BANCI | Stirea Zilei

Parlamentul a votat legea care impiedica bancile, IFN-urile si firmele de recuperare creante sa-si execute silit clientii

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-12-26 14:27

Parlamentul a adoptat legea care impiedica bancile, IFN-urile si firmele de recuperare creante sa-si execute silit clientii, prin intermediul executorilor judecatoresti.

Legea a fost votata in 19 decembrie, dupa ce cu o zi in urma Parlamentul a adoptat alte doua legi impotriva bancilor: privind plafonarea dobanzilor la credite si plafonarea datoriilor la firmele de recuperare creante, iar Guvernul a anuntat taxa pe banci, dupa declaratiile facute cu doua zile inainte de Liviu Dragnea, presedintele PSD, partidul de guvernamant, in care cerea Guvernului sa adopte masuri impotriva bancilor “lacome”. (vezi aici detalii)

Legea, initiata de fostul senator PNL, trecut intre timp la ALDE, Daniel Zamfir, un apropiat al avocatului Gheorghe Piperea, implicat in numeroase procese impotriva bancilor, asadar direct interesat de discreditarea sistemului bancar, mai prevede ca penalitatile de intarziere la plata ratelor nu pot depasi 50% din valoarea restantelor.

Iata prevederile noii legi:

“La articolul 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1027 din 27 decembrie 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin.(2) şi (3), cu următorul cuprins:

„(2) Dispoziţiile alin.(1) nu se aplică în situaţia contractelor încheiate cu consumatorii.

(3) În cazul în care în contractul dintre părţi sunt prevăzute penalităţi de întârziere, dobânzi sau alte obligaţii de plată accesorii, aceste daune-interese nu vor putea depăşi 50% din suma reprezentând ratele restante la data rezilierii.”

Art.III.- Prezenta lege intră în vigoare în termen de 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. “

Asadar, legea anuleaza articolul 120 din Ordonanţă de urgenţă nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, potrivit caruia “contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii.”

Ce inseamna ca un credit este titlu executoriu?

Practic, daca beneficiarii unui imprumut intarzie de regula mai mult de trei luni cu plata ratelor, banca sau IFN-ul poate declara scadenta anticipata a creditului, ceea ce inseamna ca datornicul trebuie sa achite imediat restul datoriei, in caz contrar putand fi executat silit, in baza faptului ca un contract de credit reprezinta titlu executoriu, conform prevederilor OUG 99/2016, precum si a Codului Civil.

Executarea silita se declanseaza rapid, intr-un interval de 2-3 luni, dupa efectuarea unor proceduri formale derulate de executorii judecatoresti si confirmate de o instanta de judecata.

Executarea silita se face prin poprirea salariului, pensiei si a conturilor bancare si, daca este cazul, prin vanzarea bunurilor datornicului sau a locuintei ipotecate in favoarea bancii.

Pentru infiintarea executarii silite nu este nevoie nici macar de instiintarea prealabila a datornicilor, care trezesc peste noapte cu conturile si cardurile blocate sau cu retineri din salariu si pensie.

Executarea silita poate fi ulterior contestata in justitie de catre clientii bancilor care se considera nedreptatiti, intr-un termen de 5 zile de la primirea instiintarii privind executarea silita.

Ce se intampla daca un contract de credit nu mai este titlu executoriu?

Daca legea va intra in vigoare, iar contractele de credit nu vor mai fi titluri executorii, atunci bancile, IFN-urile si firmele de recuperare creante vor fi nevoite sa-si dea in judecata clientii rau-platnici si sa astepte mai multe luni, poate chiar si unul sau doi ani, decizii definitive ale instantelor privind declansarea procedurii de executare silita.

Cei executati silit vor primi acasa notificari de la tribunal privind faptul ca au fost dati in judecata pentru a fi executati silit si vor putea, daca doresc, sa-si angajeze un avocat pentru a castiga procesul, evitand astfel executarea silita.

Ceea ce inseamna ca bancile si firmele de recuperare creante si-ar primi inapoi banii de la datornici mult mai greu decat in prezent, ceea ce ar putea influenta si comportamentul bancilor in privinta acordarii de noi credite.

De ce vor parlamentarii sa lase contractele de credit fara putere de titlu executoriu?

Initiatorul legii, Daniel Zamfir, a adus doua principale argemente, intr-o expunere de motive cu puternice accente avocatesti:

1. Cei executati silit nu au posibilitatea de a se impotrivi, daca se simt nedreptatiti sau considera ca au fost abuzati de banca, mai ales in cazul vanzarii locuintelor

2. Contractele de credit ar avea clauze abuzive, care trebuie eliminate de judecatori inainte de a se decide executarea silita

Expunerea de motive la “Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing precum si a Ordonanţei de Urgenţă nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului”:

“Conduita abuziva a unora dintre partile unor contracte foarte des utilizate in practica releva necesitatea limitarii regimului preferential de care acestea au beneficiat, si anume caracterul de titlu executoriu, si necesitatea supunerii acestora procedurilor de verificare aplicabile in cazul actelor juridice similare.

Aceasta masura se impune in cazurile in care debitorul (utilizatorul) este consumator si in lumina hotararii pronuntate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cauza Mohamed Aziz, C-415/11, in care instanta a subliniat ca Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii impune necesitatea verificarii chiar si din oficiu a caracterului abuziv al unor clauze contractuale.

Aceasta verificare ar putea fi facuta cu prilejul investirii cu formula executorie a contractului, numai ca instantele se limiteaza la o verificare a valabilitatii formale a titlului executoriu, nu si a conditiilor de valabilitate a titlului. O minimala verificare a acestor aspecte se poate efectua doar in cadrul contestatiei la executare.

A reglementa posibilitatea verificarii de catre o instanta de judecata a aspectelor mentionate mai sus exclusiv in procedura contestatiei la executare reprezinta o incalcare a principiului efectivitatii care impune, cu privire la modalitatile procedurale aplicabile actiunilor destinate sa asigure protectia drepturilor conferite justitiabililor in temeiul dreptului Uniunii, ca aceste modalitati sa nu faca practic imposibila sau excesiv dificila exercitarea drepturilor conferite astfel de ordinea juridica a Uniunii (Cauza Steffensen, C-276/01).

Contestatia la executare este un remediu ulterior demararii procedurilor de executare silita, care poate fi exercitata numai intr-un anumit termen, care presupune plata unei taxe de timbru, si care in sine nu suspenda procedurile de executare silita. Iar pentru suspendarea executarii silite, petentul trebuie sa plateasca o cautiune.

Toate aceste imprejurari fac excesiv de dificila asigurarea drepturilor conferite consumatorilor in temeiul dreptului Uniunii Europene, aspect ce fundamenteaza necesitatea modificarilor legislative propuse.

Aceleasi argumente sunt valabile si in cazul contractelor de credit incheiate cu consumatorii.”

Aceeasi lege a fost respinsa in 2015, tot de PSD

“In Romania, in fata celor puternici si protejati de legi draconice nu poti decat sa accepti frustrarea sau umilinta...”.

Acesta a fost titlul expunerii de motive la prima initiativa legislativa in acest sens aparuta in iunie 2015, semnata de Cristiana-Irina Anghel, senator PLC (ulterior ALDE), alaturi de alti 27 de deputati si senatori, in care se propunea abrogarea articolului 120 din OUG 99/2006, potrivit caruia “Contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală, încheiate de o instituţie de credit constituie titluri executorii.”

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat in septembrie 2015, in ciuda faptului ca Guvernul a trimis un aviz negativ, in care spune ca nu sustine adoptarea acestei legi, “avand in vedere ca in Codul de procedura civila contractul de credit este calificat ca titlu executoriu, iar abrogarea acestei dispozitii ar determina insecuritatea raporturilor juridice, de natura sa aduca atingere principiului securitatii raporturilor juridice, consacrat de art.1 alin.5 din Constitutia Romaniei”. (vezi aici detalii)

Proiectul de lege a fosta insa respins de Camera Deputatilor, camera decizionala, in februarie 2017, dupa ce Comisia de specialitate pentru buget, finante si banci, condusa de depuatul PSD Viorel Stefan, numit ulterior ministru al Finantelor in cabinetul Grindeanu, a emis un raport de respingere.

Motivul? “Deoarece Codul de procedură civilă reglementează în prezent contestaţia titlului de executare. Astfel este asigurat dreptul de a contesta executarea silită şi implicit suspendarea acestei măsuri, urmând ca instanţa de judecată să analizeze cauza sub toate aspectele, inclusiv sub aspectul temeiniciei creanţei.”

La putin timp, in martie 2017, gherila anti-banci a incercat o noua lovitura, prin adoptarea Legii 17/2017 de modificare a Codului de procedura civila, in care se prevedea ca „inscrisurile sub semnătură privată sunt titluri executorii, numai dacă sunt înregistrate în registrele publice, în cazurile şi condiţiile anume prevăzute de lege.”

Piperea a anuntat in oficiosul sau ca din moment ce contractele de credit nu sunt inscrise nicaieri, nu mai pot fi titluri executorii.

Nu de aceeasi parere au fost si instantele de judecata, care au admis in continuare executarile silite, considerand ca noile prevederi legale se refera doar la cazurile in care legea impune inregistrarea creditelor in registrele publice, cum este cazul contractelor de ipoteca, inscrise in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare si in Cartea Funciara.

Piperea nu s-a dat insa batut: stilul sau poate fi recunoscut in expunerea de motive a noii legi inregistrate in 30 iunie 2017 la Senat, care propune ca art. 120 din OUG 99/2006, prin care contractele de credit primesc titlu executoriu, sa nu se aplice la contractele incheiate cu consumatorii, adica acelasi lucru ca in primul proiect respins de Camera Deputatilor la inceputul anului 2017.

Lege adoptata, acum, de Camera Deputatilor, cu majoritate de voturi, si depusa la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii. (vezi aici stadiul legii)

 

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Statisticile tranzactiilor bancare online (ebanking): platile in euro prin internet/mobile banking s-au triplat in 2018

Platile in euro online, prin internet banking si mobile banking realizate in 2018 de clientii bancilor romanesti s-au triplat comparativ cu anul precedent, conform datelor statistice privind instrumentele de plata cu acces la distanta furnizate la solicitarea Bancherul.ro de Ministerul detalii

Cum isi impart romanii banii din banci: 16% dintre ei detin 92% din valoarea totala a depozitelor

Romanii (persoanele fizice) aveau, la finalul lui 2018, bani in valoare de 170 miliarde lei in conturile celor 27 de banci cu statut de persoane juridice romane, sume garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), care nu asigura si banii detinuti in sucursalele bancilor straine, detalii

Creditele acordate de banci firmelor au revenit abia acum, dupa aproape 11 ani, la nivelul dinaintea crizei din 2008

Volumul de credite acordate de banci firmelor a ajuns la finalul lunii aprilie 2019 la 113,9 miliarde lei, echivalentul a 23,9 miliarde euro, nivelul inregistrat la sfarsitul anului 2008, in momentul izbucnirii crizei financiare, care a determinat falimentul multor companii si implicit multe detalii

BT ridica puternic stacheta dobanzilor la depozite

Banca Transilvania (BT), liderul bancilor romanesti, a ridicat substantial stacheta dobanzilor platite pentru depozitele in lei ale populatiei, de la 2,5% la 3,5% la termen de 1 an, cu 2,5 puncte peste nivelul urmatoarelor doua banci ca marime, BCR si BRD, si cu un punct peste dobanda platita de detalii

Ultimele Comentarii

  • Pot sa judec si asa!

    Sau judecatorii astia de la ICCJ, mai destupati la minte fiind decat cei de la CAB, si-au dat seama ... detalii

  • Nu-mi revin din soc!

    Acum, ca m-am mai calmat putin, ma-ntreb si va intreb si pe voi: sa inteleg ca judecatorii aia de ... detalii

  • Altfel spus:

    Poate s-o ia dracu de tot pe tara asta, nimic nu ma mai intereseaza ce se intampla in ea si cu ... detalii

  • Incredere

    Suntem pe drumul "cel bun"! Aceasta sentinta a ICCJ a pus capac oricarui licar de speranta pe ... detalii

  • JUSTITIA

    "Politica invinge legea si Justitia in Romania"! Pic de incredere nu mai am in statul numit ... detalii