BANCI | Noutati BNR

BNR trebuie sa repatrieze rezerva de aur de la Banca Angliei, dupa ce Curtea Constitutionala a stabilit ca legea Dragnea nu afecteaza independenta bancii nationale

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2019-06-26 10:40

Banca Nationala a Romaniei (BNR) va trebui sa aduca in tara de la Banca Angliei cele 61,2 tone de lingouri de aur, reprezentand 59% in totalul rezervei de aur, de 104 tone, dupa ce Curtea Constitutionala a hotarat ca legea cu iz populist, de tip nationalist-protectionist, initiata de fostul sef al PSD, Liviu Dragnea, privind repatrierea rezervei de aur a Romaniei, nu incalca independenta BNR, dupa cum a reclamat banca nationala, precum si partidele de opozitie, PNL si USR.

Curtea Constitutionala a anuntat ca a respins, cu majoritate de voturi, "ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii pentru modificarea art.30 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României sunt constituționale în raport cu criticile formulate."

PNL si USR au invocat in sesizarea Curtii Constitutionale ca Legea lui Dragnea (Legea pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (PL-x nr. 212/2019) "a fost adoptată fără consultarea prealabilă a Băncii Centrale Europene, încălcând astfel obligațiile asumate de România prin Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) și alte norme europene obligatorii".

De acest lucru s-au plans atat BNR, cat si Banca Centrala Europeana, care i-a trimis in acest sens o scrisoare lui Dragnea.

De asemenea, BNR a avertizat ca legea incalca prevederile Tratatului European, dat fiind ca este afectata independenta BNR, intrucat restrictioneaza administrarea de catre banca nationala a rezervelor internationale, in sensul ca rezerva de aur nu va putea fi plasata si in strainatate.

"Conform legislatiei Uniunii Europene, administrarea rezervelor internationale, din care fac parte si rezervele de aur, reprezinta atributul exclusiv al bancilor centrale membre ale Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC), printre care si BNR", a aratat BNR. (vezi aici detalii)

Afectarea independentei BNR este invocata si in sesizarea de neconstitutionalitate a partidelor de opozitie:

"Potrivit prevederilor art. 30 alin. 1 și 2 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (BNR), „Banca Națională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea și riscul specific activelor externe, stabilește și menține rezerve internaționale, în astfel de condiții încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente: a) aur deținut în tezaur în țară sau depozitat în străinătate (...) Banca Națională a României urmărește menținerea rezervelor internaționale la un nivel adecvat tranzacțiilor externe ale României”.

Articolul 130 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) precum și art. 7 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE) consacră principiul independenței băncilor centrale din Statele Membre: „În exercitarea competențelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor”.

Conform art. 7 din Statutul SEBC și al BCE, „În conformitate cu articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în exercitarea competențelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin prezentul statut, BCE, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita sau accepta instrucțiuni de la instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, de la guvernele statelor membre sau de la orice alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale BCE sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunilor acestora”.

Independența funcțională a BNR în realizarea atribuțiilor proprii a fost stabilită și prin art. 3 alin. (1) din legea nr. 312/2004 privind Statutul BNR, care prevede: “în îndeplinirea atribuțiilor, Banca Națională a României și membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate”.

Întrucât prin Legea supusă controlului de constituționalitate se elimină posibilitatea pentru BNR de a stabili și menține rezerve internaționale inclusiv prin stabilirea de depozite de aur în străinătate, această propunere legislativă reprezintă un proiect de reglementare care privește banca centrală națională (BNR), îi afectează în mod direct competența ca bancă centrală națională și, pe cale de consecință, afectează și o misiune fundamentală care se îndeplinește prin intermediul SEBC. În consecință, Parlamentul avea obligația să solicite opinia Băncii Centrale Europene în procesul de legiferare, solicitare care nu a fost formulată."

Sesizarea privind legea repatrierii aurului trimisa Curtii Constitutionale de PNL si USR

Domnului Valer DORNEANU,
Preşedintele Curţii Constituţionale

Stimate Domnule Preşedinte, 

În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României, republicată, al art. 11 alin. (1) lit. a) raportat la art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care prevede:

„Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori”,

Subsemnații, Deputați, membri ai Partidului Național Liberal, precum și ai Uniunii Salvaţi România, semnatari ai prezentei sesizări conform tabelului de semnături anexat prezentei, în original, formulăm prezenta

sesizare de neconstituţionalitate
cu privire la Legea pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (PL-x nr. 212/2019), adoptată de către Camera Deputaților, în şedinţa din data de 24 aprilie 2019, în considerarea încălcării dispozițiilor art. 1 alineatul (5), art. 11 alineatele (1) si (2), art. 148 alineatul (2), art. 135 alin. (2) litera b) din Constituția României, republicată, pentru următoarele considerente:

A. Situația de fapt sesizată

Proiectul Legii pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României a fost inițiat de un număr de doi parlamentari PSD (un deputat si un senator) în anul 2019 și a fost adoptat în procedură de urgență, de către Senatul României (L139/2019), ca prima cameră sesizată, în şedinţa din data de 1 aprilie 2019, potrivit art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată şi de către Camera Deputaților (PL-x nr. 212/2019), în calitate de cameră decizională, în şedinţa din data de 24 aprilie 2019, potrivit art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, propunerea legislativă menționată fiind dezbătută și adoptată potrivit procedurii de adoptare a legilor ordinare.

Potrivit Expunerii de motive, inițiatorii au apreciat că România are în prezent „o economie funcțională de piață” comparativ cu perioada anterioară aderării la Uniunea Europeană, „fără pericolul unor crize semnificative, blocaje sau alte influențe negative majore”, și prin urmare, este necesară “o abordare diferită” în privința practicilor prudențiale în materie, propunând chiar eliminarea unei politici prudențiale a Băncii Naționale a României: cea privind constituirea si administrarea depozitelor de aur, deținute în străinătate.

Sub pretextul nerealizării unor venituri ca urmare a depozităriii în străinătate a circa 65% din rezerva de aur constituită de BNR potrivit legii și invocând costurile de depozitare, inițiatorii au considerat că “nimic din situația economică a României nu mai justifică păstrarea unei asemenea cantități de aur ca rezervă în străinătate” și au propus limitarea cantitativă a rezervei de aur depozitate în străinătate la maxim 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă, precum și condiționarea cu caracter exclusiv a depozitului de aur din străinătate de obligația de a obține venituri.

Prin același proiect, inițiatorii au introdus un termen (“de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile”)  pentru îndeplinirea de către Banca Națională a României a obligației de informare a Parlamentului și a Guvernului printr-un raport privind situația rezervelor internaționale în cazul existenței unui pericol al diminuării acestor rezerve internaționale sau în cazul în care diminuarea s-a produs.

Senatul României, ca prima cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 1 aprilie 2019, potrivit art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, modificând articolul 30 din Legea nr. 312/2004 astfel:

“Articol unic. – Articolul 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 30 iunie 2004, se modifică si de completează după cum urmează:

1. Alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

“(3) Dacă există pericolul diminuării rezervelor internaționale, până la un nivel care ar periclita tranzacțiile internaționale ale statului, precum și în cazul în care diminuarea s-a produs, Banca Națională a României prezintă Parlamentului și Guvernului, de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile, un raport privind situația rezervelor internaționale și cauzele care au condus sau care pot conduce la o astfel de reducere. Raportul va conține recomandările Băncii Naționale a României privind politicile guvernamentale macroeconomice necesare pentru preîntâmpinarea sau remedierea situației.”

2. După alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins :

“(4) Din rezerva constituită, Banca Națională a României poate depozita aur în străinătate exclusiv în scopul obținerii de venituri. Depozitele de aur constituite de Banca Națională a României în străinătate nu pot depăși 5% din cantitatea totală de aur constituită ca rezervă.”

Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat proiectul de lege în ședința din 24 aprilie 2019, în baza unui raport favorabil cu amendamente admise întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci din cadrul Camerei Deputaților. Prin proiectul adoptat de Camera Deputaților, aceasta a menținut soluția legislativă a Senatului în privința termenului stabilit pentru realizarea obligației Băncii Naționale a României prevăzute de art. 30 alineatul (3) din Legea nr. 312/2004, iar în privința rezervei de aur constituite și depozitate în străinătate de Banca Națională a României, Camera Deputaților, Camera Deputaților a eliminat în integralitate posibilitatea depozitării în străinătate a rezervei de aur constituite de Banca Națională a României, în condițiile lege.

Astfel, alineatul (1) litera a) a articolului 30 din Legea nr. 312/2004 a fost modificat în sensul constituirii si depozitării rezervei de aur a României exclusiv în tezaur în țară, eliminându-se posibilitatea de a fi depozitat și în străinătate, ca parte componentă a rezervelor internaționale ale României. În urma modificării, alineatul (1) litera a) a articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României are următorul cuprins:

Alineatul (1): “Banca Națională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea și riscul specific activelor externe, stabilește și menține rezerve internaționale, în astfel de condiții încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente:
a) aur deținut în tezaur în țară; “

Deși a transmis Parlamentului, la data de 25.03.2019, un aviz favorabil cu privire la propunerea legislativă pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (PL-x nr. 212/2019), Consiliul Legislativ a evidențiat faptul că inițiatorii nu au consultat în prealabil, Banca Centrală Europeană, iar proiectul de lege nu este fundamentat pe un studiu de impact care să justifice soluțiile legislative preconizate în privința costurilor și a beneficiilor economice aduse prin adoptarea acestei propuneri legislative. Totodată, Consiliul Legislativ a reiterat faptul că “orice modificare și/sau completare adusă Statutului Băncii Naționale a României presupune în mod obligatoriu, derularea procedurii de consultare prealabilă a Băncii Centrale Europene, conform dispozițiilor art. 127 alin. (4) și art. 282 alin. (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și conform art. 2 alin. (1) liniuța a 3-a din Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea Băncii Centrale Europene de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, cu referire la orice aspect care privește organizarea și/sau funcționarea băncilor centrale naționale.“ 

Consiliul Legislativ a subliniat necesitatea avizării proiectului de lege și de către Banca Națională a României în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 312/2004 potrivit cărora: „Orice proiect de act normativ al autorităților publice centrale, care privește domeniile în care Banca Națională a României are atribuții, va fi adoptat după ce în prealabil s-a solicitat avizul Băncii Naționale a României.”

În punctul de vedere comunicat Camerei Deputaților prin Adresa nr. 77/12.04.2019, Banca Națională a României a transmis forului legislativ că nu susține proiectul de lege nici în forma adoptată de Senat și nici forma amendată de Camera Deputaților întrucât:

(1) Propunerea legislativă încalcă independența Băncii Naționale a României, ca bancă centrală națională, principiu consacrat prin art. 130 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (generic denumit în continuare TFUE) şi prin art.7 din Statutul Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC şi al BCE) adoptate prin Protocolul nr. 4 la TFUE.

(2) Principiul independenței Băncii Naționale a României se materializează în prerogativa acesteia ca: „în îndeplinirea atribuţiilor, Banca Naţională a României şi membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice sau de la orice altă instituţie sau autoritate” (art. 3 alin. (1) din Legea nr. 312/2004).

(3) Ca bancă centrală națională, BNR își exercită atribuţiile privind deţinerea şi administrarea rezervelor internaționale prin „luarea unor decizii privind deţinerea, păstrarea, dispunerea cu privire Ia acestea, negocierea şi administrarea zilnică, precum şi administrarea pe termen lung a rezervelor internaţionale”, iar Banca Centrală Europeană a stabilit că în toate Statele Membre, „băncile centrale naţionale se bucură de independenţă în ceea ce priveşte toate acţiunile acestora legate de deţinerea şi administrarea rezervelor internaţionale, astfel cum prevede art.130 din TFUE”.

(4) Potrivit art. 127 alin.(2) din TFUE, deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre este o “misiune fundamentală” a băncilor centrale naționale care impune păstrarea la băncile centrale naţionale a competenţei de a lua decizii cu privire la utilizarea activelor băncilor centrale naţionale. “Adoptarea unor dispoziţii legislative care ar impune o alocare obligatorie a unei părţi din rezerva valutară a unui stat membru, în contradicţie cu atribuirea acestei misiuni băncii centrale naţionale, este incompatibilă cu Tratatul, deoarece ar priva astfel banca centrală naţională de una dintre misiunile sale fundamentale, conform Tratatului şi ar transfera de la banca centrală naţionala către un terţ competenţa pe care Tratatul o alocă în mod clar băncilor centrale naţionale” (text preluat din Avizul BCE CON/2008/72).

(5) Propunerea legislativă nu este compatibilă cu standardele Eurosistemului și nu facilitează convergența cadrului juridic necesar pentru ca România să devină membru cu drepturi depline la Uniunea Economică și Monetară și să adere la moneda unică EURO.

(6) Propunerea legislativă încalcă art.2 din Actul privind condiţiile de aderare a Republicii Bulgaria şi a României şi adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, anexat la Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, care prevede: „De la data aderării, dispoziţiile tratatelor originare şi actele adoptate de instituţii şi de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria şi România şi se aplică în aceste state în condiţiile stabilite prin aceste tratate şi prin prezentul act.”

(7) Propunerea legislativă încalcă dispozițiile art.127 alin.(4) şi art.282 alin.(5) din TFUE şi art. 2 alin. (1) liniuța a 3-a a Deciziei nr.98/4]5/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind obligativitatea consultării Băncii Centrale Europene de către autorităţile naţionale în legătură cu orice amendament care urmează a fi adus Statutului băncii centrale: „autorităţile statelor membre consultă Banca Centrală Europeană în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competentă în temeiul Tratatului şi, în special, in ceea ce priveşte: (...) băncile centrale naţionale ".

**Ghidul pentru consultarea Băncii Centrale Europene de către autorităţile naţionale cu privire la proiectele de reglementare, publicat de Banca Centrală Europeană în octombrie 2015 menționează expres proiectele de reglementare pentru care este necesara si obligatorie consultarea Băncii Centrale Europene (pct. 3.3 din Ghid): “În mod evident, aceasta include proiectele de reglementare ce afectează misiunile fundamentale de îndeplinit prin intermediul SEBC conform articolului 127 alineatul (2) din Tratat (adică definirea şi punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii, desfăşurarea operaţiunilor de schimb valutar, deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre şi promovarea bunei funcţionări a sistemelor de plăti) şi articolului 16 din Statutul SEBC (emiterea de bancnote euro)."

(8) Propunerea legislativă, în forma adoptată de către Camera Deputaților, restricţionează administrarea rezervelor internaţionale de către Banca Națională a României, urmând ca întreaga rezervă de aur să fie depozitată în ţară, fiind eliminată inclusiv posibilitatea de a depozita în străinătate o anume cantitate de aur constituită ca rezervă internaţională, și pune în pericol inclusiv strategia națională de administrare cât mai eficientă a rezervelor internaţionale, în raport de condiţiile pieţelor europene şi mondiale.

(9) Prin proiectul de lege adoptat, Parlamentul a restrictionat administrarea rezervelor internaționale de către BNR și a preluat practic, o prerogativă exclusivă a Băncii Naționale a României, stabilită prin TFUE, aceea de a decide cu privire la modul de administrare a rezervelor internationale din care fac parte și rezervele de aur. Parlamentul împiedică astfel BNR să își exercite atribuţiile exclusive pentru a asigura respectarea regulilor generale privind lichiditatea şi riscul specific activelor externe şi un nivel adecvat al rezervelor internaţionale, conform art.30 alîn.(l) şi (2) din Legea nr. 312/2014 privind Statutul Băncii Naţionale a României.

B. Critici de neconstituționalitate:

B1. Motive extrinseci:

1.1. Legea pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (PL-x nr. 212/2019) a fost adoptată fără consultarea prealabilă a Băncii Centrale Europene, încălcând astfel obligațiile asumate de România prin Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) și alte norme europene obligatorii, detaliate mai jos. 
Obligatia consultării Băncii Centrale Europene în legătură cu orice amendament care urmează a fi adus Statutului băncii centrale naționale a fost stabilită prin art. 127 alin. (4) al TFUE care prevede că BCE trebuie consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale, precum și de autoritățile naționale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența sa, dar în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 129 alineatul (4). În domeniile care țin de competențele sale, BCE poate prezenta avize respectivelor instituții, organe, oficii sau agenții ale Uniunii sau autorităților naționale.

Conform art. 282 alin. (5) al TFUE, în domeniile în care are atribuții, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național și poate emite avize. 
Conform Deciziei nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea BCE de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, în art. 2 alin. 1 liniuța a treia se prevede expres că „[A]utoritățile statelor membre consultă Banca Centrală Europeană în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul Tratatului și, în special, în ceea ce privește (…) băncile centrale naționale”.

In aplicarea acestei decizii, Ghidul pentru consultarea Băncii Centrale Europene de către autorităţile naţionale cu privire la proiectele de reglementare, publicat de Banca Centrală Europeană în octombrie 2015 a stabilit la pct. 3.3. următoarele “În mod evident, aceasta include proiectele de reglementare ce afectează misiunile fundamentale de îndeplinit prin intermediul SEBC conform articolului 127 alineatul (2) din Tratat (adică definirea şi punerea în aplicare a politicii monetare a Uniunii, desfăşurarea operaţiunilor de schimb valutar, deţinerea şi administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre şi promovarea bunei funcţionări a sistemelor de plăti) şi articolului 16 din Statutul SEBC (emiterea de bancnote euro). "

Întrucât prin Legea supusă controlului de constituționalitate se elimină posibilitatea pentru BNR de a stabili și menține rezerve internaționale inclusiv prin stabilirea de depozite de aur în străinătate, această propunere legislativă reprezintă un proiect de reglementare care privește banca centrală națională (BNR), care îi afectează în mod direct competența ca bancă centrală națională și, pe cale de consecință, afectează și o misiune fundamentală care se îndeplinește prin intermediul SEBC. În consecință, Parlamentul avea obligația să solicite opinia Băncii Centrale Europene în procesul de legiferare, solicitare care nu a fost formulată. 

Pentru aceste motive, vă solicităm să constatați că Legea pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (PL-x nr. 212/2019) este neconstituțională în ansamblul ei, fiind adoptată fără consultarea Băncii Centrale Europene și încalcă astfel, prevederile art. 1 alin. (1) si cele ale art. 148 alin. (2) din Constituția României, republicată.

 

B2. Motive intrinseci

Legea pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (PL-x nr. 212/2019) a fost adoptată cu încălcarea mai multor dispoziții constituționale, respectiv:

2.1. Legea pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (1) și (2) și art. 148 alin. (2) din Constituția României din Constituția României, republicată. 

Banca Națională a României este organizată şi funcţionează în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (BNR), cu respectarea prevederilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), inclusiv ale Protocolului nr.4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale Europene (Statutul SEBC şi al BCE).

Potrivit prevederilor art. 30 alin. 1 și 2 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României (BNR), „Banca Națională a României, respectând regulile generale privind lichiditatea și riscul specific activelor externe, stabilește și menține rezerve internaționale, în astfel de condiții încât să poată determina periodic mărimea lor exactă, rezerve alcătuite cumulativ ori selectiv din următoarele elemente: a) aur deținut în tezaur în țară sau depozitat în străinătate (...) Banca Națională a României urmărește menținerea rezervelor internaționale la un nivel adecvat tranzacțiilor externe ale României”.

Articolul 130 al Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) precum și art. 7 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE) consacră principiul independenței băncilor centrale din Statele Membre: „În exercitarea competențelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin Statutul SEBC și al BCE, Banca Centrală Europeană, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita și nici accepta instrucțiuni din partea instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, a guvernelor statelor membre sau a oricărui alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunii lor”.

Conform art. 7 din Statutul SEBC și al BCE, „În conformitate cu articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în exercitarea competențelor și în îndeplinirea misiunilor și îndatoririlor care le-au fost conferite prin tratate și prin prezentul statut, BCE, băncile centrale naționale sau membrii organelor lor de decizie nu pot solicita sau accepta instrucțiuni de la instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, de la guvernele statelor membre sau de la orice alt organism. Instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii, precum și guvernele statelor membre se angajează să respecte acest principiu și să nu încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale BCE sau ale băncilor centrale naționale în îndeplinirea misiunilor acestora”.

Independența funcțională a BNR în realizarea atribuțiilor proprii a fost stabilită și prin art. 3 alin. (1) din legea nr. 312/2004 privind Statutul BNR, care prevede: “în îndeplinirea atribuțiilor, Banca Națională a României și membrii organelor sale de conducere nu vor solicita sau primi instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la orice altă instituție sau autoritate”. 

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) enumeră la art. 127 alin. (2) printre misiunile fundamentale îndeplinite prin intermediul SEBC inclusiv deținerea și administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre. Cu privire la această misiune fundamentală, Raportul de Convergență al BCE pe anul 2018 arată că „orice drept al unui terț (de exemplu, Guvernul sau Parlamentul) de a influența deciziile unei bănci centrale naționale în legătură cu administrarea rezervelor valutare oficiale este incompatibil cu articolul 127 alin. (2) a treia liniuță din Tratat”. De asemenea, sintagma „rezerve valutare oficiale” din art. 127 alin. 2 a treia liniuță din TFUE include și rezervele de aur. 

Astfel, într-un număr relevant de Decizii, BCE a arătat că „active din rezervele valutare” înseamnă aur sau numerar, iar „aur” înseamnă „uncii troy de aur fin sub formă de lingouri London Good Delivery, conform specificațiilor London Bullion Market Association” (a se vedea Deciziile BCE/2007/22, BCE/2008/33, BCE/2010/34, BCE/2013/53, BCE/2014/61). 

Mai mult, în Avizul BCE CON/2008/72 se arată că art. 127 alin. (2) din TFUE „definește deținerea și administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre ca fiind misiune fundamentală care urmează să fie îndeplinită prin intermediul SEBC. Această dispoziție din Tratat impune păstrarea la băncile centrale naționale a competenței de a lua decizii cu privire la utilizarea activelor băncilor centrale naționale. Adoptarea unor dispoziții legislative care ar impune o alocare obligatorie a unei părți din rezerva valutară a unui stat membru, în contradicție cu atribuirea acestei misiuni băncii centrale naționale, ar fi incompatibilă cu Tratatul, deoarece ar priva astfel banca centrală națională de una dintre misiunile sale fundamentale, conform Tratatului, și ar transfera de la banca centrală națională către un terț competența pe care Tratatul o alocă în mod clar băncilor centrale naționale.”

De asemenea, conform art. 131 TFUE, „Fiecare stat membru asigură compatibilitatea legislației sale interne, inclusiv a statutului băncii sale centrale naționale, cu tratatele și cu Statutul SEBC și al BCE”. Art. 2 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adoptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană prevede următoarele: „De la data aderării, dispozițiile tratatelor originare și actele adoptate de instituții și de Banca Centrală Europeană înainte de aderare sunt obligatorii pentru Bulgaria și România și se aplică în aceste state în condițiile stabilite prin aceste tratate și prin prezentul act”.

Cu privire la obligativitatea consultării Băncii Centrale Europene în legătură cu orice amendament care urmează a fi adus Statutului băncii centrale naționale, art. 127 alin. (4) al TFUE prevede că BCE este consultată cu privire la orice act al Uniunii propus în domeniile care țin de competențele sale, precum și de autoritățile naționale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența sa, dar în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 129 alineatul (4). În domeniile care țin de competențele sale, BCE poate prezenta avize respectivelor instituții, organe, oficii sau agenții ale Uniunii sau autorităților naționale. 

Conform art. 282 alin. (5) al TFUE, în domeniile în care are atribuții, Banca Centrală Europeană este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național și poate emite avize. 
Conform Deciziei nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 privind consultarea BCE de către autoritățile naționale cu privire la proiectele de reglementare, în art. 2 alin. 1 liniuța a treia se prevede expres că „[A]utoritățile statelor membre consultă Banca Centrală Europeană în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul Tratatului și, în special, în ceea ce privește (…) băncile centrale naționale”.

Din analiza sistematică a reglementărilor adoptate la nivel european și a legislației naționale rezultă că :

* sintagma „rezervele internaționale” cuprinsă în art. 30 alin. (1) din Legea nr. 312/2004 cuprinde și „rezervele valutare oficiale”, iar acestea din urmă cuprind, printre altele, și „rezervele de aur” ale statului; 

** deciziile cu privire la administrarea rezervelor de aur ale statelor reprezintă o misiune fundamentală îndeplinită prin intermediul SEBC și, ca atare, se regăsește ca o atribuție esențială și în Statutul BNR. 

*** autoritățile naționale au obligația de a consulta BCE cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența sa și în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 129 alineatul 4. 
Conform Deciziei nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998, care stabilește limitele și condițiie în care BCE este consultată de autoritățile naționale, se stabilește că statele membre consultă BCE în legătură cu orice proiect de reglementare care privește băncile centrale naționale. 

Întrucât prin Legea supusă controlului de constituționalitate se elimină posibilitatea pentru BNR de a stabili și menține rezerve internaționale inclusiv prin stabilirea de depozite de aur în străinătate, această propunere legislativă reprezintă un proiect de reglementare care privește banca centrală națională (BNR), îi afectează în mod direct competența ca bancă centrală națională și, pe cale de consecință, afectează și o misiune fundamentală care se îndeplinește prin intermediul SEBC. În consecință, Parlamentul avea obligația să solicite opinia Băncii Centrale Europene în procesul de legiferare, solicitare care nu a fost formulată. 

Așa cum am arătat mai sus, în vederea asigurării aplicării efective a art. 131 din TFUE, care stabilește obligația pentru fiecare stat membru de a asigura compatibilitatea legislației sale interne cu tratatele și cu Statutul SEBC și al BCE, art. 127 alin. (4) TFUE prevede, printre altele, că BCE este consultată de autoritățile naționale, cu privire la orice proiect de reglementare în domeniile care sunt de competența BCE, în limitele și în condițiile stabilite de Consiliu, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 129 alin. (4) TFUE. 

Corelativ cu obligația autorităților europene și naționale de a consulta BCE cu privire la proiectele de reglementare în domeniile care țin de competența BCE este reglementată și atribuția BCE de a emite avize când este consultată asupra oricărui proiect de act al Uniunii, precum și asupra oricărui proiect de reglementare la nivel național. 

În ceea ce privește regimul juridic al administrării rezevelor de aur, analiza avizelor emise de Banca Centrală Europeană denotă faptul că autoritățile naționale au solicitat opinia BCE, conform obligației statuate în Tratat (a se vedea, cu titlu de exemplu, Avizul Băncii Centrale Europene din 14 iulie 2009 cu privire la taxarea rezervelor de aur ale Băncii Centrala a Italiei). 

În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit faptul că lipsa solicitării sau existenței unor avize în procedura de elaborare a actelor normative sunt aspecte ce țin de respectarea obligațiilor legale ale autorităților implicate în această procedură și, implicit, ca vizând o eventuală neconstituționalitate a actelor normative, care poate fi analizată în condiţiile art. 146 lit. (a) şi (d) din Constituţie (a se vedea Deciziile nr. 97/2008, nr. 901/2009, nr. 17/2015, nr. 63/2017). De asemenea, Curtea Constituțională a stabilit și faptul că lipsa avizului autorităților publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituționalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează este obligația autorității cu atribuții de reglementare primară de a-l solicita. Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deși i s-a solicitat, nu și-a îndeplinit această atribuție „constituie o înțelegere greșită a rolului său legal și constituțional, fără a fi însă afectată constituționalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul” (a se vedea Decizia nr. 383/2011, Decizia nr. 574/2011 și Decizia nr. 575/2011). 

Această jurisprudență este menită să garanteze aplicarea judicioasă de către autoritățile care au atribuții de reglementare primară a dispozițiilor constituționale prevăzute în art. 1 alin. (5) din Constituția României, conform cărora, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. 

În același timp, într-o jurisprudență constantă a Curții Constituționale s-a arătat că „folosirea unei norme de drept al Uniunii Europene în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusă celei de referinţă implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei - unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate. Într-o atare ipoteză demersul Curţii Constituţionale este distinct de simpla aplicare şi interpretare a legii, competenţă ce aparţine instanţelor judecătoreşti şi autorităţilor administrative sau de eventualele chestiuni ce ţin de politica legislativă promovată de Parlament ori Guvern, după caz.” (a se vedea Decizia nr. 609/2014, Decizia nr. 668/2011 și Decizia nr. 137/2019).

Raportat la dispozițiile Constituției României, la jurisprudența Curții Constituționale și la dispozițiile legislației europeane și naționale, apreciem că onorata Curte trebuie să verifice în ce măsură dispozițiile din art. 127 alin. 4 și art. 282 alin. 5 TFUE, respectiv dispozițiile art. 2 alin. 1 liniuța 3 din Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 îndeplinesc condițiile cumulative pentru a putea fi folosite în cadrul prezentului control de constituționalitate, ca normă interpusă normei de referință. 

Semnatarii prezentei sesizări, considerăm că cele două condiții cumulative sunt întrunite iar normele europene invocate au un conținut normativ care evidențiază încălcarea de către leea supusă controlului a Constituției României, din aceasta perspectivă.

Astfel, în ceea ce privește prima condiție, dispozițiile din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cele din Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 sunt suficient de clare, precise şi neechivoce prin ele însele. În condițiile în care se prevede că BCE este consultată în legătură cu orice proiect de reglementare care intră în sfera sa de competență în temeiul Tratatului și, în special, în ceea ce privește băncile centrale naționale, rezultă fără echivoc că orice proiect de reglementare care vizează orice aspect care ține de competența unei bănci centrale naționale trebuie să fie supus înainte de adoptare unei proceduri de consultare a BCE. Faptul că la nivel european nu s-a făcut nicio distincție cu privire la conținutul proiectelor de reglementare care vizează băncile centrale naționale consacră ideea că toate aspectele care țin de înființarea, organizarea activității, competența și funcționarea unei bănci centrale naționale trebuie supuse consultării BCE. 

În ceea ce privește a doua condiție, normele europene invocate mai sus se circumscriu unui nivel de relevanţă constituţională necesar efectuării controlului de constituționalitate prin raportare la ele. Curtea Constituțională a recunoscut în jurisprudența sa faptul că nerespectarea dispozițiilor legale care prevăd obligativitatea solicitării în procedura de elaborare a actelor normative primare (legi și ordonanțe) a unor avize de către Parlament sau Guvern din partea altor autorități se constituie într-o încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituția României. Or, prin raportare la situația legii supuse controlului de constituționalitate, cu atât mai mult această logică de argumentare se menține în condițiile în care obligația de consultare rezultă direct din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, tratat ratificat de România prin Legea nr. 157/2005, și respectiv dintr-o Decizie a Consiliului care, în temeiul art. 148 alin. (2) reprezintă o reglementare comunitară cu caracter obligatoriu, care are prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. 

Apreciem că normele europene invocate se constituie într-un indicator în privința evaluării constituționalității legii adoptate de Parlament și supuse controlului de constituționalitate, întrucât, prin conținutul acestora, se stabilește o obligație clară, precisă și neechivocă de consulare a unei instituții europene, în speță BCE. Cu alte cuvinte, prin modul în care sunt reglementate, prin modul în care au fost transpuse în ordinea juridică internă și prin forța juridică recunoscută chiar prin Constituția României, normele europene avute în vedere determină obligații legale exprese și directe în sarcina autorităților statului român, acestea din urmă nedispunând de o marjă proprie de apreciere în respectarea sau nerespectarea respectivelor obligații.

În concluzie, solicităm Curții Constituționale să constate neconstituționalitatea în ansamblul său a legii supuse controlului de constituționalitate întrucât aceasta încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5), raportat la art. 11 alin. (1) și (2), respectiv la art. 148 alin. (2) din Constituția României, republicată.

2.2. Legea pentru modificarea articolului 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României încalcă prevederile art. 135 alin. (2) litera (b) din Constituția României, republicată.

Prin modificările aduse de legea supusă controlului de constituționalitate art. 30 alin. (1) lit. (a) din Legea nr. 312/2004, considerăm că a fost afectată direct competența BNR, și indirect chiar misiunea fundamentală asumată de SEBC in cadrul TFUE cu privire la deținerea si administrarea rezervelor oficiale ale statelor membre (articolul 127 alin. (2) al TFUE). Practic, noua reglementare afectează în sens negativ competența BNR de administrare a rezervelor valutare oficiale ale statului român, rezervele internaționale (care cuprind și depozitele de aur), întrucât se elimină posibilitatea ca BNR să decidă cu privire la constituirea unor depozite de aur în străinătate. 

În aceste condiții, în funcție de situații economice și financiare contextuale specifice, dacă ar fi utilă pentru stabilitatea economică a statului constituirea unor depozite de aur în străinătate, acestea nu ar mai putea fi constituie în viitor de BNR. Practic, prin adoptarea legii criticate, Parlamentul a obstrucționat realizarea scopului și atribuțiilor Băncii Naționale a României ca bancă centrală din SEBC, în ceea ce priveste stabilirea unei strategii de constituire si de administrare a rezervelor internationale capabile să asigure garanția asupra solvabilității externe, a plăţii la termen a serviciului datoriei externe contractate, a atenuării eventualelor dezechilibre conjuncturale şi temporare ale deficitelor balanţei de plăţi (un nivel de adecvare a rezervei valutare care să acopere cel puţin trei luni de importuri), a stabilizării şi consolidării monedei naţionale.

De asemenea, modul în care statul român își construiește politica de administrare a rezervelor valutare, inclusiv a rezervelor de aur, este o decizie fundamentală care vizează protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară a statului respectiv. În condițiile în care legea supusă controlului de constituționalitate elimină din competența BNR, definitiv și neechivoc, posibilitatea constituirii unor depozite de aur în străinătate este afectată însăși obligația constituțională a statului de a proteja, ținând cont de evoluțiile economice la nivel național, regional și internațional, interesele naționale în activitatea economică, financiară și valutară. 

În considerarea celor de mai sus, solicităm Curții Constituționale să constante neconstituționalitatea dispozițiilor punctului 1 al articolului unic din Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României întrucât încalcă dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. (b) din Constituția României.

2.3 Punctul 2 al articolului unic din Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, respectiv sintagma “de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile” încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutia României, republicată.

Forma propunerii legislative adoptate de Camera deputatilor prevede la punctul 2 realizarea obligației BNR de informare, ”de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile” printr-un raport prezentat Parlamentului si Guvernului in cazul existentei pericolului diminuării rezervelor internationale până la un nivel care ar periclita tranzactiile internationale ale statului precum si in cazul in care diminuare s-a produs.

Noua reglementare intruce un termen pentru îndeplinirea obligatiei sus mentionate de catre BNR, sub formula ”de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile”, exprimare neclară, care nu permite un mod de calcul a celor 20 de zile sau alte repere temporale sau factuale în raport de care să se realizeze calcularea acestui termen. 

Cu toate că principiul calității legii nu este enunțat în mod expres prin Constituție, acesta a fost recunoscut și consacrat prin jurisprudența Curții Constituționale, care a stabilit că originea acestuia se regăsește în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia “În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". La modul general, s-a considerat că legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de claritate și previzibilitate pentru a putea fi respectată de destinatarii săi, în sensul adaptării corespunzătoare a conduitei de către aceștia.

Prin Decizia nr. 473/2013, Curtea Constituțională a statuat, de principiu, că “orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii.”

Sub acest aspect, învederăm că sintagma ”de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile”, de la punctul 2 al legii criticate este deficitară, putând da naștere la mai multe interpretări. În concret, desi s-a dorit stabilirea unui termen clar de prezentare a raportului de catre BNR, sintagma ”de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile” este lacunară si insuficienta pentru a determina cu exactitate termenul pentru realizarea obligatiei BNR.

Prin urmare, sintagma ”de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile”, de la punctul 2 al legii criticate contravine Deciziei nr. 405/2016, prin care Curtea Constituțională a reținut că “în elaborarea actelor normative, organul legislativ trebuie să se asigure că folosirea termenilor se realizează într-un mod riguros, într-un limbaj și stil juridic, care este prin excelență un limbaj specializat și instituționalizat. (…) precizia și claritatea limbajului folosit în domeniul juridic se obțin din analizarea și utilizarea cât mai adecvată a termenilor și expresiilor, ținând seama de semnificația lor în mod curent, precum și de respectarea cerințelor gramaticale și de ortografie, realizându-se asigurarea unității terminologice a stilului juridic. (…) deși legiuitorul în cadrul procedurii de legiferare poate opera cu termeni de drept comun, aceștia trebuie folosiți adecvat domeniului respectiv, numai în acest mod putându-se ajunge la respectarea unei unități terminologice a stilului juridic.”

Întrucat este o dispoziție neclară, imprecisă și creează impredictibilitate în aplicare, sintagma ”de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile”, de la punctul 2 al legii criticate încalcă si dispozitiile Legii nr. 24/2000 de tehnica legislativa. 

Pentru aceste motive considerăm că sintagma ”de îndată, dar nu mai târziu de 20 de zile”, de la punctul 2 al Legii pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituția României, republicată.

În considerarea celor mai sus expuse, solicităm Onoratei Curţi ca, în raport cu criticile precizate mai sus, să constate că Legea pentru modificarea art. 30 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României este neconstituțională în ansamblul ei, pentru considerentele arătate în prezenta sesizare.

În drept, ne motivăm sesizarea pe dispozițiile art. 146 lit. a) din Constituţia României, al art. 11 alin. (1) lit. a) raportat la art. 15, alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.

 

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Noutati BNR



Proiect de Regulament pentru modificarea si completarea Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 20/2009 privind institutiile financiare nebancare

BNR a publicat un proiect de Regulament pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare. Scurtă prezentare Proiectul de Regulament pentru modificarea şi completarea detalii

Cele noua banci sistemice din Romania, obligate de BNR sa detina capital suplimentar si in 2020

Banca Nationala a Romaniei (BNR), la recomandarea Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala (CNSM), va impune unui numar de noua banci sistemice (cele mai mari) din Romania, sa detina capital suplimentar si in 2020, la aceleasi niveluri ca in acest an, conform Ordinului BNR nr. detalii

Minuta sedintei de politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei din 6 noiembrie 2019

Minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României din 6 noiembrie 2019 Data publicării: 13 noiembrie 2019 Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la detalii

Vista Bank, fosta Marfin Bank, sanctionata de BNR cu avertisment scris

Vista Bank, fosta Marfin Bank, a fost sanctionata cu avertisment scris prin Ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naționale a României nr. 98/01.10.2019, conform informatiilor publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Iata motivele sanctiunii: - nerespectarea detalii

Ultimele Comentarii

  • Reclama

    Cea mai proasta reclama . Cand vad prostul ala in cupola ma gandesc la clientii vostri . Posibil ... detalii

  • instalare aplicatie George

    Daca aveti probleme cu instalarea aplicatiei George, contactati-ma la tel. 0723292899 sau prin ... detalii

  • Aplicatia George

    locuiesc in Germania si nu reusesc sa instalez pe Computer aceasta aplicatie si nu reusesc sa imi ... detalii

  • aplicare OUG 52/2016

    Stimate domn, Da, OUG 52/2016 se aplica doar contractelor de credit incheiate incepand cu luna ... detalii

  • prescriere datorie

    Stimate domn, Dupa 9 ani nu se mai poate face executarea silita, daca Provident sau firma de ... detalii