valoare fixă începând cu data semnării contractelor si până în prezent (7,95%/an în Contractul P____, 7,6%/an în Contractul Ț____, 8,7%/an în Contractul D______, 7,95%/an în Contractul M__, 7,2%/an în Contractul D____, 8,7%/an în Contractul P_____, 7,2%/an în Contractul D_______, 8,7%/an în Contractul Basturia, 7,95%/an în Contractul M_______, 8,7%/an în Contractul llie, 8,7%/an în Contractul A____).

Î n plus, după alinierea, acestor contracte la prevederile OUG 50/2010, marja Băncii a devenit fixă, fiind „înghețată” la valorile prevăzute încă de la momentul încheierii Contractelor de credit.

Prin urmare, ANPC nu justifică interes cu privire la capătul de cerere privind modificarea formulei de calcul a dobânzii, în ceea ce îi privește pe acești petenți, deoarece dobânda se calculează deja conform solicitărilor petenților, respectiv de raportare la formula de calcul cuprinsă în Contractele de credit.

În concluzie, față de faptul că dobânda este și în prezent calculată prin raportare la variația indicelui LIBOR la 3 luni și marja fixă a Băncii existentă încă de la momentul încheierii Contractelor rezultă lipsa de interes a ANPC cu privire la capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor 3.2 privind dobânda, în ceea ce îi privește pe petenții P____, Ț____, D______, M__, D____/M______, P_____, D_______, Basturia, M_______, llie și A____ (D______).

Prima instanță a respins insa excepția reținând ca nu s-a făcut nicio proba de către subscrisa in sensul ca parata nu a modificat marja. Soluția este eronata deoarece banca nu poate face proba unui fapt negativ, iar organul constatator este cel care trebuie sa demonstreze savarsirea contravenției.

VI. Clauzele 3.2 privind variabilitatea dobânzii creditelor nu au caracter abuziv

A. Caracterul variabil al dobânzii preferat de petenți

Potrivit clauzei 3.2 din Contractele de credit, în ambele variante de contracte agreate cu împrumutații, dobânda este variabilă în funcție fie de (i) indicele de referință LIBOR CHF la 3 luni și marja Băncii care era la rându-i revizuibilă conform deciziei Băncii (în contractele încheiate cu petenții P____, Ț_____, D______, M__, D____/M______, P_____, D_______, Basturia, M_______, llie și A____), fie (ii) evoluția pieței financiar-bancare și/sau a costului finanțării și gestionării creditului (în contractele încheiate cu petenții T______ și V_____).

Până în anul 2010, când Contractele de credit au fost aliniate prevederilor OUG nr. 50/2010, marja Băncii putea fi modificată; ulterior alinierii Contractelor noilor prevederi legislative, rata dobânzii a fost stabilită în funcție de indicele de referință LIBOR CHF la 3 luni la care se adaugă marja fixă a Băncii, care nu mai poate fi modificată decât ca urmare a unor prevederi legislative care ar impune o atare modificare.

Agrearea unei dobânzi cu caracter variabil, raportat la criteriile descrise în Contractele de Credit (indicele de referință și marja Băncii, pe de-o parte, evoluția pieței financiar-bancare și/sau a costului finanțării și gestionării creditului), corespunde întru-totul prevederilor legale aplicabile în momentul încheierii Contractelor.

Contractele de credit au fost aliniate prevederilor OUG nr. 50/2010, astfel că inclusiv clauzele referitoare la dobândă sunt în perfect acord cu aceste dispoziții legale, neexistând nici un temei p_____ care ar putea fi considerate abuzive.

B. Legalitatea clauzelor 3.2 privind variabilitatea dobânzii în funcție de indicele de referință si marja băncii, respectiv de evoluția pieței financiar-bancare și/sau a costului finanțării șl gestionării creditului

Anterior intrării în vigoare a OUG nr. 50/2010, modificarea ratei de dobândă nu era interzisă de legislația în vigoare la acel moment, această posibilitate fiind agreată în mod expres cu petenții prin semnarea Contractelor de Credit.

Î n acest sens, potrivit pct. 1 lit. a) din Anexa Legii nr. 193/2000, nu sunt considerate abuzive clauzele în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare își rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator, fără o notificare prealabilă, dacă există, o motivație întemeiată, în condițiile în care comerciantul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părți contractante și acestea din urmă au libertatea de a rezilia contractul.

Cu alte cuvinte, prevederile alin. (1) lit. a) din Anexa Legii nr. 193/2000 nu impun ca motivația întemeiată (ce ar fi stat la baza intenției de a modifica rata de dobândă) să fie prevăzută în contract, ci doar ca motivația să existe.

Prin urmare anterior intrării în vigoare la OUG nr. 50/2010, legalitatea clauzelor 3.2 care reglementează variabilitatea dobânzii în funcție de indicele de referință și marja Băncii sau în funcție de evoluția pieței financiar-bancare și/sau a costului finanțării și gestionării creditului nu prezintă caracter abuziv, circumscriindu-se prevederilor legale precitate.

Dobânda (agreată contractual de către Bancă și împrumutați ca fiind variabilă, în funcție de costul finanțării și gestionării creditului în cazul petenților T______ și V_____ și în funcție de indicele LIBOR CHF la 3 luni și marja Băncii - în cazul celorlalți) a fost percepută de către Bancă în conformitate cu prevederile Contractelor de Credit (negociate și acceptate de părți). Astfel, în cuprinsul clauzelor art. 3.2 și III au fost prevăzute clar criteriile în funcție de care dobânda poate varia, aceasta nefiind stabilită în mod arbitrar de către Bancă, precum în mod eronat pretinde ANPC (f. 16 - 18 din Procesul-verbal și pg. 4, 7 din cererea de chemare în judecată).

Astfel sintagma „în funcție de evoluția pieței financiar / bancare și/sau a costului finanțării și gestionării creditului” descrie suficient motivele întemeiate care să justifice modificarea ratei dobânzii în condițiile în care terminologia folosită acoperă în mod clar atât situația în care piața financiar-bancară înregistrează o creștere - situație în care costul finanțării se menține constant sau scade, cât și situația în care aceasta ________________ descendentă, în care costurile de finanțare a Băncii de pe piețele externe cresc, cu consecința creșterii și a ratei dobânzii creditelor.

Așadar, respectiva sintagmă desemnează un anumit context intern și internațional care afectează evoluția pieței financiar-bancare într-un sens favorabil sau nefavorabil și care se repercutează asupra costului de finanțare al P______ și, prin urmare, asupra ratei dobânzii variabile aplicate clienților Băncii, inclusiv Contractelor de Credit.

Ulterior, prin art. 37 din OUG nr. 50/2010, legiuitorul a statuat că dobânda va fi raportată la fluctuațiile indicilor de referință EURIBOR/ROBOR/LIBOR/rata dobânzii de referință a BNR, în funcție de valuta creditului, la care creditorul adăuga o anumită marjă fixă (cea existentă la momentul intrării în vigoare a dispozițiilor OUG nr. 50/2010) la indicele de referință EURIBOR/ROBOR/LIBOR sau la rata dobânzii de referință a BNR.

Î n acest context, având în vedere dispozițiile art. 37 din OUG nr. 50/2010, Contractele de Credit au fost aliniate la dispozițiile OUG nr. 50/2010, obligatorii la acea dată, rata dobânzii fiind determinată, ulterior acestui moment, în funcție de indicele de referință LIBOR CHF și marja fixă a Băncii.

Așadar, prin actele adiționale de implementare a dispozițiilor OUG nr. 50/2010, marja Băncii a fost „înghețată” la un cuantum fix, p_____ viitor. Astfel, Banca a pus în practică voința legiuitorului de a-i proteja pe consumatori, începând cu data intrării în vigoare a dispozițiilor OUG nr. 50/2010, de modificările marjei, modificări care, anterior intrării în vigoare a OUG nr. 50/2010 nu erau interzise de legislația în vigoare.

B.1. Considerații cu privire la modificarea marjei în cazul petenților T______ și V_____, anterior intrării în vigoare a OUG nr. 50/2010

Majorările de dobândă în cazul creditelor contractate de petenții T______ și V_____ s-au datorat modificărilor condițiilor pieței, a costurilor de finanțare, precum și a costurilor cu rezervele minime obligatorii, majoritatea băncilor fiind obligate să acționeze în aces t sens.

Modificarea dobânzii a fost generată în mod direct inclusiv de creșterea costurilor de finanțare ale Băncii, creștere impusă de o ________ factori externi asupra cărora Banca nu a avut nicio influență. Indicatorul cel mai relevant p_____ riscul asociat finanțărilor pe care România le poate obține este reprezentat de CDS (Credit Default Swap). CDS se reflectă în mod direct în costul de finanțare al unei bănci care activează în România, întrucât cu cât valoarea acestui indicator este mai mare, cu atât costurile de finanțare ale băncii locale cresc.

Prin urmare, atât condițiile de piață monetară, cât și prețul concret la care Banca împrumută banii din piețele interbancare locale și internaționale influențează costul surselor de finanțare atrase de Bancă și, pe cale de consecință, marja Băncii.

În aceeași ordine de idei, costul finanțării interne a băncilor, pe baza depozitelor atrase de la populație, a crescut semnificativ. D____ urmare, pe măsură ce dobânzile percepute p_____ creditele acordate au continuat să scadă, costurile de finanțare ale Băncii au continuat să crească, modificând în mod esențial marjele Băncii. în acest context, banca a fost nevoită, din cauza situația pieței, să majoreze rata dobânzii.

Nu în ultimul rând, potrivit notificărilor transmise împrumutaților T______ și V_____ care sunt în acord cu logica si spiritul prevederilor alin. (1) lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/xxxxx, atunci când Banca a fost nevoită sa majoreze dobânda, acești petenții au avut opțiunea/posibilitatea legală ca, în termen de 30 de zile de la primirea notificării, să declare Băncii că nu acceptă noile rate ale dobânzii. Or, acest fapt nu s-a întâmplat. Petenții nu au denunțat majorarea de marjă, ci au a___ continuarea relațiilor contractuale cu Banca.

VII. Clauzele 13.11 privind modificarea unilaterală a dae, anuităților șl penalităților nu este abuzivă, fiind o consecință a clauzei privind variabilitatea dobânzii

În ceea ce privește art. 13.11 din Contractele de credit privind posibilitatea Băncii de a modifica fără acordul împrumutaților clauzele privind valoarea dobânzii, anuităților și penalităților, în primul rând formularea acestei clauze era o consecință directă și firească a clauzei privind caracterul variabil al dobânzii, dar si o consecință a clauzelor privind penalitățile.

Ca urmare, atâta vreme cât dobânda varia în funcție de formula prevăzută în Contracte, p_____ menționarea noii valori a dobânzii aplicate nu era necesar și acordul împrumutaților, cu atât mai mult cu cât această modificare a fost notificată anterior acestora și, ulterior, a fost comunicată prin graficele de rambursare modificate. Același raționament se aplică și în cazul modificării valorii anuităților, ca urmare a variațiilor de dobândă, și a modificării valorii penalităților.

Î n al doilea rând, se invocă aceleași argumente cu privire la relevanța alinierii Contractelor de credit la prevederile OUG nr. 50/2010 - în ceea ce privește transformarea marjei Băncii în una fixă, imposibilitatea modificării ei ulterioare p_____ alte motive decât modificări legislative, variația dobânzii și deci a D__ doar în funcție de LIBOR.

Viii. Clauzele contestate nu se încadrează în categoria clauzelor abuzive

A. Prețul unui serviciu, așa cum sunt dobânda șl comisioanele aferente creditului nu pot face obiectul analizei din perspectiva caracterului abuziv. Interpretarea contrară contravine dreptului european

În încercarea de a transpune Directiva 93/13/CEE în legislația din România, Legea nr. 193/2000 a realizat o traducere eronată a alineatului 2 al articolului 4 al directivei.

În această situație, instanța trebuie să dea prioritate textului mult mai clar al directivei, care instituie obligația ca acele clauze privitoare la prețul unui serviciu (dobânda și comisioanele în cazul contractelor de credit) să nu facă obiectul analizei din perspectiva caracterului abuziv, dacă respectivele clauze sunt redactate în mod clar și inteligibil. Astfel, art. 4 al Directivei 1993/13 CEE a fost detaliat în Considerentul 19, astfel: „[...] în sensul prezentei directive, aprecierea caracterului abuziv nu se efectuează asupra clauzelor care descriu obiectul principal al contractului, nici asupra raportului calitate/ preț al bunurilor sau serviciilor furnizate; [...] acestea pot fi însă luate în calcul la aprecierea car acterului abuziv al altor clauze.” [subl. ns.]

Prin urmare, clauzele referitoare la dobândă și la comisioane sau la costuri, fie că acestea din urmă sunt percepute la termen sau anticipat, sunt elemente care formează costul total al creditului; acest cost, împreună cu marja de profit a băncii (constând într-o fracțiune din rata dobânzii), formează prețul creditului, acesta din urmă reprezentând componenta esențială a obiectului Contractelor de credit.

Clauzele din Contractele de credit referitoare la dobândă și comisioanele aferente creditelor sunt clauze clar și inteligibil exprimate, exprimate prin clauze clar și inteligibil redactate, motiv p_____ care solicită instanței să aplice prevederile art. 4 alin. (5) al Legii nr. 193/2000, interpretate prin prisma art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13/CEE și să elimine din cadrul controlului unui eventual caracter abuziv, acele clauze care se referă la componente sau caracteristici ale costului total al creditelor.

B. Clauzele analizate nu pot fi considerate abuzive nici prin raportare strict la dispozițiile art. 4 din legea nr. 193/2000

B.1. Condiția clauzei ne-negociate cu consumatorul nu este îndeplinită. Banca a făcut dovada negocierii cu petenții

Î n mod neîntemeiat prima instanță a retinut ca petentii-împrumutati nu au avut posibilitatea să influențeze conținutul clauzelor Contractelor, ignorând împrejurarea că majoritatea creditelor deduse judecății (i.e., încheiate cu petenții T____. D______. D____, D_______, Basturia, M_______, llie si A____) au fost acorda te prin intermediul brokerului.

Brokerul prezenta potențialului împrumutat toate informațiile precontractuale necesare p_____ ca acesta să ia o decizie informată privind produsul de creditare cel mai potrivit situației sale, această procedură fiind o garanție în plus a posibilității clienților de a obține informații cu privire la mai multe credite, de la mai multe bănci, și deci de o plajă mult mai extinsă de alegeri.

Nici Banca, nici brokerii nu au impus petenților un anumit produs de creditare, ci acesta a fost selectat de către fiecare dintre împrumutați în deplină cunoștință de cauză, din întreaga ofertă existentă pe piață, inclusiv dintre celelalte produsele financiare oferite de P______.

Î n realitate, împrumutații au avut posibilitatea reală de a influența natura clauzelor contestate, utilizarea unui contract preformulat nefiind suficientă p_____ a considera că natura clauzelor contestate nu putea fi influențată de împrumutați, contrar celor susținute de ANPC (pg. 8 din cererea de chemare în judecată ).

Î n ceea ce privește „caracterul preformulat” al Contractelor, lucru nu poate conduce în mod automat la calificarea clauzelor respective ca fiind abuzive. Orice persoană care depune un minim de diligenți p_____ protejarea intereselor sale la încheierea unui contract care o angajează p_____ o perioadă îndelungată de timp, va verifica în principal clauzele legate de prețul contractului. în măsura în care constată că prețul acestui contract (reflectat în tipul de dobândă + comisioanele percepute de Bancă) nu este convenabil, este liberă să refuze încheierea contractului în condițiile propuse și să se orienteze către alte produse de creditare ale aceleiași bănci sau ale altor bănci.

Prevederile clauzelor contestate de ANPC: (i) sunt clare și fără echivoc (sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil); (ii) au fost însușite de către împrumutați prin semnarea Contractelor de credit, devenind astfel lege între părțile contractante potrivit art. 969 din C.civ.1864 și (iii) au constituit un element determinant la formarea voinței de a contracta.

Raportat la standardul consumatorului, reținut de CJUE în cauza Kasler ca fiind „un consumator mediu, normal informat și suficient de atent și de avizat”4, se impune ca instanța să constate că petenții-împrumutații nu pot fi considerați consumatori profani, raportat la studiile și profesia acestora, după cum rezultă din conținutul cererilor de creditare completate și transmise de petenți Băncii în vederea obținerii creditelor, având prin urmare, o înțelegere bună asupra fenomenelor economice, asupra consecințelor contractării unui credit în valută cu dobândă variabilă.

Astfel, au studii universitare petenții T______, V_____, M__, P_____, A____ (D______), respectiv studii medii, liceale petenții P____, Ț____, D______, D____, D_______, Basturia, M_______, llie), iar profesia acestora raportate la momentul încheierii Contractelor: dl. T______ B_____ - agent comercial, dl. V_____ I____ - director adjunct în cadrul unui operator economic cu o vechime la acel moment de 7 ani, dl. M__ - reprezentant vânzări cu o vechime la acel moment de 4 ani, dl. P_____ V_____ - director operațional șef de departament în cadrul unui operator economic cu 3 ani vechime la acel moment, dl. llie C_________ - șef de serviciu vânzări, iar dna. A____ (D______) era asistent de distribuție cu 4 ani vechime la acel moment).

Deși anterior încheierii Contractelor, petenții au primit copii de pe acestea tocmai în vederea analizării și formulării unor eventuale obiecțiuni și/ sau propuneri de modificare a unora dintre clauze, totuși aceștia nu au solicitat niciodată modificarea clauzelor privind dobanda, iar din acest fapt nu se poate imputa băncii lipsa negocierii

Petenții nu pot invoca nici faptul că nu ar fi cunoscut condițiile referitoare la dobândă și comisioane, când tocmai aceste condiții sunt cele care i-au determinat să aleagă P______ ca furnizor de servicii financiare. Prin urmare, cunoscând condițiile Băncii - care s-au dovedit a fi mai avantajoase decât cele practicate de către alte instituții bancare, petenții au acceptat în cunoștință de cauză clauzele Contractelor, având anterior posibilitatea de negocia clauzele și/sau formula lămuriri și/sau obiecțiuni.

B.2. Condiția clauzei contrare bunei-credințe și condiția creării unui dezechilibru contractual semnificativ nu sunt îndeplinite în cauză

În aprecierea caracterului abuziv al clauzei trebuie determinată atitudinea subiectivă a profesionistului (comerciantului), respectiv dacă inserarea clauzei are la bază intenția acestuia de a-și crea un avantaj ca urmare a unei poziții speciale în care s-ar fi aflat la momentul încheierii contractului.

Prin urmare, atitudinea subiectivă a bunei/relei-credințe a băncii trebuie evaluată în strânsă legătură cu cea de a treia condiție a clauzei abuzive, respectiv crear ea unui dezechilibru contractual semnificativ.

Având în vedere că nu orice dezechilibru relevă o clauză abuzivă, caracterul semnificativ care ar justifica reținerea naturii abuzive a clauzei s-ar putea aprecia în funcție de natura prestației, reciprocitatea sau nereciprocitatea unor drepturi și obligații în contextul interpretării sistematice a contractului. Practic, aceasta înseamnă că noțiunea de „dezechilibru semnificativ” depinde de aprecierea comportamentului abuziv al celui care deține poziția de supremație la încheierea contractului.

Instanța urmează a analiza conduita băncii prin raportare la înțelesul noțiunilor de practici comerciale înșelătoare conform dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 363/2007; nici petenții, nici ANPC nu au făcut dovada unor astfel de practici p_____ a răsturna prezumția de bună-credință instituită de art. 1899 alin. (2) C.civ. 1864.

Chiar dacă sarcina probei nu incumbă băncii , a depus la dosarul cauzei dovezi care atestă conduita Băncii prin raportare la practica generată de intrarea în vigoare a OUG nr. 50/2010.

Propunerile de modificare conținând o formulă transparentă de variație a dobânzii și determinare a comisioanelor percepute demonstrează intenția băncii de a așeza Contractele de credit pe baze care reflectă tocmai clarificarea clauzelor denunțate în acest litigiu ca fiind abuzive.

P_____ a putea fi reclamat un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților ar trebui să fie incidență lipsa unei contraprestații p_____ dreptul corelativ al unei părți contactant e.

Din natura Contractelor de credit rezultă obligațiile esențiale ale părților: obligația Băncii de a pune la dispoziția împrumutaților suma solicitată și a împrumutaților, de a restitui suma împrumutată (capitalul) în aceeași monedă în care a fost contractată și de a plăti dobândă.

Or, aceste obligații sunt în deplină concordanță cu regimul juridic general prevăzut de legea civilă română p_____ contractele de împrumut, neputându-se reține faptul că împrumutații au fost plasați într-o situație juridică mai puțin favorabilă în raport cu cea prevăzută de dreptul național în vigoare, precum ANPC susține prin cererea de chemare în judecată.

Ca urmare, legislația privind protecția consumatorului nu are ca scop să-i permită acestuia să obțină modificarea unui contract numai p_____ că acesta a devenit mai oneros, ci numai să îl protejeze pe acesta de aplicarea unor clauze care variază pe baza unor criterii insuficient sau deloc descrise în contract și care depind de voința Băncii și care au creat un dezechilibru semnificativ încă de la momentul semnării contractului.

Or, in litigiul dedus judecății o astfel de situație nu este incidență, deoarece:

- la momentul semnării Contractelor de credit, împrumutații au considerat creditele cu dobândă variabilă în CHF mai avantajoase decât alte credite prin prisma unor considerente de oportunitate proprii; alegerea acestor credite nu a fost în niciun caz rodul unei pretinse influențe a Băncii;

- Banca a oferit toate informațiile prevăzute de dispozițiile legale privind caracteristicile creditelor propuse, inclusiv informațiile privind nivelul și modalitatea de variație a dobânzii, categorii de venituri eligibile și grad maxim de îndatorare;

- Banca putea prevedea doar că există riscul să apară fenomene economice care să îi afecteze activitatea de creditare și costurile de finanțare, fără a putea indica cu exactitate că astfel de fenomene vor apărea, sau când, sau în ce măsură vor putea fi gestionate fără a afecta ratele dobânzilor în contractele de credit. Ca urmare, Banca a prevăzut această posibilitate și a inserat în contractele de credit clauze care să o anticipeze, dând posibilitatea clienților să aleagă fie credite cu dobândă variabilă, în care acest risc exista, fie credite cu dobândă fixă, în care clienții achitau aceeași dobândă, indiferent de evoluția pieței financiar-bancare .

Apelanta-intimata A__________ NAȚIONALĂ P_____ PROTECȚIA C_____________ a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de apel a paratei, p_____ următoarele motive:

1. Față de prescripția dreptului de a constata contravenția:

In raportare la cele reținute de către instanța de fond, se face trimitere la art. 13, alin. 1 și 2 din O.G 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor:

„ (1) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

(2) In cazul contravențiilor continue, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data încetării săvârșirii faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp.

Totodată potrivit dispozițiilor art. 13, alin. 1 și 2 din Legea 193/2000

„(1) Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale.

(2) In cazul prevăzut la alin. (1), instanța va aplica și amenda contravențională prevăzută la art. 16. ”

Astfel analizând dispozițiile instanței de fond din perspectiva Legii 193/200 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniș ti și consumatori, se constată faptul că acțiunea obiectivă promovată de apelanta-reclamantă are ca și scop eliminarea clauzelor abuzive stipulate în contractele încheiate între operatorul financiar-bancar p_____ a asigura deci executarea contractelor în deplină concordanță cu legea.

Acțiunea intoductivă de instanță a fost promovată în cursul executării contractelor ce conțin clauze abuzive, p_____ considerentul ca interesul c_____________ este actual pe toata durata executării contractului, iar drepturile sale legal protejate sunt vătămate prin stipularea și executarea în mod continuu al clauzelor.

Totodată este de menționat faptul că nu există prevedere legală care să prevadă un termen în care ar putea fi promovată o astfel de acțiune.

Trebuie observat faptul că sancțiunea conform prevederilor art. 16 din Legea 193/2000 nu este aplicată de către agenții constatatori, ci de către instanța de judecată sesizată în acest sens, p_____ a dispune măsuri p_____ restabilirea echilibrului contractual în care trebuie să se deruleze raporturile dintre părți, conform legii, dar și în contextual în care nu există un termen în care poate fi sesizată instanța de judecată p_____ a sancționa situația contravențională existent, astfel nu se poate reține o prescripție a dreptului de a constata contravenția de către instanța de judecată câtă vreme procesul-verbal de constatare nu prevede o contravenție .

Termenul de 6 luni p_____ aplicarea sancțiunii nu este incident în ipoteza angajării răspunderii contravenționale în baza Legii 193/2000, respectiv în cadrul acțiunilor special în care instanța constată legalitatea și temeinicia procesului-verbal elaborate de către recurenta-reclamantă,

Fapta contravențională reglementată de lege și reținută în sarcina băncii este reprezentată de încălcarea interdicției de a stipula clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii,

De vreme ce clauzele ce au fost prinse în cadrul procesului-verbal au fost considerate ca fund abuzive de către agenții constatatori prin însuți faptul inserării acestora la momentul încheierii contractelor, tot astfel trebuie considerate a fi abuzive și deci nelegale și la momentul constatării contravenției de către A.N.P.C și sesizării instanței de judecată, în considerația nemodificării în substanță a legislației, dar și în raport de neintrarea în legalitate a contractelor, mai a___ în contextual în care acestea sunt producătoare de efecte juridice.

Nu se poate reține faptul ca aceasta contravenție ar fi una simplă, în sensul executării uno ictu, la momentul stipulării clauzelor în contracte, deoarece respectivele clauze produc efecte continuu asupra c_____________, părți în contractele de credit.

Legea instituie în sarcina profesioniștilor o obligație de abstențiune, respective interdicția de a stipula în contracte clauze abuzive, fapta nelegală nu există numai la momentul elaborării contractului, ci pe tot timpul executării respectivului contract, până la epuizare, respectiv pe toată durata executării contractului ce conține respective clauză expres prohibit de lege. De vreme ce contractele continuă a conține respectivele clauze prohibite la data sesizării tribunalului, considerăm faptul cp respective contravenție este continuă deoarece încălcarea obligației legale durează în timp.

Echilibrul contractual trebuie asigurat nu numai la momentul încheierii contractelor de credit cu respectarea legală, dar și faptul că aceste contracte produc efecte juridice continuu, fiind acte cu executare succesivă, considerent p_____ care și contravenția este continuă.

Se poate observa faptul că încălcarea obligației legale de către intimate-pârâtă durează în timp, prin încheierea și executarea în mod continuu a contractelor de credit încheiate cu nerespectarea“Legii, fapt ce se încadrează în ipoteza normei de lucru prin care se definește contravenția continuă.

2. Față de excepția lipsei de interes invocată de apelanta-pârată

Cererea de chemare în judecată este formulată în baza art. 12-13 din Legea 193/2000 , astfel, instanța de judecată în cazul în care consideră că în toate contractele de credit deduse judecății există clauze abuzive, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în executare.

Prezenta acțiune diferă în ceea ce privește obiectul cererii de chemare în judecată, de cererile introduse de către consumatori, având în vedere că prin aceasta ANPC acționează în îndeplinirea atribuțiilor și a scopului p_____ care a fost înființată, anume de aceea de a oferi protecție unei categorii generale a c_____________ și de a constata contravenții.

Cererea de chemare în judecată are scop sancționarea profesionistului prin intermediul instanței de judecată printr-o obligație de a face, anume aceea de a modifica toate contractele în curs de executare prin eliminarea clauzelor abuzive, și aplicarea sancțiunii prevăzută de către art. 16 din Legea 193/2000.

Aceste aspecte rezultă și din petitele cererii de chemare în judecată.

Cauza acțiunii consta, astfel cum s-a menționat în literatura de specialitate, în scopul urmărit acela care apelează la acțiune, fie p_____ a pretinde, fie p_____ a se apăra.

ANPC a formulat cererea de chemare în judecată în calitate de autoritate publică, p_____ a obține acordarea protecției întregii categorii a c_____________, prin pronunțarea unei hotărâri care să a i bă drept consecință sancționarea contravențională a băncii și obligarea acesteia la modificarea contractelor în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.

Mai mult, materia protecției c_____________, care are drept scop protecția unei categorii generice, aceea a persoanelor fizice care acționează în calitate de persoane fizice, simpli particulari, nu este compatibilă cu instituția autorității de lucru judecat. în mod evident, nu aceasta a fost intenția legiuitorului, iar actul normativ trebuie interpretat în sensul în care să producă un efect util. Modificarea Legii 193/2000 și introducerea posibilității formulării unei astfel de acțiuni a intervenit ulterior emiterii de modificări contractuale, iar în situația în care legiuitorul ar fi dorit să aibă în vedere modificările apărute în cazul unor contracte sau hotărârile judecătorești individuale, nu ar mai fi reglementat această posibilitate de a acționa de către ANPC.

Astfel, legiuitorul a identificat un just echilibru între activitatea economică a băncii și interesul general al consumatorului, având în vedere ca este imposibil de a depune la dosarul cauzei toate contractele din portofoliul băncii, în mod evident, activitatea băncii este influențată de faptul că, pornind de la identificarea unor clauze abuzive în contractele de credit, trebuie să modifice întreg portofoliul care conține astfel de clauze. Cu toate acestea, legiuitorul a considerat faptul că ocrotirea consumatorului este prioritară, iar printr-o astfel de acțiune de excepție se atenuează dezechilibrul vădit dintre consumatori și profesioniști. în plus există garanții solide p_____ profesionist, deoarece acesta nu va fi obligat să modifice decât contractele în care se găsește aceeași clauză în caz contrar, dacă s-ar accepta apărarea formulată de către pârâtă, s-ar ajunge la situația în care instanța de judecată ar trebui să identifice fiecare contract în parte.

Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori (redenumită astfel, în urma amendării prin Legea nr. 76/2012 p_____ punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și republicării în Monitorul Oficial al României) a transpus, în dreptul intern, Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 193/2000, astfel cum au fost amendate prin Legea nr. 76/2012, în cazul în care constată utilizarea unor contracte de adeziune care conțin clauze abuzive, organele de control (prevăzute la art. 8 din prima lege citată) vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, s_____ profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive, la cererea de chemare în judecată fiind anexat procesul-verbal întocmit potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr. 193/2000.

Totodată, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, astfel cum au fost amendate prin Legea nr. 76/2012, instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale.

în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (2) din Legea nr. 193/2000, astfel cum au fost amendate prin Legea nr. 76/2012, instanța va aplica și amenda contravențională prevăzută la art. 16 din Legea nr. 193/2000.

Așa fiind, spre deosebire de cadrul legislativ anterior, în sistemul noii reglementări s-a atribuit instanțelor judecătorești competența de a dispune obligarea profesionistului de a modifica toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și de a elimina clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate de a fi utilizate în cadrul activității profesionale. Prin urmare, noua reglementare conferă hotărârii judecătorești efecte juridice particulare în raport cu regula generală a relativității efectelor hotărârilor judecătorești, exprimată de adagiul res inter alios judicata, aliis neque nocet neque prodest. în doctrină s-a opinat că efectele acțiunii reglementate de art. 12 și art. 13 din Legea nr. 193/2000 față de consumatori pot fi analizate ca un caz de extindere a efectelor hotărârii judecătorești extra partes.

Referitor la aspectele privitoare la fondul cauzei:

A__________ Națională p_____ Protecția C_____________ a dispus la data de 01.04.2015 efectuarea verificărilor care se impuneau ca urmare a sesizărilor venite din partea c_____________, în sensul prevederilor art. 9 din Legea nr. 193/2000, concluziile fiind consemnate în procesul verbal de constatare clauze abuzive existente în contractele de credit încheiate de către clienți, în calitate de consumatori și P______ B___ România S.A., după cum urmează:

1. - Reclamația domnului T______ B_____ D_____ nr. 1150/04.02.2015; 1310/06.02.2015;

2. - Reclamația domnului V_____ I____ nr. 1143/04.02.2015;

3. - Reclamația domnului P____ D_____ nr. 1683/17.02.2015;

4. - Reclamația domnului T____ M_____ nr. 1279/06.02.2015;

5. - Reclamația domnului M__ F_____ E____ nr. 2109/02.03.2015;

6. - Reclamația domnului P_____ V_____ nr. 865/28.01.2015;

7. - Reclamația domnului Basturia V_____ nr. 1941/25.02.2015;

8. - Reclamația domnului I___ C_________ nr. 1843/24.02.2015;

9. - Reclamația doamnei D______ T_____ nr. 1794/23.02.2015;

10. - Reclamația doamnei M______ M______-D____ V_____ S____ nr.l 1661/17.12.2014;

11. - Reclamația doamnei D_______ E____ și D_______ I____ nr.2440/09.03.2015;

12. - Reclamația domnului M_______ M_____ nr.2256/03.03.2015;

13. - Reclamația doamnei A____ V______ A______ nr.1679/17.02.2015.

în urma analizării reclamațiilor agenții constatatori au identificat următoarele clauze prezumtiv a fi abuzive în cadrul contractelor de credit p_____ nevoi personale:

Art. 3.2 care prevede: Rata dobânzii este: variabilă în funcție de evoluția pieței financiar-bancare și/sau a costului finanțării și gestionarii creditului, fiind diferențiata ca și nivel, în două perioade, conform Cap. III´ Termenii împrumutului. La data încheierii contractului, ratele dobânzii practicate p_____ cele două perioade sunt cele menționate în Cap. III Termenii împrumutului.

“Pe parcursul derulării contractului banca își rezervă dreptul de a modifica ratele de dobândă menționate în Cap. III Termenii împrumutului. Noile procente de dobândă se aplică asupra soldului existent al împrumutului la data modificării acestora. Noile rate ale dobânzii vor fi comunicate Imprumutatului/împrumutatului solidar prin notificare scrisă și prin afișare la sediile unităților, împrumutatul solidar în urma notificării se va prezenta la Bancă în vederea ridicării noului Grafic de Rambursare. Nouă dobânda se va aplica indiferent dacă împrumutatul sau împrumutatul solidar se prezintă sau nu la bancă în vederea ridicării Graficului de Rambursare, Banca fiind exonerată de orice obligație ”,

Î n cadrul contractelor de împrumut p_____ refînanțarea unui credit de consum:

Art. 3.2 Rata dobânzii este:

- Fixă și este stabilită ca un procent anual, așa cum este menționat în Cap III Termenii împrumutului

- Variabilă și revizuibilă la fiecare 3 luni în funcție de nouă valoare a indicelui de referință și marja băncii, prima modificare având loc la 3 luni de la Data tragerii creditului. La Data încheierii Contractului, rata dobânzii percepută de Bancă este menționată la Cap. III Termenii împrumutului. Rata dobânzii este stabilită în funcție de indicele de referință la care se adăugă marjă variabilă a băncii, care la data încheierii contractului este cea menționată în Cap III Termenii împrumutului. Dobânda se poate modifica în funcție de variația indicelui de de referință și/sau a marjei, aceasta din urmă variind, conform deciziei băncii. In cazul în care indicele de referință și/sau marja băncii variază cu minim 10% (în plus/minus) față de valoarea inițială a acestuia/la cea mai recentă modificare, după caz, Banca poate modifica Dobânda în consecință, în orice moment, conform deciziei sale. In cazul ratei cu dobândă variabilă, noul procent se aplică asupra șoldului existent al împrumutatului la data modificării acesteia. ”

Art. 8.4 “împrumutatul și împrumutatul Solidar mandatează prin prezenta Bancă în mod expres, irevocabil și necondiționat, să debiteze, la liberă să apreciere, contul curent menționat în Cap. III Termenii împrumutului și orice cont al împrumutatului și al împrumutatului Solidar, la datele de scadenta ale acestora. Dacă moneda oricărui astfel de cont diferă de monedă în care a fost acordat împrumutul sau în care sunt datorate celelalte sume din sau în legătură cu prezentul Contract, Banca este autorizată expres prin prezentul Contract să utilizeze disponibilitățile respective p_____ a cumpăra o sumă egală cu cea în moneda sumelor datorate, aplicând rata de schimb a Băncii și poate debita contul respectiv cu costul aferent cumpărării și alte taxe, după caz. ”

Art 13.11 “Modificările clauzelor prezentului Contract se efectuează în baza acordului părților, urmând a fi consemnate într-un act adițional, cu excepția celor privind valoarea Dobânzii, Anuităților și Penalităților, care se vor operă de către Bancă, în condițiile prezentului Contract. ”

Contractele de credit bancar încheiate sunt contracte de adeziune, clauzele la care s-a făcut referire în procesul-verbal au fost prestabilite de către bancă, fără posibilitatea oferită c_____________ de a modifica sau înlătura vreuna din aceste clauze, și după cum se va observa la un studiu atent al contractelor reclamate, clauzele sunt per ansamblu în aceeași formulare p_____ toți clienții, cu mici diferențe de la un contract la altul în funcție de particularitățile specifice opțiunilor personale ale clienților.

Aceste clauze permit băncii ca în mod arbitrar să modifice cuantumul dobânzii (prețul folosinței banilor împrumutați, contraprestația datorată de consumator), afectând interesele legale consumatorului întrucât nu se poate cunoaște cu precizie prețul produsului cumpărat, acest preț nefiind predictibil. Contractul de credit este un contract de adeziune ce se caracterizează prin aceea că părțile trebuie să cunoască încă de la momentul încheierii contractului existent drepturilor și obligațiilor părților să fie certă, iar întinderea acestora determinate sau determinabilă.

Consumatorii sunt partenerii comerciali ai comercianților care nu dispun nici de cunoștințele, nici de forță economică a operatorilor economici p_____ a trata contractele lor de pe poziții egale cu aceștia.

In acest sens, legiuitorul stipulează prin art.4, alin.2 și alin. 3 din Legea nr.193/2000 - alte caracteristici ale naturii abuzive a unor clauze contractual, care creează dezechilibre vădite între drepturile și obligațiile părților contractante.

Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi p_____ restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta a fost prestabilit unilateral de profesionist. Dacă un profesionist pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.

Nedetalierea în nici un context a cauzelor reale, certe, verificabile a situațiilor care determină modificarea dobânzii, demonstrează unilateralitatea contractului, banca modificând în fapt și în drept, un contract bilateral, într-unul unilateral, cu un profit exclusiv p_____ Banca, cu costuri majorate abuziv în detrimentul c_____________ fără ca aceștia să aibă pârghii de verificare concrete, corecte și precise a modului de calcul a dobânzii variabile sau a criteriilor concrete care stau la baza modificării creșterilor costurilor de creditare.

Conform art.12, alin.l din Legea 193/2000 rep. Prezentul proces verbal se va transmite instanței de judecată competente în vederea pronunțării asupra caracterului abuziv al clauzelor menționate anterior.

De asemenea, în cazul în care se constată că fiind abuzive acele clauze menționate în prezentul Proces Verbal, referitoare la comision de administrare, precum și cele referitoare la dobânda, să dispună modificare/eliminarea acestora din contracte precum și restituirea sumelor încasate în mod abuziv.

Având în vedere faptul că dobânda constituie elementul esențial într-un contract de credit bancar, orice clauză nelegală cu incidența asupra dobânzii, este de natură a afecta grav normală derulare a raporturilor contractuale. Apreciem de asemenea faptul că, în condițiile în care aceste contracte s-ar derula în continuare, se menține pericolul lezării drepturilor și intereselor consumatorului prin majorarea indirectă a diferitelor altor costuri.

Aceste clauze stipulate în contractele de nevoi personale încheiate între consumatori și bancă, pun probleme sub aspectul echilibrului contractual în sensul că oferă Băncii dreptul discreționar de a menține sau nu în sarcina consumatorului anumite obligații și de a modifica sau nu în funcție de decizia băncii costurile aferente contractelor.

Clauzele mai sus menționate sunt inserate în mod abuziv, fără a da posibilitatea petenților să influențeze natura lor - prin ele însele aceste clauze creând în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe un dezechilibru semnificativ _______________________________ părților (Art 4, Legea 193/2000 republicata). Mai mult decât atât, prin punerea la dispoziția c_____________ numai oferta băncii privind condițiile de creditare care conțin de asemenea în mare măsură termeni tehnici, banca nu poate pretinde că i-a fost dată posibilitatea c_____________ de a negocia fiecare clauză, contractul bancar având mai mult caracterul unui contract de adeziune.

Totodată, ea creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților contrar cerințelor bunei-credințe. în susținerea acestora, este cap. III. Termenii împrumutului, care are sintetizat condițiile contractuale, consumatorul fiind trimis la acest capitol în toate clauzele contractului.

Dezechilibrul contractual pe care îl generează clauzele prevăzute la Art. 3.2 este evident, întrucât cuantumul dobânzii este lăsat la discreția băncii.

Aceste clauze permit băncii ca în mod arbitrar să modifice cuantumul dobânzii (prețul folosinței banilor împrumutați, contraprestația datorată de consumator), afectând interesele legale ale consumatorului întrucât nu se poate cunoaște cu precizie prețul produsului cumpărat, acest preț nefiind predictibil.

Având în vedere faptul că dobânda constituie elementul esențial într-un contract de credit bancar, orice clauză nelegală cu incidența asupra dobânzii, este de natură a afecta grav normală derulare a raporturilor contractuale. Apreciem de asemenea faptul că, în condițiile în care aceste contracte s-ar derula în continuare, se menține pericolul lezării drepturilor și intereselor consumatorului prin majorarea indirectă a diferitelor altor costuri.

Aceste clauze stipulate în contractele de nevoi personale încheiate între consumatori și bancă, pun probleme sub aspectul echilibrului contractual în sensul că oferă Băncii dreptul discreționar de a menține sau nu în sarcina consumatorului anumite obligații și de a modifica sau nu în funcție de decizia băncii costurile aferente contractelor.

Contractul de credit este un contract de adeziune ce se caracterizează prin aceea că părțile trebuie să cunoască încă de la momentul încheierii contractului existent drepturilor și obligațiilor părților să fie certa, iar întinderea acestora determinate sau determinabila.

Conform legislației din domeniul protecției c_____________, comerciantul trebuie să îndeplinească o ________ obligații printre care se regăsesc și: Obligația de informare (un consumator suficient de informat va fi capabil să își apere interesele impunând astfel profesionistului să asigure o prealabilă și exactă informare;

Obligația de a se abține de a însera în contractele cu consumatorii, clauze abuzive.

In cauză, nu poate fi neglijat nici faptul că sistemul de protecție pus în aplicare prin Legea 193/2000 prin care s-a transpus Directiva 93/13/CEE/1993 se bazează pe aceea că un consumator se găsește într-o situație de inferioritate față de un vânzător sau furnizor în ceea ce privește atât puterea de negociere, cât și nivelul de informare, situație care îl conduce la adeziunea la condițiile redactate în prealabil de vânzător sau furnizor.

Una din condiții p_____ clarificarea unei clauze ca fiind abuzive se referă la deteriorarea echilibrului contractual prin abuzul de putere al operatorului economic care impune, contrar principiului bunei credințe, la momentul semnării contractului, clauze care ai creează un avantaj în detrimentul consumatorului. Principiul bunei-credințe a fost preluat din art. 3, pct. 1 din Directiva 93/13/CEE/1993 și desemnează respectul reciproc al părților contractante, adoptarea unui comportament onest și rezonabil care să aibă în vedere interesele legitime ale consumatorului, fundamentând chiar o abordare obiectivă a dezechilibrului contractual ce poate fi apreciat ca rezultat al unui dezechilibru în puterea de negociere a părților.

Prin „motiv prevăzut în contract”, în sensul legii, se înțelege o situație clar descrisă, care să ofere clientului posibilitatea să știe, de la început, ca de acea situație se va produce.

Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractual sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor legii nr. 193/2000 p_____ restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază ca acesta a fost prestabilit unilateral de profesionist. Dacă un profesionist pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.

Nedetalierea în niciun context a cauzelor reale, certe, verificabile a situațiilor care determină modificarea dobânzii, demonstrează unilateralitatea contractului, banca modificând în fapt și în drept, un contract bilateral, într-unul unilateral, cu un profit exclusiv p_____ Banca, cu costuri majorate abuziv în detrimentul c_____________ fără ca aceștia să aibă pârghii de verificare concrete, corecte și precise a modului de calcul a dobânzii variabile sau a criteriilor concrete care stau la baza modificării creșterilor costurilor de creditare.

Având în vedere încălcarea interdicției stipulate la art.l, alin.3 prin care se interzice comercianților stipulare de clauze abuzive în contracție încheiate cu consumatorii, constituie contravenție și se sancționează conform art.l alin.l.

Având în vedere situația de fapt expusă, în cauză există indicii clare și neechivoce în a considera clauzele contractuale supuse atenției că intrând sub incidența dispozițiilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive, p_____ următoarele considerente:

Conform dispozițiilor coroborate din Legea nr. 193/2000, respectiv articolul 1 alin 3 și art. 4: “Art. 1. - (3) Se interzice profesioniștilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. [...] Art. 4. - (1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. (2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului său serviciului respectiv. 3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezenței legi p_____ restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens. ”

De asemenea, potrivit articolului 1 din același act normativ: “(1) Orice contract încheiat între profesioniști și consumatori p_____ vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, p_____ înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate. (2) In caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului. (3) Se interzice profesioniștilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii. ”

Textele de lege citate trebuie analizate, de la speță la speță și prin raportare la prevederile Anexei 1 parte integrantă a acestuia, Anexă care detaliază, fără a fi limitativă, tipurile de clauze contractuale considerate ca având caracter abuziv, aspecte avute în vedere la încheierea prezentului document de control.

Astfel, din simpla lecturare a contractelor de credit supuse controlului, se poate lesne observa intenția Băncii de a modifica natura juridică a acestor contracte, din acte juridice bilaterale în acte juridice unilaterale, prezentându-se ca fiind contracte de adeziune.

Se fac referiri cu privire la specificitatea legislației protecției c_____________, în sensul că pârâta este profesionist, potrivit legislației protecției consumatorului, întrucât este persoana juridică autorizată care, în temeiul unui contract ce _______________________________ din domeniul protecției c_____________, acționează în cadrul activității sale profesionale.

Calificarea raportului juridic ca fiind unul care _______________________________ privind protecția c_____________ atrage anumite obligații în sarcina profesionistului (atât în faza precontractuală, cât și în cea a executării contractului încheiat cu consumatorul).

Pârâta este profesionist în sensul aceleiași legislații a protecției consumatorului, întrucât este o persoană juridică autorizată care, în temeiul unui contract ce _____________________________ protecției c_____________, acționează în cadrul activității sale comerciale.

Calificarea raportului juridic ca fiind unul care _______________________________ privind protecția c_____________ atrage în sarcina profesionistului (atât în faza precontractuală, cât și în cea a executării contractului încheiat cu consumatorul) o ________ obligații, printre care un loc aparte îl ocupa obligația de a se abține de la a însera în contractele cu consumatorii clauze abuzive.

Conform dreptului protecției c_____________, profesionistul trebuie să îndeplinească o ________ obligații printre care se regăsesc și: (i) obligația de informare (un consumator suficient de informat va fi capabil să-și apere interesele, impunând astfel profesionistului să asigure o prealabilă și exactă informare); (ii) obligația de a se abține de la a însera în contractele cu consumatorii clauze abuzive. Aceste obligații nu au fost respectate de profesionist la momentul încheierii contractului.

în accepțiunea art. 4 din Legea nr. 193/2000, art. 78-80 din Legea nr. 296/2004 și art. 2 pct. 16 din O.G. nr. 21/1992 clauza abuzivă este acea clauză inserată în contract care, nefiind negociată direct cu consumatorul, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei credințe un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. Conform prescripțiilor legale, p_____ că o clauză contractuală să fie considerată abuziva, este necesar ca:

A) aceasta nu a fost negociată direct cu consumatorul. Condiția este îndeplinită întrucât contractele de credit încheiate de consumatori cu parata BCR sunt contracte de adeziune, în care clauzele sunt impuse de către BCR, Art.4 alin. (2) din Legea nr. 193/2000 stabilește că o clauză va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale.

Caracterul nenegociat al clauzelor contractuale este prezumat în cazul contractelor de adeziune. Dacă oricare dintre clauzele diferitelor tipuri de contract (inclusiv cele negociate) îmbracă forma uneia dintre modelele de clauze înscrise în lista din Anexa I la Legea nr. 193/2000, atunci prezumția de caracter abuziv a clauzei este absolută.

B) clauza să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în defavoarea consumatorului. Condiția menționată este îndeplinită în contractele ce fundamentează acțiunea formulată de ANPC, în principal, prin faptul că statuează exclusiv în favoarea băncii o ________ drepturi foarte importante, precum dreptul de a modifica rata dobânzii și a diferitelor comisioane stabilite în contract, fără a fi prevăzute în contract.

Motivele obiective care determină o asemenea modificare, ci doar voința/interesul creditorului.

C) să se fi încălcat cerințele bunei-credințe. îndeplinirea acestei cerințe rezultă di comportamentul general al pârâtei. Astfel, nemodificarea dobânzii atunci când indicatorul relevant al pieței financiare p_____ moneda în care a fost acordat creditul a prezentat tendințe descrescătoare reprezintă un indiciu foarte important în stabilirea bunei-credințe a Băncii.

Reaua credință rezidă și din aceea că, creditorul nu iș informează în mod corect potențialii clienți, le prezintă exclusiv avantajele creditului, nu le dă ocazia de a analiza toate condițiile acestuia, de a pune întrebări, de a negocia produsul, de a alege, în mod real, între produsele de pe piață.

Principiul bunei-credințe a fost preluat din art.3, pct. I din Directiva nr.93/13/CEE și desemnează respectul reciproc al părților contractante, adoptarea unui comportament onest și rezonabil care să aibă în vedere interesele legitime ale consumatorului, fundamentând chiar o abordare obiectivă a dezechilibrului contractual ce poate fi apreciat ca rezultat al unui dezechilibru în puterea de negociere a părților.

Art.4 și art.l 3-14 Legea nr. 193/2000 permit judecătorului să intervină în contract, p_____ a-i revizui sau reconstrui, după ce, în prealabil, a constatat caracterul abuziv al unora dintre clauzele contractului, aplicând sancțiunea nulității absolute totale sau parțiale a acestor clauze. Dacă rezilierea contractului p_____ eliminarea clauzelor abuzive nu se impune, contractul putând fi executat în continuare, judecătorul dispune continuarea sa, de data aceasta de pe poziții echilibrate ale părților.

Clauzele nu au fost negociate direct cu consumatorii. Art.4 alin. (2) din Legea nr. 193/2000 stabilește că o clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociata direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate. Contractul preformulat a fost definit de 0 rd inul Autorității naționale p_____ Protecția C_____________ nr. 92/2007 ca fiind acel tip de contract redactat în întregime sau aproape în întregime de către operatorul economic prestator de servicii, consumatorii neputând modifica sau interveni asupra clauzelor contractuale, ci având doar posibilitatea de a le accepta sau nu - adică exact situația contractelor evidențiate în cuprinsul acțiunii introductive. Prin urmare, lipsa negocierii directe cu consumatorul este echivalentă cu stabilirea clauzei în mod unilateral de către comerciant și imposibilitatea consumatorului de a influența natura clauzei.

Voința clientului se rezumă la a semna sau nu contractul. Singura opțiune este de a alege între diferite tipuri standard de contracte opțiune care este și ea controlată de bancă, întrucât banca este cea care stabilește scoringul/ratingul clientului, elemente în funcție de care, după analiza dosarului. Banca indica clientului tipul de credit în care se încadrează conform ratingului.

Alegerea controlată de bancă a unui tip de contract nu înseamnă în niciun caz negocierea contractului.

Reținând îndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea 193/2000 în vederea constatării caracterului abuziv dobânzii practicate de o instituție bancară, ICCJ a reținut cu putere de lucru judecat în jurisprudența să recentă, prin decizia 3913/13.11.2013 pronunțată în dosarul nr. xxxxx/3/2011 ca:, Alegerea tipului de contract financiar nu echivalează cu negocierea care se poartă asupra clauzelor contractuale, contractele de credit fiind contracte preformulate impuse de bancă clienților în baza unui model validat în prealabil de către BNR, libertatea de voință a clientului rezumându-se la a semna sau nu contractul pe care l-a a___ în prealabil, alegere care este și ea controlată de către bancă, aceasta fiind cea care stabilește scoringul/ratingul clientului, elemente în funcție de care banca indice clientului tipul de credit în care se încadrează conform ratingului"

Contractele de credit de consum sunt contracte menite a se încheia în volum mare, condiție a succesului atât din perspectiva cifrei de afaceri, cât și din perspectiva Limitării riscului de credit neperformant; Cumpărătorul nu are posibilitatea de a negocia prețul și nici calitatea produsului; Singura posibilitate este de a alege din cele câteva sortimente de produs afișate, cei mai mulți cumpărători se, selectează dintre cei care se vor fi lăsat convinși de reclame, mai mult sau mai puțin înșelătoare, mai mult sau mai puțin agresive.

Voința consumatorului, chiar atât de redusă ca opțiuni, este în plus alterată de timpul scurt în care trebuie să semneze contractul. După aprobarea creditului de către bancă, aprobare care se dă după, analiza dosarului" mai rămân clientului câteva zile sau ore p_____ analiza și eventual, negociere", întrucât semnarea contractului de achiziție sau achiziția în sine este iminentă.

Banca ar trebui să facă dovadă că s-a negociat natura clauzei, și nu doar că diferă conținutul (cifrele) acesteia de la consumator la consumator. Această adaptare este făcută tot de bancă, nu se poate prezuma că se datorează negocierii.

Astfel, spre deosebire de Directiva 93/13/CEE care se referă la conținutul clauzei (n.n. art. 3 alin. (2) din Directiva dispune că, se consideră întotdeauna că o clauză nu s-a negociat în mod individual atunci când a fost redactată în prealabil, iar din acest motiv consumatorul nu a avut posibilitatea de a influența conținutul clauzei,în special în cazul unui contract de adeziune"), legea r_____ se referă la natura clauzei, aceasta impunându-se a fi negociată, Prin urmare, banca ar trebui să facă dovada negocierii naturii clauzei, astfel încât chiar și în cazul în care conținutul clauzei ar fi fost influențat, într-o măsură oarecare de consumator sau, mai bine zis, de situația financiară a acestuia analizată de bancă, prezumția de lipsă a negocierii directe se menține, întrucât consumatorul nu va fi putut influența natura clauzei.

Astfel, negocierea este diferită față de respectarea obligației de informare. P_____ a putea fi probată negocierea este necesară existența unor acte emanate de la consumatori împrumutații din contractele de credit și de la P______ B___ ROMÂNIA S.A care să ateste, anterior încheierii contractelor de credit, existența unui schimb de oferte și contraoferte. în lipsa acestor documente, nu este posibilă răsturnarea prezumției de negociere.

Prin motivele prevăzute în contracte nu se înțelege o situație clară, care să ofere clienților posibilitatea să știe de la început că, dacă acea situație se va produce, vor trebui să suporte o dobândă mărită. Considerăm faptul că nu se pot încadra în sfera noțiunii de „motiv întemeiat” evoluția pieței financiare sau politica de credite a Băncii, întrucât prin acestea nu sunt definite niște elemente concrete care ar putea fi analizate și de către consumatori, fiind lăsate exclusiv la latitudinea Băncii. De asemenea, nu se prevede nici posibilitatea consumatorului de a rezilia imediat contractul în momentul în care este informat despre această modificare.

Dobânda fiind variabilă, Banca și-a asigurat variația dobânzii în funcție de un element exterior voinței clientului, pe care îl aplică și îl interpretează după cum are interes și o aduce la cunoștință c_____________ prin simpla afișare la s_____ băncii.

Această clauză este cuprinsă într-un contract preformulat, lipsindu-i caracterul negociat. Totodată, ea creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților contrar cerințelor bunei - credințe.

Dezechilibrul contractual pe care îl generează clauzele contractuale menționate sunt evidente. Aceste clauze permit băncii ca în mod arbitrar să modifice cuantumul dobânzii (prețul folosinței banilor împrumutați, contraprestația datorată de consumator), afectând interesele legale ale c_____________, întrucât nu se poate cunoaște cu precizie prețul produsului cumpărat, acest preț nefiind predictibil.

Contractele de credit bancar sunt contracte de adeziune ce se caracterizează prin aceea că părțile trebuie să cunoască încă de la momentul încheierii contractului existența drepturilor și obligațiilor părților sau, stipulațiile contractuale potrivit cărora dobânda revizuibilă se stabilește în funcție „de politica de credite a Băncii” ori „prin afișarea acesteia la s_____ băncii”, nu sunt de natură să determine în mod obiectiv, la momentul exigibilității obligației - ce reprezintă obiectul contractului - întinderea acesteia, asemenea stipulații având un caracter aleatoriu - incompatibil cu contractul de credit bancar.

Art. 1, alin. 3 din Legea 193/2000 prevede ca „se interzice comercianților stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii”. Potrivit art.4, alin.l „o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților ” .

Legea 193/2000 transpune în dreptul romanesc Directiva Consiliului 93/13/CEE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, în preambulul acestei directive se arată faptul că evaluarea caracterului inechitabil nu se efectuează mai mult, din prisma condițiilor care descriu obiectul principal al contractului, nici asupra raportului calitate / preț al mărfurilor sau serviciilor furnizate; obiectul principal al contractului și raportul calitate / preț pot fi, cu toate acestea, luate în considerarea corectitudinii altor condiții.

Așadar, legiuitorul european permite analiza obiectului principal al contractului în evaluarea corectitudinii altor condiții p_____ a se putea realiza scopul editării normei, respectiv protecția adecvată a intereselor consumatorului.

De aceea, corpul de control nu analizează prețul creditului astfel cum a fost agreat de părți, ci doar constată că anumite clauze fiind posibil abuzive, fiind prezentate mai sus, ce permit băncii să modifice obiectul unei obligații.

De aceea, conform art. 4, alin. 2 din Directivă, condiția esențială este exprimarea clară și inteligibilă, iar în cauzele menționate nu se poate reține o exprimare clară. Clauzele constatate dau posibilitatea interpretărilor multiple și îi permit Băncii să modifice într-o manieră inechitabilă dispoziția contractuală privind dobânzile și comisioanele, dispoziția contractuală care permite băncii să modifice dobânda neavând un caracter clar.

In concret, contractele încheiate între părți sunt unele preformulate, standard, iar eventualele diferențe dintre acestea și alte contracte nu se datorează negocierii cu clienții, ci particularităților fiecărui client în parte. Prin urmare, aceste contracte și clauzele lor nu au fost negociate de către părți, nefiind dovedit acest lucru.

Prin încheierea prezentului proces-verbal de constatare s-a reținut faptul că, față de maniera de redactare a contractelor de credit - în momentul în care au fost încheiate, consumatorii au acționat de pe poziții inegale în raport cu banca, aceste contracte fiind practic de adeziune, clauzele fiind prestabilite de către bancă, fără a da posibilitatea co-contractantului de a modifica sau înlătura vreuna din aceste clauze, în urma unei negocieri, fiindu-i practic impuse, într-o anumită formă.

Se constata încă o data poziția de inegalitate între cele doua părți contractante, Banca folosindu-se doar de drepturi și nu de obligații.

Având în vedere faptul că dobânda constituie elementul esențial într-un contract de credit bancar, orice clauză nelegală cu incidența asupra dobânzii, este de natură a afecta grav normală derulare a raporturilor contractuale. Apreciem de asemenea faptul că, în condițiile în care aceste contracte s-ar derula în continuare, se menține pericolul lezării drepturilor și intereselor consumatorului prin majorarea indirectă a diferitelor altor costuri.

Aceste clauze stipulate în contractele de credit încheiate între consumatori și bancă, pun probleme sub aspectul echilibrului contractual în sensul că oferă Băncii dreptul discreționar de a menține sau nu în sarcina consumatorului anumite obligații și de a modifica sau nu în funcție de decizia băncii costurile aferente contractelor.

Contractul de credit este un contract de adeziune ce se caracterizează prin aceea că părțile trebuie sa cunoască încă de la momentul încheierii contractului existent drepturilor și obligațiilor părților sa fie certă, iar întinderea acestora determinate sau determinabilă.

Clauzele inserate creează un dezechilibru semnificativ în defavoarea c_____________, astfel operatorul este favorizat prin dreptul de a modifica rata dobânzii din contract, fără a fi prevăzut în contracte motivele obiective care determină o asemenea modificare, ci doar voința și interesul operatorului economic, însă în încercarea de a prezenta un produs avantajos c_____________, ascunzând avantajele în favoarea exclusivă a băncii, aceștia prejudiciază neechivoc consumatorii.

Acceptarea de compromisuri ulterioare, precum reducerea costurilor în schimbul consolidării de către bancă a clauzelor inițial abuzive, nu poate fi considerată o confirmare a valabilității articolelor inițiale din convențiile de credit. Dimpotrivă faptul că banca a simțit nevoia să impună o reformulare a clauzelor, redefinirea unor comisioane, nu este altceva decât o recunoaștere a faptului că, în forma lor inițială, acestea erau ilegale.

Banca a prezentat un produs cu o dobândă favorabilă c_____________, însă în realitate variația dobânzii este determinată de politica băncii, astfel atenția c_____________ a fost îndreptată către dobânda, ca fiind esențială și nu pe costurile ascunse.

Conform jurisprudenței CJUE (Speța VB Penzugyi Lizing Zrt vs F_____ S________ 9 no. 2010) se menționează faptul că un consumator se găsește “într-o situație de inferioritate fără de un furnizor sau vânzător în ceea ce privește atât puterea de negociere, cât și nivelul de informare, situație care îl conduce la adeziunea la contractele redactate în prealabil de către vânzător sau furnizor, fără a putea exercita vreo influență asupra conținutului acestuia.”

La un studiu atent al contractelor reclamate, clauzele sunt per ansamblu în aceeași formulare, prestabilită de bancă și fără a fi negociate direct cu consumatorul.

Caracterul abuziv al acestor clauze, precum și a celorlalte clauze, sunt ilustrate concret în modalitatea de derulare a contractelor de credit, și reclamată de consumatori.

Calificarea aspectelor consemnate de către agenții constatatori în procesul-verbal de constatare a contravenției ca fiind clauze abuzive, în măsura în care clauzele contractuale nu au fost formulate astfel încât consumatorul să poată anticipa că dacă o anumită situație intervine, atunci anumite consecințe se produc.

Modificările operate de bancă nu pot îndeplini cerințele legii, aflându-ne în situația în care nu sunt stabilite conform unor criterii obiective care să fie apreciate direct și de către clienți.

Devine destul de evident faptul că, aplicarea anumitor costuri ar putea prezenta importanță doar în măsura în care aprecierea costurilor poate fi făcută la fel, în mod obiectiv de orice persoană, fie ei instanță, clienți, bancă p_____ determinarea legalității acestora.

Posibilitatea verificării îndeplinirii condițiilor pe care le cuprind, de către clienți, nu este operabilă la momentul încheierii contractelor, deci insuficient prezentate, ci abia ulterior, atunci când doar clientul devine cel care, în raporturile create, își asumă consecințele imposibilitățile cunoașterii și asumării unui criteriu obiectiv.

Astfel, modalitatea de abordare a clauzelor de către bancă, face ca acestea să fie interpretate exclusiv în favoarea sa, servind doar intereselor proprii, fără a lăsa posibilitatea clienților a verifica legalitatea și oportunitatea modificărilor operate.

Din modul de redactare al clauzelor contractelor de credit se poate observa ușurința cu care operatorul economic înțelege să utilizeze anumite terminologii, considerate esențiale, fără a lua în calcul și puterea de înțelegere a consumatorului, persoană fizică luată individual.

Prin modul deosebit de elaborat de redactare a textelor, claritatea și coerența clauzelor se disipează, pierzându-și astfel din înțelesul contextual general, fiind redactate într-un limbaj ce utilizează terminologii de tehnică financiar - bancară neaccesibil marii mase a clientelei.

Coroborând textul legal precizat cu situația de fapt constatată de către agenții constatatori în cuprinsul procesului-verbal de constatare a contravenției, se poate lesne observa corectă încadrare a faptelor pe dispozițiile Legii nr. 193/2000.

De altfel, textul contractelor, privit în integralitatea lui nu face altceva decât să inducă în eroare, în mod grav consumatorul, viciindu-i astfel percepția cu privire la legalitatea și oportunitatea achiziționării produsului.

Trebuie avut în vedere că obiectul supus judecății este reprezentat de contractul de credit, act juridic care în esență reprezintă acordul de voință al celor două părți semnatare, încheiat în scopul de a crea, modifica sau stinge între ele drepturi și obligații.

Potrivit atât normelor legale, cât și doctrinei și jurisprudenței în materie, atâta timp cât relația comercială dintre părți are la bază semnarea unui contract, de orice natură, se va avea în vedere întinderea efectelor pe care acest act juridic le produce în timp față de cocontractanți.

Astfel, modificările de structură intervenite la nivelul obligațiilor create în sarcina clientului, fără a se face dovada existenței consimțământului ambelor părți (însăși termenii contractuali ducând la concluzia că Banca nu a avut niciun moment intenția de a respecta prevederile legale referitoare la valabilitatea actului juridic sub raportul existenței consimțământului liber exprimat al ambelor părți cocontractante) conferă legitimitate deplină procesului-verbal de control încheiat în cauză.

Nu pot fi primite nici aspectele conform cărora dreptul băncii de a modifica, în tot sau în parte, tarifele și comisioanele, precum și modalitatea prin care aceste majorări sunt aduse la cunoștința clienților sunt prevăzute în contractul negociat direct cu clienții, câtă vreme vorbim de acte juridice bilaterale, care presupun acordul de voință valabil exprimat al ambelor părți în orice moment al apariției acestor modificări, consumatorii având de altfel dreptul legal de a fi în cunoștință de cauză, în orice moment, asupra condițiilor ce impun efectuarea de astfel de modificări.

Intimata P______ B___ România a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului ANPC p_____ următoarele motive:

Clauza prevăzută la art. 8.4 din unele contracte de credit încheiate de subscrisa cu consumatorii prevede că: împrumutatul si împrumutatul solidar mandatează prin prezenta Banca în mod expres, irevocabil și necondiționat, sa debiteze la libera sa apreciere contul curent menționat in cap. III și orice cont al imprumutatului si al împrumutatului solidar, la datele de scadență ale acestora. Daca moneda oricărui astfel de cont diferă de moneda in care a fost acordat împrumutul sau in care sunt datorate celelalte sume din sau in legătură cu prezentul contract, banca este autorizata expres prin intermediul prezentului contract sa utilizeze disponibilitățile respective p_____ a cumpără o suma egala cu cea in moneda sumelor datorate, aplicând rata de schimb a băncii si poate debita contul respectiv p_____ a cumpără o suma egala cu costul aferent cumpărării si alte taxe, după caz.

Din conținutul acestei clauze rezultă ca împrumutatul mandatează în mod expres Banca să debiteze conturile împrumutatului în vederea recuperării la scadență a oricărei sume datorate de împrumutat în temeiul contractului, iar in măsură in care disponibilitățile identificate sunt in alta moneda decât cea in care trebuie achitate datoriile, atunci să efectueze operațiunea de schimb valutar la cursul băncii.

Prin urmare, conform mecanismului contractual, consumatorul la fiecare data scadenta are posibilitatea de a face plata datoriei, iar numai in situația in care la expirarea datei scadente, acesta nu si-a indeplinit obligația, atunci banca poate debita alte conturi in limita datoriei scadente.

Rezulta astfel ca aplicarea acestei clauze este sub controlul exclusiv al consumatorului, acesta putând evita aplicarea acesteia daca isi îndeplinește obligația de plata cel târziu la data scadentei.

Clauza poate fi privită din două perspective:

a) Ca o clauza care reglementează un serviciu prestat de banca, in sensul că banca debitează conturile imprumutatului și trage sumele aferente obligațiilor scadente, fara ca consumatorul să mai fie nevoit sa se deplaseze la banca p_____ a efectua operația de plata a sumelor scadente;

b) Ca o clauză de garanție acordata de consumator băncii, in sensul că banca este garantata p_____ plata fiecărei rate. cu disponibilitățile aflate in conturile imprumutatului, in limita datoriei scadente.

Astfel, consumatorul cunoscând de existenta acestei clauze poate sa aiba disponibilități bănești in unul din conturile sale care sa poata fi folosite p_____ acoperirea ratelor, evitandu-se aplicarea de penalități daca nu sunt achitate ratele pana la termenul scadent.

în ceea ce privește aplicarea cursului de schimb valutar al băncii in situațiile in care disponibilitățile sunt in alte monede decât cea a datoriei contractate, este firesc sa fie aplicat cursul băncii. Daca consumatorul nu dorește aplicarea acestui curs de schimb, atunci acesta poate face plata datoriilor prin procurarea sumei de bani in moneda străină de la orice alt operator financiar (alta banca, casa de schimb valutar) pana cel târziu la implinirea termenului scadent, fiind decizia sa exclusiva.

Motivele de apel ale ANPC sunt unele generale, fără aplicabilitate directa cu privire la clauza contestată.

Considerațiile teoretice si jurisprudențiale invocate de ANPC sunt corecte insă acestea nu sunt incidente cu privire la clauza contestată.

B. Clauza care face obiectul analizei nu poate fi analizată din perspectiva unui eventual caracter abuziv

în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 și cele ale art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13, aprecierea caracterului abuziv al unei clauze nu privește definirea obiectului contractului, însă aceasta doar în măsura în care respectivele clauze sunt exprimate în mod clar și inteligibil.

Jurisprudența comunitară invocată de apelanta ANPC stabilește ca in sfera noțiunii de obiect principal al contractului __________________________________ esențiale ale contractului.

Î n cazul dedus judecății, clauza 8.4 reglementează tocmai modalitatea de plata a ratelor (rambursarea creditului si plata dobânzii) la depășirea termenului scadent, obligație esențială a imprumutatului asumata prin contractul de credit. în consecință, acestei clauze ii sunt aplicabile dispozițiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 și cele ale art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13.

În ceea ce privește redactarea clauzei, in mod corect a stabilit prima instanță că acesta este clară și inteligibilă, p_____ intelegerea acesteia nefiind necesară o pregătire financiar bancară. în concret, clauza descrie pe larg mecanismul debitării conturilor, in ce situație banca poate recurge la aplicarea acestei clauze si in ce condiții are loc, respectiv la ce curs de schimb pot fi debitate conturile deschise in alte monede decât cea a datoriei scadente.

În consecință, ambele condiții stabilite de art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 și art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13 sunt indeplinite în cauză, motiv p_____ care clauza contestată nu poate fi obiect al analizei din perspectiva constatării caracterului abuziv.

C. Clauza contestată nu are caracter abuziv

Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, în acord cu art. 3 alin. (1) din Directiva nr. 93/13, stabilește trei condiții a căror îndeplinire cumulativă relevă caracterul abuziv al unei clauze incluse într-un contract încheiat cu consumatorii: clauza să nu fi fost negociată direct cu consumatorul, clauza să fie contrară bunei-credințe și prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, clauza să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorului.

Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită în cauză.

În explicitarea conceptului de „clauză care nu a fost negociată” menționat de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, prevederile următorului alineat al aceluiași articol stabilesc că el presupune impunerea unei clauze de către agentul economic „fără a da posibilitatea consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv. ”

Or, în speță, pe de o parte, anterior încheierii Contractului de Credit, împrumutații au avut posibilitatea reală de a influența natura clauzelor contestate, iar pe de altă parte, controlul aplicabilității clauzei aparține exclusiv c_____________.

Legea nr. 193/2000 instituie o prezumție relativă în sensul că o clauză va fi considerată a nu fi fost negociată în mod individual dacă a fost pre-redactată, consumatorul neputând să influențeze conținutul acesteia. Această prezumție poate fi răsturnată prin proba contrară de către comerciant, căruia îi revine sarcina probei. în consecință, faptul că o clauză contractuală nu ar fi fost negociată direct cu consumatorul nu conduce automat la concluzia că aceasta ar fi abuzivă.

Încheierea Contractului de Credit a fost precedată de următoarele etape:

a) analiza ofertei complete de creditare pe care Banca o punea la dispoziția persoanelor interesate la acel moment; produsele de creditare erau suficient de variate și detaliat descrise încât persoana interesată să poată alege, pe baza unor considerente de oportunitate proprii, varianta cea mai avantajoasă. Prin urmare, Banca nu impunea un anumit produs de creditare, ci acesta a fost selectat de către persoana interesată din întreaga ofertă a băncii. De asemenea, între împrumutați și ofițerii de credit aveau loc întâlniri p_____ a discuta orice aspecte ale ofertei de creditare a Băncii p_____ a putea decide în cunoștință de cauză asupra produsului de creditare cel mai potrivit nevoilor acestora;

b) completarea cererilor de creditare, în cuprinsul acestora persoanele interesate optând p_____ unul dintre produsele de creditare care, potrivit analizei proprii, corespundea intereselor și disponibilităților financiare; selectarea unui anumit tip de produs de creditare precum și a tipului de dobândă aplicabil pe durata de derulare a contractului de credit a aparținut exclusiv împrumutaților;

c) analizarea condițiilor generale aplicabile contractelor de credit, în cuprinsul acestora fiind detaliat descrise atât consecințele și condițiile specifice fiecărui produs financiar;

d) particularizarea condițiilor de creditare selectate de către împrumutați în cadrul condițiilor particulare. Această etapă finală presupunea semnarea contractului de credit cu indicarea exactă a condițiilor de creditare compatibile cu situația financiară și opțiunile exprimate de către persoana fizică interesată.

Raportat la documentele și etapele anterior expuse, precum și raportat la conținutul concret al clauzei 8.4 rezultă că orice consumator a putut solicita excluderea sau modificarea acesteia, iar dacă nu a făcut-o a fost p_____ că această clauză a fost redactată nu numai in beneficiul băncii, ci și a consumatorului care ca urmare a aplicării acesteia evita aplicarea de penalități de intârziere în ipoteza in care nu platea rata până la termenul scadent.

În aprecierea caracterului abuziv al clauzei trebuie determinată atitudinea subiectivă a comerciantului, respectiv dacă inserarea clauzei are la bază intenția acestuia de a-și crea un avantaj ca urmare a unei poziții speciale în care s-ar fi aflat la momentul încheierii contractului.

Atitudinea subiectivă a bunei/relei-credințe a subscrisei în mod corect trebuie evaluată de către instanță în strânsă legătură cu crearea unui dezechilibru contractual semnificativ. Dezechilibrul semnificativ între drepturile și obligațiile părților rezultă din chiar conținutul și efectele unei clauze contractuale.

Având în vedere că nu orice dezechilibru relevă o clauză abuzivă, caracterul semnificativ care ar justifica reținerea naturii abuzive a clauzei s-ar putea aprecia în funcție de natura prestației, reciprocitatea sau nereciprocitatea unor drepturi și obligații în contextul interpretării sistematice a contractului. Aceasta înseamnă că noțiunea de „dezechilibru semnificativ” depinde de aprecierea comportamentului abuziv al celui care deține poziția de superioritate la încheierea contractului.

Art. 4 din Legea nr. 193/2000 și art. 4 al Directivei 93/13/CEE prevăd noțiunea de „dezechilibru semnificativ”. Doctrina a explicat și a definit contractul semnificativ dezechilibrat ca fiind „contractul care și-a pierdut utilitatea socială și personală”. Rezultă că partea care reclamă repararea prejudiciilor cauzate printr-un contract dezechilibrat trebui să arate că acesta a rămas lipsit de utilitate în ceea ce-l privește sau că a fost astfel reglementat încă de la data încheierii contractului.

P_____ a putea fi reclamat un dezechilibru între drepturile și obligațiile părților ar trebui să fie incidență lipsa unei contraprestații p_____ dreptul corelativ al unei părți contactante.

Din natura Contractului de Credit, rezultă obligațiile esențiale ale părților:

a) Obligația Băncii: de a pune la dispoziția împrumutaților suma solicitată în CHF;

b) Obligația împrumutaților: de a restitui suma împrumutataă (capitalul) în aceeași monedă în care a fost contratată și de a plăti dobândă.

În prezenta cauză nu poate fi vorba de existența unui dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. Astfel obligației imprumutatului de a restitui creditul și de a plați dobanda si comisioanele îi corespunde dreptul băncii de a primi aceste sume la termenul scadent, iar in situația in care imprumutatul nu este diligent să își execute obligațiile intocmai la termenul scadent îi corespunde dreptul băncii de a urmări disponibilitățile imprumutatului. Astfel, prin clauza contestată se stabilește clar mecanismul aplicat de banca si condițiile in care acesta operează, ca termen si curs de schimb, nexistând astfel vreun dezechilibru între drepturile si obligațiile părților.

Dezechilibrul contractual trebuie raportat la momentul încheierii contractului și trebuie să vizeze aspecte intrinseci acestuia.

Variațiile nesemnificative permise față de cursul oficial afișat de BNR sunt de asemenea integrate în prețul contractului, având în vedere că în contractele de credit a fost prevăzută și acceptată posibilitatea Băncii ca în cazul neachitării la scadență a ratei aceasta să poată debita orice cont al împrumutatului, chiar în altă monedă, cu suma necesară cumpărării cantității de monedă necesară acoperirii ratei.

În concluzie, clauza care permite Băncii să procedeze în caz de neplată a ratei la debitarea altui cont al împrumutatului cu suma necesară acoperirii ratei poate fi interpretată fie ca o garanție acordată Băncii de a realiza ea în locul imprumutatului dar cu fondurile acestuia plata ratei, fie ca un serviciu conex p_____ care este îndreptățită să facă conversia.

Asupra apelului formulat de apelanta-reclamantă A__________ NAȚIONALĂ P_____ PROTECȚIA C_____________, prin prisma motivelor de apel formulate, Curtea constata urmatoarele:

Cu titlu prealabil, Curtea retine, în privința contractelor de credit aflate în litigiu că, p otrivit art. 4 din Legea nr.193/2000, (1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.

(2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.

(3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi p_____ restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.

(4) Lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive.

(5) Fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcție de:

a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia;

b) toți factorii care au determinat încheierea contractului;

c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.

(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.

Contractele încheiate sunt de adeziune, clauzele cuprinse fiind prestabilite de către imprumutător.

Art.4 alin.3 din Legea nr. 193/2000 instituie o prezumție relativă a caracterului nenegociat al clauzelor in cazul contractelor preformulate, de adeziune, prezumție ce poate fi inlăturată doar prin dovada făcută de profesionist-banca a caracterului negociat al contractului.

Potrivit art. 2 alin.1 din lege, „Prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care _____________________________ legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale”, adică acea persoana care achizitionează un bun sau un serviciu in scopul unei utilizari neprofesionale p_____ sine si/sau p_____ familia sa.

P_____ petenți , credit ele contractat e era u strain e profesiei exercitate de ace știa avand un caracter extraprofesional.

Cu privire la clauza cuprinsa in art. 8.4 , aceasta este redata in următorii termeni:“împrumutatul și împrumutatul Solidar mandatează prin prezenta Banca în mod expres, irevocabil și necondiționat, să debiteze, la libera sa apreciere, contul curent menționat în Cap.III Termenii împrumutului, și orice, cont al împrumutatului și al împrumutatului Solidar, la datele de scadență ale acestora. Dacă moneda oricărui astfel de cont diferă de moneda în care a fost acordat împrumutul sau în care sunt datorate celelalte sume din sau în legătură cu prezentul Contract. Banca este autorizată expres prin prezentul Contract să utilizeze disponibilitățile respective p_____ a cumpără o sumă egală a: cea in moneda sumelor datorate, aplicând rata de schimb a Băncii și poate debila contul respectiv cu costul aferent cumpărării și alte laxe, după caz. ”

In primul rand, Curtea notează că apelanta ANPC a formulat critici de ordin general cu privire la solutia pronuntata de prima instanta, neaducand critici concrete in raport de clauza contestată.

Clauza 8.4 reglementează modalitatea de plata a ratelor (rambursarea creditului si plata dobânzii) la depășirea termenului scadent, obligație esențială a imprumutatului asumata prin contractul de credit, respectiv mecanismul debitării conturilor, in ce situație banca poate recurge la aplicarea acestei clauze si in ce condiții are loc, respectiv la ce curs de schimb pot fi debitate conturile deschise in alte monede decât cea a datoriei scadente.

Clauza este redactată de o manieră clară, neechivocă, care nu pune probleme de interpretare, contrar afirmațiilor reclamantului, fiind de asemenea menționat și motivul p_____ care se percepe acest comision.

În jurisprudența CJUE s-a stabilit că, în scopul aprecierii existenței eventuale a unui dezechilibru semnificativ trebuie să se țină seama de natura bunului sau a serviciului care face obiectul contractului, raportat la toate circumstanțele care au însoțit încheierea acestui contract, precum și la toate celelalte clauze ale acestuia . Dezechilibrul semnificativ poate să rezulte din simplul fapt al unei atingeri suficient de grave aduse situației juridice în care este plasat consumatorul, în calitate de parte la contractul în cauză, în temeiul dispozițiilor naționale aplicabile, fie sub forma unei restrângeri a conținutului drepturilor de care, potrivit acestor dispoziții, consumatorul beneficiază în temeiul acestui contract, fie sub forma unei piedici în exercitarea acestora sau a punerii în sarcina sa a unei obligații suplimentare, neprevăzută de normele naționale (cauza Constructora Principado SA, C 226/12).

Noțiunea de „dezechilibru semnificativ” în detrimentul consumatorului trebuie apreciată prin intermediul unei analize a normelor naționale aplicabile în lipsa unui acord între părți, p_____ a evalua dacă și, eventual, în ce măsură contractul îl plasează pe consumator într ‑ o situație juridică mai puțin favorabilă în raport cu cea prevăzută de dreptul național în vigoare. De asemenea, este relevant în acest scop să se procedeze la o examinare a situației juridice în care se găsește consumatorul menționat având în vedere mijloacele de care dispune, potrivit reglementării naționale, p_____ a face să înceteze utilizarea clauzelor abuzive” (cauza Mohamad Aziz C415/11).

P_____ verificarea îndeplinirii acestor două condiții de către instanțele naționale sunt indicate criterii diferite: „noțiunea „dezechilibru semnificativ” în detrimentul consumatorului trebuie apreciată prin intermediul unei analize a normelor naționale aplicabile în lipsa unui acord între părți, p_____ a evalua dacă și, eventual, în ce măsură contractul îl plasează pe consumator într ‑ o situație juridică mai puțin favorabilă în raport cu cea prevăzută de dreptul național în vigoare. De asemenea, este relevant în acest scop să se procedeze la o examinare a situației juridice în care se găsește consumatorul menționat având în vedere mijloacele de care dispune, potrivit reglementării naționale, p_____ a face să înceteze utilizarea clauzelor abuzive”; „p_____ a ști dacă dezechilibrul este creat „în contradicție cu cerința de bună ‑ credință”, este important să se verifice dacă vânzătorul sau furnizorul, acționând în mod corect și echitabil față de consumator, se putea aștepta în mod rezonabil ca acesta din urmă să accepte clauza în discuție în urma unei negocieri individuale” (cauza Constructora Principado SA, C 226/12).

Clauza nu produce un dezechilibru economic între părți, nefiind întemeiată susținerea potrivit căreia nu ar exista nicio contraprestație din partea băncii.

Pe de altă parte, Curtea apreciază că prin clauza respectivă nu a fost afectată situația juridică a reclamantilor , acesta nefiind pus într-o poziție mai puțin favorabilă în raport cu cea prevăzută de dreptul național. Astfel, la data încheierii contractului de credit nu exista nicio dispoziție legală care să interzicăaceastă clauză. Prin urmare, nu există niciun drept care să fie prevăzut în legislația națională și al cărui conținut să fi fost restrâns ori a cărui exercitare să fi fost împiedicată prin stipularea clauzeirespective.

Sub aspectul condiției relei – credințe, raportat la jurisprudența CJUE din cauza Constructora Principado SA, C 226/12 și având în vedere toate aspectele referitoare la încheierea contractului, Curtea apreciază că nu s-a făcut dovada încălcării acesteia, existând premise ca banca să considere că reclamantii ar fi acceptat clauza în cazul unei negocieri individuale. Se reține că banca a acționat corect și echitabil în stabilirea acestei clauze întrucât nu a urmărit perceperea unor costuri fără a presta vreun serviciu..

Având în vedere circumstanțele existente la momentul încheierii contractului de credit, astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că reclamanti au avut posibilitatea să prevadă toate consecințele juridice și economice pe care le presupunea clauza, aceasta fiind clară și inteligibilă.

Obligația de transparență presupune utilizarea unor clauze contractuale clare, fără echivoc, p_____ înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate. Este adevărat că cerința privind transparența clauzelor contractuale nu poate fi redusă numai la caracterul inteligibil al acestora pe plan formal și gramatical, ci prezintă o importanță esențială p_____ respectarea acestei cerințe și posibilitatea ca un consumator informat să poată să prevadă, pe baza unor criterii clare și inteligibile, consecințele economice care rezultă din clauzele contractuale în ceea ce îl privește (cauza Kasler și Rabai, C-26/13, cauza M____, C143/13).

Curtea apreciază că reclamantii au avut posibilitatea să prevadă, la data încheierii contractului de credit, consecințele juridice și economice pe care le implică clauza respectivă.

Obligația de informare presupune acordarea de către profesionist a tuturor informațiilor referitoare la condițiile creditului și distinctă de obligația de transparență. Însă, numai încălcarea obligației de informare nu ar putea determina un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, fiind necesar să existe și o clauză contractuală care să afecteze situația juridică a consumatorului, în sensul că acesta se află într-o poziție mai puțin favorabilă în raport cu cea prevăzută de dreptul național.

Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, în acord cu art. 3 alin. (1) din Directiva nr. 93/13, stabilește trei condiții a căror îndeplinire cumulativă relevă caracterul abuziv al unei clauze incluse într-un contract încheiat cu consumatorii: clauza să nu fi fost negociată direct cu consumatorul, clauza să fie contrară bunei-credințe și prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, clauza să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul consumatorului.

Din natura Contractului de Credit, rezultă obligațiile esențiale ale părților:

a) Obligația Băncii: de a pune la dispoziția împrumutaților suma solicitată în CHF;

b) Obligația împrumutaților: de a restitui suma împrumutataă (capitalul) în aceeași monedă în care a fost contratată și de a plăti dobândă.

În prezenta cauză nu poate fi vorba de existența unui dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților. Astfel , obligației imprumutatului de a restitui creditul și de a plati dobanda si comisioanele, îi corespunde dreptul băncii de a primi aceste sume la termenul scadent, iar in situația in care imprumutatul nu este diligent să își execute obligațiile intocmai la termenul scadent, îi corespunde dreptul băncii de a urmări disponibilitățile imprumutatului.

In consecinta, p_____ aceste motive, Curtea va constata apelul ANPC nefondat si il va respinge conform art. 480 alin.1 NCPC.

Asupra apelului formulat de apelanta-pârâtă P______ B___ ROMÂNIA S.A, prin prisma motivelor de apel fo r mulate , Curtea constata urmatoarele:

In ce privește motivul de apel referitor la prescripția dreptului de a constata contravenția, Curtea retine prevederile art. 13, alin. 1 și 2 din O.G 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor:

„ (1) Aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei.

(2) In cazul contravențiilor continue, termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data încetării săvârșirii faptei. Contravenția este continuă în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp.

Totodată potrivit dispozițiilor art. 13, alin. 1 și 2 din Legea 193/2000

„(1) Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale.

(2) In cazul prevăzut la alin. (1), instanța va aplica și amenda contravențională prevăzută la art. 16. ”

Acțiunea promovată de apelanta-reclamantă are ca scop eliminarea clauzelor abuzive stipulate în contractele încheiate de bancă, neexistând prevedere legală care să prevadă un termen în care ar putea fi promovată o astfel de acțiune.

In mod corect instanța de fond nu s-a pronuntat asupra exceptiei prescriptiei, intrucat sancțiunea prevăzută art. 16 din Legea 193/2000 este aplicată de către instanța de judecată sesizată în acest sens și nu se poate reține o prescripție a dreptului de a constata contravenția de către instanța de judecată câtă vreme procesul-verbal de constatare nu prevede o contravenție.

Termenul de 6 luni p_____ aplicarea sancțiunii nu este incident în ipoteza angajării răspunderii contravenționale în baza Legii 193/2000, respectiv în cadrul acțiunilor în care instanța constată legalitatea și temeinicia procesului-verbal elaborate de către recurenta-reclamantă,

In mod intemeiat susține ANPC ca respectivele clauze produc efecte continuu asupra c_____________, părți în contractele de credit, iar î ncălcarea obligației legale de către intimate-pârâtă durează în timp, prin încheierea și executarea în mod continuu a contractelor de credit încheiate cu nerespectarea legii.

In ce priveste motivul de apel vizand excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă, raportat la constatarea caracterului abuziv al clauzelor prevăzute în contractul de credit nr. xxxxxxxxxxxxxxxx/08.08.2008, tribunalul a retinut că petentul T______ B_____-D_____ a formulat, separat și anterior sesizării instanței de către A.N.P.C., cererea de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. xxxxx/299/2015, înregistrat inițial pe rolul Judecătoriei Sectorului 1, declinat apoi la Tribunalul Bucuresti, prin care se invocă, printre altele, si caracterul abuziv al clauzei de la art. 3.2 din contractul de credit, insă a retinut, in mod legal si temeinic, că, având în vedere, dispozițiile art. 12 alin.4 din Legea 193/2000, prin care se arată că dispozițiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune, ce conține clauze abuzive, de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acțiune ori pe cale de excepție, în condițiile legii.

În ce priveste motivul de apel vizand excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă raportat la dispozițiile art. 11 si 12 din Legea 193/2000, in raport de petentii P____ D_____, Țarnă M_____, D____ V_____/ M______ M______, P_____ V_____, A____ (D______) V______ prin reclamatiile inregistrate la reclamanta A.N.P.C., nu au invocat caracterul abuziv al clauzelor contractuale de la 3.2, 8.4, 13.11. , in mod legal si temeinic, Tribunalul a constatat că această excepție este una neîntemeiată raportat la prevederile art.9 din Legea 193/2000, care dă dreptul A.N.P.C. să facă verificări si din oficiu cu privire la respectarea dispozițiile referitoare la legislația consumatorului.

In ce priveste motivul de apel referitor la excepția lipsei de interes invocată de apelanta-pârată, Tribunalul a respins excepția lipsei de interes a cererii privind constatarea caracterului abuziv al clauzelor privind dobânda variabilă prevăzute în contractele încheiate cu petenții P____ D_____, Țârnă M_____, D______ T_____, M__ F_____ E____, D____ V_____ S____/M______ M______, P_____ V_____, D_______ E____ si I____, Basturia V_____, M_______ M_____, I___ C_________ si A____ (D______) V______ A______, retinand ca nu s-a făcut nicio probă cu privire la faptul că marja in cazul acestor contracte nu a fost niciodata majorată de bancă.

Cererea de chemare în judecată este formulată în baza art. 12-13 din Legea 193/2000 , astfel, instanța de judecată în cazul în care consideră că în toate contractele de credit deduse judecății există clauze abuzive, obligă profesionistul să le elimine din toate contractele de credit în executare.

ANPC a formulat cererea de chemare în judecată în calitate de autoritate publică, p_____ a obține acordarea protecției întregii categorii a c_____________, prin pronunțarea unei hotărâri care să a i bă drept consecință sancționarea contravențională a băncii și obligarea acesteia la modificarea contractelor în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.

Potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 193/2000, în cazul în care constată utilizarea unor contracte de adeziune care conțin clauze abuzive, organele de control (prevăzute la art. 8 din prima lege citată) vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, s_____ profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive, la cererea de chemare în judecată fiind anexat procesul-verbal întocmit potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr. 193/2000.

Totodată, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale.

In ce priveste motivele de apel vizând fondul cauzei, Curtea va retine aspectele expuse cu titlu prealabil din apelul reclamantei, la care va face trimitere.

In ce priveste clauzele contestate, art. 3.2 din fiecare dintre contractele aflate în litigiu, respectiv contractele de împrumut p_____ refinanațarea unui credit de consum, Tribunalul a constat at, in mod legal si temeinic, că , în ce priveste componenta dobânzii variabile, reprezent ată de marja băncii, în contract , s-a stabilit că aceasta se poate modifica în funcție de decizia băncii, fără a se identifica un criteriu concret si obiectiv pe care să se intemeieze modificarea.

Instanța a rețin ut că, în mod evident, banca are dreptul de a stipula în contracte o dobândă variabilă, însă, în cadrul acestui demers, trebuie să respecte dispozițiile imperative din materia dreptului consumatorului. Or, stipularea unei dobânzi variabile, fără indicarea unui criteriu obiectiv și verificabil, nu îndeplinește exigențele dispozițiilor legale din materia dreptului consumatorului, față de prevederile exprese ale art. 4 din Legea nr. 193/2000.

Simpla decizie a băncii de a modifica marja nu se încadrează în sintagma „motivație întemeiată” în condițiile în care nu au fost descrise situațiile concrete în care banca ar putea decide variația marjei.

Prin motiv întemeiat, în sensul legii, se înțelege o situație clar descrisă, care să ofere consumatorului posibilitatea să cunoască pe baza unor criterii clare modul în care se pot modifica obligațiile sale de plată asumate prin contract.

Astfel, nu sunt prevăzute clar criteriile în funcție de care va opera modificarea dobânzii pe care banca urmează a o aplica, astfel încât atât consumatorul, dar și instanța, să aprecieze în ce măsură se justifică o eventuală majorare a ratei dobânzii.

P_____ a fi clar și inteligibil formulate clauzele care prevăd caracterul variabil al dobânzii trebuie să se raporteze la indici obiectivi, publici și verificabili. Astfel, nu este suficient ca o clauză să fie inteligibilă din punct de vedere gramatical, ci trebuie prezentată o formulă concretă în funcție de care poate varia rata dobânzii, astfel încât consumatorul să fie pe deplin informat și să poată anticipa, la momentul încheierii contractului, consecințele economice ale unei atare clauze. Or, la momentul încheierii contractului, consumatorul nu a putut anticipa care vor fi consecințele economice ale acestei clauze în ceea ce privește propriul patrimoniu.

Dezechilibrul semnificativ rezultă din faptul că banca are dreptul discreționar, necondiționat de elemente obiective, de a modifica în mod unilateral cuantumul dobânzii ceea ce, în mod evident, încalcă exigențele bunei-credințe.

P_____ identitate de rațiune, se vor respinge si criticile vizand contractele incheiate de petentii T______ B_____ D_____ și V_____ I____ , dobanda fiind variabila in functie de evolutia pietei financiar -bancara și/sau a costului finanțării si gestionării creditului; potrivit contractului, banca având dreptul discreționar, necondiționat de elemente obiective, de a modifica în mod unilateral cuantumul dobânzii ( art. 3.2), încalc ând exigențele bunei-credințe.

În concluzie, toate clauzele inserate in art. 3.2 din contracte le de refinanțare sau p_____ nevoi personale privind dobânda revizuibilă permit băncii să modifice cuantumul dobânzii, in mod unilateral, fără să se raporteze la indici obiectivi, publici și verificabili , contrar cerintelor bunei-credințe, creând in detrimentul co n sumatorilor un dezechilibru semnificativ _______________________________ părților.

Tribunalul a mai constatat caracterul abuziv al clauzei de la art. 13.11 din contractele deduse j u decății, prin care se stabileste că modificările prezentului contract se efectuează în baza acordului părților, urmând a fi consemnate intr-un act adițional, cu excepția celor privind valoarea dobânzii, anuităților si penalităților, care se vor opera de către bancă.

Legea nr. 193/2000, prevede în art. 4 alin. (6) că : „ Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil .”

Constatând ca, clauzele cuprinse in art. 3.2 din contracte nu sunt exprimate intr-un limbaj clar si inteligibil, rezulta ca acestea pot face obiectul evaluării naturii abuzive a clauzelor respective.

Prin art. 13.11, banca își rezervă dreptul de a modifica valoarea dobânzii, anuităților si penalităților, fără a indica criteriile în funcție de care poate face asta.

Tribunalul a constatat, in mod legal și temeinic, că, lipsa unor criterii obiective si clare p_____ modificarea prevederilor contractuale enumerate pune banca pe poziție de superioritate față de consumator, dându-i posibilitatea acesteia să-și impună voința in relațiile contractuale dintre părți.

Dezechilibrul semnificativ rezultă din faptul că banca are dreptul discreționar, necondiționat de elemente obiective, de a modifica în mod unilateral cuantumul dobânzii, anuitatilor, penalitatilor care se vor opera de către bancă, ceea ce, în mod evident, încalcă exigențele bunei-credințe.

Referitor la motivul de apel privind d incalcarea de către instanta a principiului disponibilitatii procesului civil, intrucat prima instanță a extins analiza si în afara celor 13 contracte de credit aflate in litigiu, Curtea are in vedere prevederile art. 13 din Legea nr. 193/2000 , potrivit cărora , (1) Instanța, în cazul în care constată existența clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum și să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activității profesionale.

ANPC acționează în îndeplinirea atribuțiilor și a scopului p_____ care a fost înființată, anume de aceea de a oferi protecție unei categorii generale a c_____________ și de a constata contravenții.

Cererea de chemare în judecată are scop sancționarea profesionistului prin intermediul instanței de judecată printr-o obligație de a face, anume aceea de a modifica toate contractele în curs de executare prin eliminarea clauzelor abuzive, și aplicarea sancțiunii prevăzută de către art. 16 din Legea 193/2000.

Așa cum a învederat apelanta reclamantă, ANPC a formulat cererea de chemare în judecată în calitate de autoritate publică, p_____ a obține acordarea protecției întregii categorii a c_____________, prin pronunțarea unei hotărâri care să abiă drept consecință sancționarea contravențională a băncii și obligarea acesteia la modificarea contractelor în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.

In ce priveste puterea de lucru judecata invocata de apelanta parata prin raportare la existența dosarelor - xxxxxx/299/2015 (P______ v. N____ C_________), XXXXXXXXXXXXX (P______ v. G___), xxxxx /300/2014 (P______ v. M_____) - soluționat de către prima instanță de către Judecătoria Sectorului 2 București, XXXXXXXXXXXXX (P______ v. N______ P___) , Curtea retine ca, potrivit inscrisurilor depuse de parata, filele 175 si urm, dosar fond, in privinta petentilor N____ C_________ si G___ I______ , nu s-a făcut dovada caracterului definitiv al sentintelor pronuntate in privinta acestora, iar cu privire la petentii M_____ A__ M____ si N______ P___, acestea au fost solutionate doar in primă instanță.

Prin urmare, in privinta acestor petenti si a hotararilor pronuntate in contradictoriu cu acestia, formulate, pe cale separată, nu se va retine puterea de lucru judecat deoarece p uterea lucrului judecat este o prezumție legală, în virtutea căreia ceea ce s-a rezolvat jurisdicțional, în mod definiitv, într-un prim litigiu va fi opus, fără posibilitatea dovezii contrare, într-un proces ulterior, care are legătură cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja soluționat .

În consecinta, p_____ aceste motive, Curtea va constata apelul paratei nefondat si il va respinge conform art. 480 alin.1 NCPC.

 

P_____ ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

 

Respinge, ca nefondate, apelurile formulate de apelanta-reclamantă A__________ NAȚIONALĂ P_____ PROTECȚIA C_____________, cu s_____ în București, _______________________, sector 1 și apelanta-pârâtă P______ B___ ROMÂNIA S.A., cu s_____ a___ la S__ Ț___ Z______ și Asociatii, în București, _________________________. 4-8, clădirea America House, intr. Aripa de Vest, _______________, împotriva Sentinței civile nr. 506 din 14.02.2017, pronunțate de Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatele-interveniente A________ R_____ A B_______, cu s_____ a___ la S__ Ț___ Z______ și Asociatii, în București, _________________________. 4-8, clădirea America House, intr. Aripa de Vest, _______________, D_________ L______, domiciliată în București, Calea Giulești, nr. 129, ___________, _______________ și O____ M______, domiciliată în București, ______________________. 22, ____________, _______________.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18.12.2018.

 

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

M______ I____ B____-P________ A______ L______ E______ Ecxarcu-H_____

 

 

 

 

 

 

GREFIER,

F_________ D______

 

 

 

 

 

Red. MIBP

4 ex.

Fond:Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă

Jud.: M______ E__

 

 

Acest document este preluat și procesat de o aplicație realizată gratuit de Wolters Kluwer R______ p_____ Fundatia RoLII.

Conținutul său poate fi preluat și utilizat cu citarea sursei: www.rolii.ro

 

Taguri: First Bank  Piraeus Bank  clauze abuzive  

Comentarii

priceputu
proces ANPC cu PIraeus Bank
va rog să-mi transmiteți o copie de pe Motivarea deciziei definitive a instantei prin care s-a stabilit ca First Bank (fosta Piraeus Bank) avea clauze abuzive in contractele de credit. Vă mulțumescd!



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Procese



Credius a fost sanctionata de ANPC

Credius, o Institutie Financiara Nebancara (IFN) care acorda credite online si in magazine, cu costuri pe care le prezinta incorect pe site (vezi foto), fara sa afiseze dobanda si Dobanda Anuala Efectiva (DAE), ci doar rata lunara, ceea ce este ilegal, a fost sanctionata de catre Autoritatea detalii

OTP Bank a cesionat legal creditele in franci elvetieni, a decis justitia, in prima instanta, astfel ca a anulat amenda si procesul-verbal ale ANPC

Cesiunea creditelor ipotecare in franci elvetieni (CHF) de catre OTP Bank catre firme de tip SPV (Special Purpose Vehicle), unele de tip off-shore infiintate in Olanda, special in acest scop de catre grupul-mama din Ungaria, a fost legala, a stabilit Judecatoria Sectorului 1 din Bucuresti, care detalii

Decizia Curtii de Justitie a UE in cazul creditelor in franci elvetieni din Polonia: contractele nu pot convertite in moneda locala, ci doar anulate (actualizat)

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a decis astazi ca imprumuturile in franci elvetieni (CHF) acordate de Raiffeisen Bank si alte banci in Polonia nu pot fi convertite in moneda locala, la cursul si dobanda din momentul acordarii, ci doar invalidate (anulate), daca instantele de detalii

Piraeus Bank (First Bank), sanctionata de ANPC pentru clauze abuzive in contractele de credit

Piraeus Bank (First Bank), a fost sanctionata de Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) pentru clauze abuzive in contractele de credit, mai exact pentru ca a modificat dobanda la credite intr-un mod netransparent, "conform deciziei bancii". Clauza privind riscul valutar, detalii

Ultimele Comentarii