Plafonarea dobanzilor la creditele IFN-urilor este necesara, dar sa nu exageram si sa-i trimitem pe clientii acestora la camatari sau amanet

Autor: Bancherul.ro
2019-06-04 22:12

IFN-urile, dupa cum nici bancile, nu resping ideea plafonarii prin lege a dobanzilor la credite, asa cum se intampla si in alte tari europene, pentru prevenirea cazurilor in care oameni care au nevoie disperata de bani sa fie taxati exagerat.

Insa nu trebuie sa exageram, cum fac acum unii politicieni populisti si extremisti, care propun legi prin care impun plafoane de dobanzi atat de mici, de dragul alegatorilor, incat ar putea determina IFN-urile sa nu-si mai poata desfasura activitatea, iar clientii lor, in general oameni care nu au acces la alte surse de finantare, precum bancile, ar putea ajunge la mana camatarilor sau caselor de amanet.

“Plafonarea dobanzilor nu e ceva gresit, dar trebuie vazut care este impactul, nu avem nevoie de ceva radical, care sa ne determine sa nu mai putem functiona, cum s-a intamplat in alte tari”, a spus astazi noul director general al Provident Financial Romania, Florin Balcan, cu ocazia incheierii unui parteneriat cu Asociatia Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), reprezentata de Alin Iacob.

Provident a fost nevoita sa se retraga din Slovacia dupa ce autoritatile din aceasta tara au adoptat o lege pentru plafonarea dobanzilor la un nivel prea mic pentru ca institutia de credit sa-si mai poata desfasura eficient activitatea. Dupa ce au vazut ca nu doar Provident, ci si alte IFN-uri din Slovacia si-au incetat activitatea, iar formele de creditare ilegale au luat avant, autoritatile le-au chemat inapoi, fiind dispuse sa schimbe legea.

“E nevoie de o piata reglementata pentru aceste tipuri de imprumuturi pe care le oferim noi, persoanelor care nu au acces la un credit bancar, fie pentru ca sunt prea riscanti pentru banci, fie ca valoarea banilor imprumutati e prea mica, pentru a nu-i determina sa mearga la camatari. Mai ales ca nevoile acestor oameni sunt reale, ei nu impruma bani pentru extravagante, pentru lucruri scumpe, ci pentru urgente medicale, pentru copii sau pentru casa, iar sumele nu sunt mari”, explica seful Provident. Valoarea medie a unui imprumut Provident este de doar 3.800 de lei.

Dar cat de reglementata ar trebui aceasta piata a imprumuturilor acordate de IFN-uri? Si mai ales, care ar putea fi plafonul minim de dobanda care ar putea fi suportat de acestea, pentru a-si putea desfasura activitatea fara probleme?

BNR a incercat sa plafoneze dobanzile, fara succes

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a fost prima care a reglementat piata IFN-urilor, la finalul anului 2017, motivand ca valoarea imprumuturilor acordate de acestea a ajuns la un nivel semnificativ, de 10% din totalul creditarii.

Astfel, la 1 octombrie 2017, BNR a modificat Regulamentul numarul 20/2009, obligand IFN-urile care acordau credite cu dobanzi foarte mari, peste anumite plafoane, sa-si majoreze de 10 ori capitalurile.

Plafoanele impuse de BNR erau 200% pentru creditele pe termen de maxim 15 zile, 100% pe termen intre 16 si 90 de zile si 32,5% pe termen de peste 90 de zile.

In acelasi timp, BNR a inceput sa supravegheze prudential IFN-urile care acorda credite cu dobanzi peste aceste plafoane, la fel ca bancile, ceea ce inseamna costuri suplimentare pentru acestea si respectarea unor norme de creditare.

A doua restrictie de creditare a venit la inceputul anului 2019, cand BNR a impus atat bancilor, cat si IFN-urilor, un nou plafon, in privinta gradului de indatorare al clientilor, de 40% din veniturile acestora.

IFN-urile nu au scazut dobanzile in urma reglementarilor impuse de BNR, intrucat au considerat ca acestea se afla la nivelurile corecte pentru aceste tipuri de imprumuturi, cu riscuri mult mai mari decat imprumuturile acordate de banci, asa incat majoritatea au preferat sa-si majoreze capitalurile si sa fie supravegheate de BNR, in timp ce altele au iesit din piata. (vezi aici detalii) 

Conteaza cine face legea? 

Ideea plafonarii dobanzilor la credite a fost preluata si de senatorul populist ALDE, Daniel Zamfir, cunoscut pentru legile sale extremiste impotriva bancilor, in special darea in plata, o lege populista, originala in Europa, contestata virulent de BNR si banci, intrucat legea le permitea celor cu credite ipotecare sa nu le mai ramburseze, daca renuntau la case in favoarea bancilor.

Legea darii in plata, sustinuta si de AURSF, a fost insa amendata de Curtea Constitutionala, care a decis ca legea nu se poate aplica cum au vrut sustinatorii acesteia, adica la simpla cerere a detinatorilor de credite, ci doar daca un judecator decide ca se poate aplica teoria impreviziunii din Codul Civil, adica daca a aparut un eveniment neprevazut care sa-l poata determina pe detinatorul creditului sa nu-si mai poata achita creditul.

Dupa doi ani de la intrarea in vigoare a Legii 77/2016 privind darea in plata, bancile au primit 8.500 de cereri de cedare a locuintelor pentru a scapa de credite, insa doar o treime dintre acestea (2.400) au fost acceptate de banci, restul fiind contestate in justitie. (vezi aici detalii) 

Zamfir a sustinut legile impotriva sistemului financiar-bancar impreuna cu avocatul Gheorghe Piperea, implicat in numeroase procese impotriva bancilor si un critic extremist al sistemului bancar si BNR, apeland la stiri false si manipulari, asadar direct interesat in discreditarea bancilor si a bancii nationale.

Si in cazul legii privind plafonarea dobanzilor la credite, senatorul Zamfir si partenerul acestuia, Piperea, au propus o solutie extrema, contestata puternic atat de BNR cat si de industria financiara, astfel ca a suferit modificari importante in forma finala adoptata.

Astfel, in proiectul de lege adoptat anul trecut de Senat, plafonul de dobanda pentru toate creditele imobiliare a fost stabilit la de 2,5 ori peste dobanda legala a BNR, de 2,25% in prezent, adica 5,6%, in timp ce plafonul pentru toate tipurile de credite de consum, inclusiv cele acordate de IFN-uri, a fost setat la 18%.

Dupa aparitia proiectului de lege, BNR a facut public un studiu al Comisiei Europene privind plafonarea dobanzilor in alte state europene, in care se arata ca din totalul celor 14 tari in care exista legi de plafonare a dobanzilor, in sapte mari tari europene (Germania, Franta, Italia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Estonia) este utilizat un plafon care are drept indicator dobanda medie a pietei, in functie de fiecare tip de cedit, de regula de 1 sau 2 ori peste dobanda medie.

In alte tari, plafoanele sunt stabilite doar pentru creditele acordate de IFN-uri, care practica dobanzi mult mai mari decat bancile, intrucat se adreseaza unor persoane cu risc de nerambursare a imprumuturilor mult mai ridicat. (vezi aici studiul)

In aceste conditii, BNR a trimis o scrisoare Comisiei Economice din Camera Deputatilor, in care arata ca nu poate sustine legea de plafonare a dobanzilor la credite in forma adoptata de Senat, intrucat “stabilirea unui regim de limitare a dobanzii anuale efective (DAE) la creditele destinate consumatorilor, in mod arbitrar, nediferentiat pe categorii de produse si fara o fundamentare a plafoanelor respective in functie de caracteristicile produselor de creditare este de natura a produce dezechilibre in piata creditului si a afecta stabilitatea financiara”. (vezi aici detalii) 

Legea a fost dezbatuta pe tot parcursul anului trecut la Camera Deputatilor, pentru a fi adoptata intempestiv, chiar inainte de Craciun, in 18 decembrie, odata cu alte legi impotriva bancilor, printre care si celebra taxa bancara, in ceea ce s-a dovedit un asalt populist si nationalist al PSD impotriva sistemului bancar si multinationalelor in general.

In forma finala, legea nu a tinut cont de recomandarile BNR si ale industriei financiare, insa au fost majorate substantial plafoanele de dobanzi: de la 5,6% la 6,6% in cazul creditelor ipotecare si de la 18% la 50% la creditele de consum cu valori mai mici de 3.000 de euro, pentru cele cu valori mai mari fiind mentinut plafonul de 18%.

Legea a fost declarata insa ilegala de Curtea Constitutionala, dar nu pe fond, adica din cauza prevederilor acesteia, ci pentru ca nu a fost respectata procedura de adoptare, intrucat nu au fost cerute toate avizele necesare de la autoritatile responsabile cu legiferarea.

Senatul a repus legea pe ordinea de zi iar in prezent se urmeaza procedurile nerespectate initial, dar se pare ca prevederile legii au ramas neschimbate, adica acelasi plafon de dobanda de 18% la creditele de consum, indiferent de tipul acestora. Ramane de vazut insa care va fi forma finala a legii in urma dezbterilor din Senat.

Cat de mult pot fi plafonate dobanzile?

Reprezentantii Provident avertizeaza insa ca un nivel de dobanda de 18% pentru creditele cu valori mici, pe termen scurt si riscante, acordate de IFN-uri, este imposibil de sustinut, intrucat costurile aferente acestui tip de imprumuturi este mult mai mare.

“Spre deosebire de banci, noi avem un model de afaceri diferit. Nu atragem depozite ieftine de la populatie, astfel ca avem un cost mai ridicat pentru atragerea finanatarilor necesare acordarii creditelor personale, cost care se poate ridica pana la 10%. Alte 20 de procente sunt reprezentate de cheltuielile fixe, aferente in principal agentilor de vanzari care acorda creditele la domiciliul clientilor, iar alte 15% sunt riscul de credit mai mare fata de banci, pentru ca noi avem clienti mult mai riscanti”, explica Florin Balcan, directorul general Provident.

In total, asadar, costul unui credit se ridica la 45%, la care trebuie sa se adauge si profitul firmei, ceea ce inseamna ca o dobanda sub 50% ar fi imposibil de suportat de catre un IFN.

In prezent, dobanzile Provident pornesc de la 50% si ajung la 90% pe an, in functie de mai multe elemente, precum valoarea imprumutului, perioada de acordare, riscul clientului, tipul creditului.

E important de mentionat ca Provident, spre deosebire de alte IFN-uri, nu-si taxeaza clientii care raman in urma cu plata ratelor la credite, adica nu percepe dobanzi penalizatoare, care pot fi impovaratoare pentru cei care au greutati in rambursarea ratelor.

Provident are un grad de satisfactie al clientilor ridicat, de 90%, precum si o pondere mare, de 70%, a celor care apeleaza la un nou imprumut, dupa ce l-au platit pe cel anterior.

Ceea ce inseamna ca pentru clientii Provident, costul unui imprumut nu este o problema, ceea ce apreciaza ei in primul rand este accesul rapid la o suma mica de bani pentru diverse nevoi urgente de la o institutie cunoscuta, in care pot avea incredere, care respecta reglementarile in vigoare si este reglementata si supervizata de autoritatile competente, inclusiv de Protectia Consumatorilor.

Reprezentantii Provident spun ca inainte de adoptarea unei legi de plafonare a dobanzilor ar trebui realizat un studiu pentru evaluarea impactului asupra jucatorilor din industrie, dar si asupra clientilor acestora, care risca sa fie vaduviti de o sursa de finantare legala si accesibila.

De asemenea, este necesara o diferentiere intre tipul institutiilor de credit, dat fiind ca exista modele de afaceri si servicii diferite, cu alte costuri de functionare si implicit alte dobanzi.

Trebuie avuta in vedere si experienta altor tari in aceste tipuri de finantari, unde se dovedesc viabile si unde se asigura o nevoie reala pentru anumite categorii de clienti.

Pentru imbunatatirea relatiei cu clientii, Provident a incheiat parteneriatul cu AURSF, avand ca scop realizarea unui ghid de creditare responsabila distribuit clientilor, revizuirea contractului de credit si redactarea unei brosuri de educatie financiara.

Revizuirea contractului de credit Provident, care are doar patru pagini, a avut in vedere si utilizarea unui limbaj mai simplu, usor de inteles de clienti, dar si depistarea eventualelor clauze abuzive, inexistente, din fericire, dupa cum a spus Alin Iacob.

Conform unui sondaj (vezi foto), cei mai mult clienti ai furnizorilor de servicii financiare vor ca acestia sa foloseasca un limbaj mai simplu si sa elimine clauzele abuzive, mai putini fiind interesati de scaderea costurilor.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2494

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)