BANCI | Stirea Zilei

Guvernul impune bancilor si IFN-urilor o taxa inedita, botezata taxa pe lacomie, daca ROBOR-ul trece de 1,5%, reprezentand jumatate din profitul bancilor

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-12-18 22:10

La doua zile dupa ce seful PSD, Liviu Dragnea, a cerut Guvernului sa ia masuri impotriva bancilor prea lacome, pentru ca fac cele mai mai profituri din Europa, dar nu acorda suficiente credite, iar ROBOR-ul e prea mare, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a anuntat ca din 2019 va fi introdusa o taxa pe activele bancilor si IFN-urilor, denumita taxa pe lacomie, calculata in functie de nivelul ROBOR.

Guvernul se pare ca intentioneaza astfel sa prinda doi iepuri dintr-o lovitura: sa adune la buget venituri suplimentare, necesare pentru a nu depasi deficitul bugetar de 3% din PIB impus de normele europene, iar in acelasi timp sa dea o lovitura de imagine de tip populist, prin care sa arate ca vrea sa forteze bancile sa scada dobanzile la credite, desi stie ca nu poate face asta.

Problema este ca prin aceasta masura originala, dat fiind ca alte state vecine, precum Polonia sau Ungaria, care au impus taxe bancare, nu le-au conditionat de nivelurile dobanzilor, Guvernul discrediteaza functionarea unei piete libere, cea interbancara, unde se stabileste nivelul ROBOR, conform principiului economiei de piata privind cerea si oferta si in functie de nivelurile dobanzii de referita a BNR si a inflatiei.

ROBOR a crescut cu aproximativ doua puncte in ultimul an din cauza cresterii bruste a inflatiei, in parte determinata si de masurile luate de Guvern, ceea ce a obligat si BNR sa majoreze de trei ori dobanda de referinta, cu 0,75 puncte in total, de la 1,75% la 2,5% in prezent.

Politicienii populisti au profitat insa de cresterea ROBOR pentru a castiga capital politic, prin declaratii critice la adresa BNR si a bancilor, acuzate ca au majorat deliberat dobanzile.

Populismul ieftin cladit pe seama bancilor si dobanzilor a cuprins chiar si presa financiara, care a publicat opinii prin care acuza bancile ca au majorat dobanzile, au facut profituri desantate si au conspirat pentru a mentine tara subdezvoltata. (vezi aici detalii)

Taxa pe lacomia...cui?

Taxa pe lacomie se va percepe bancilor daca nivelurile ROBOR la 3 si 6 luni vor depasi 1,5% pe an, ca medie pe ultimele trei luni.

Daca ROBOR va depasi pragul de 1,5% cu pana la 0,2 puncte procentuale, deci daca va fi in intervalul 1,51%-1,7%, atunci taxa pe lacomie va fi de 0,2% din activele bancilor.

Daca ROBOR este intre 1,71% si 2,5%, taxa va fi de 0,4%, daca ROBOR se va situa intre 2,51% si 3% taxa va fi de 0,6% iar pentru niveluri ale ROBOR intr 3,01% si 3,5%, taxa va fi de 0,9%.

Iar pentru fiecare noua crestere a ROBOR cu 0,5 puncte procentuale, peste nivelul de 3,5%, taxa va fi mai mare cu 0,3 puncte procentuale. (vezi foto)

In prezent, ROBOR la 3 luni este de 3,04%, iar ROBOR la 6 luni de 3,34%, deci intre 3,01% si 3,5%, ceea ce inseamna ca bancile ar trebui sa achite o taxa de 0,9% din activele in valoare totala de 445 miliarde lei, la finalul lunii septembrie, adica fix 4 miliarde lei.

Ministrul Finantelor a estimat ca taxa bancara pe lacomie va aduce venituri la buget de 3,6 miliarde lei in 2019, ceea ce inseamna ca mizeaza pe faptul ca bancile nu vor scadea nivelul ROBOR ci vor prefera sa plateasca taxa pe lacomie.

Cele 3,6 miliarde lei reprezinta aproape jumatate din intreg profitul net al sistemului bancar din acest an, estimat la 7 miliarde lei, dupa ce in primele trei trimestre a fost de 5,7 miliarde lei.

Profitul net al bancilor ar putea scadea insa anul viitor, pentru ca cel din acest an a fost unul exceptional, datorat in mare parte unor reversari de provizioane constituite anterior pentru creditele neperformante.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat luna trecuta, la ultimul briefing cu presa dupa sedinta de politica monetara, ca “dobanzile sunt unde trebuie”, ROBOR la 3 luni fiind prognozat a varia intre 3,1% si 3,4% in perioada urmatoare.

Isarescu a precizat insa ca ROBOR-ul ar mai putea scadea dupa ce inflatia va scadea in tinta maxima a BNR, de 3,5%.

“Dar cineva ar putea sa intrebe: dar ce nu ar fi ROBOR intre 2,5% si 3%? Nu e prea mare excesul (deficitul de lichiditate)? Nu, pentru ca reflecta si perceptia bancilor ca in viitor BNR va majora rata de politica monetara. Si atunci este normal ca ROBOR-ul la o zi, la o saptamana, pana la o luna, sa fie mai apropiat de 2,5%, rata de politica monetara, iar cel la 3 si 6 luni sa se stabilizeze undeva mai sus, pentru ca intervine judecata de valoare a analistilor din bancile comerciale, a dumneavoastra, si a trezorerilor ca banca nationala va majora dobanda. Si mai este si prognoza. Deocamdata inflatia este 5%. Cand va ajunge la 3,5%, probabil ca si dumneavoastra, impreuna cu trezorierii si analistii veti gandi altfel”, a spus guvernatorul BNR. (vezi aici detalii)

Ultimele prognoze ale analistilor bancilor arata ca BNR va mentine nemodificata dobanda de referinta anul viitor sau chiar o va mai creste cu o jumatate de punct, in conditiile in care inflatia va ramane stabila, astfel ca nivelul ROBOR va ramane stabil, si el, estimat in jurul a 3% pe an.

Asadar este putin probabila o scadere a ROBOR de la 3% in prezent, pana la 1,5%, pragul stabilit de Guvern pentru taxa pe lacomie, aspect pe care mizeaza, se pare, si Guvernul, dat fiind ca si-a bugetat venituri de 3,6 miliarde lei din taxa bancara, echivalentul taxei pe un ROBOR situat aproape de nivelul din prezent.

Duminica, Liviu Dragnea, presedintele partidului de guvernamant, PSD, a declarat ca Guvernul trebuie sa adopte rapid masuri impotriva “bancilor lacome”, pentru ca acestea obtin profituri prea mari, dar acorda prea putine credite.

Dragnea a facut aceasta declaratie in cadrul unui discurs cu accente anti-europene, anti-justitie si nationaliste, cu acuzatii la adresa firmelor straine multinationale, acuzate de evaziune fiscala sau de practicarea unor preturi prea mari.

Dragnea i-a cerut premierului Dancila “sa-i puna la treaba” pe ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, si pe consilierul pe probleme economice, Darius Valcov, in privinta masurilor care ar trebui luate impotriva bancilor. (vezi aici detalii)

Proiectul Ordonantei de Urgenta privind taxa pe lacomie

 ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ

privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

Instituirea taxei pe activele instituțiilor financiar bancare – taxa pe lăcomie

Contribuabili

Art. 83 - (1) Instituțiile financiar-bancare sunt obligate la plata taxei pe active, denumită în continuare taxa pe lăcomie, în situația în care media trimestrială ROBOR determinată potrivit art. 84 alin. (2) depășește pragul de 1,5 %, denumit în continuare prag de referință.
(2) Prin instituție financiar-bancară se înțelege oricare dintre următoarele persoane:
a) instituţiile de credit, persoane juridice române, definite, astfel, potrivit legii de organizare și funcționare;
b) instituţiile financiare nebancare, persoane juridice române, înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţională a României;
c) instituţiile de plată, persoane juridice române, care acordă credite legate de serviciile de plată;
d) instituţiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, care acordă credite legate de serviciile de plată;
e) alte persoane juridice, care desfășoară, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, activități financiare;
f) sucursalele din România ale persoanelor juridice străine, din categoria celor prevăzute la lit. a)-e).

Cotele taxei pe lăcomie şi baza de calcul

Art. 84 - (1) Taxa pe lăcomie se datorează trimestrial prin aplicarea cotelor prevăzute la alin. (3) asupra activelor contribuabilului existente la sfârșitul trimestrului de calcul, astfel cum sunt înregistrate în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.
(2) Media trimestrială ROBOR se stabilește pe baza ratelor ROBOR la 3 luni și la 6 luni, calculate și publicate de Banca Națională a României pentru ultimul trimestru/semestru anterior trimestrului de calcul. Stabilirea mediei trimestriale se efectuează de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză și se publică pe site-ul acestei instituții.
(3) Cotele taxei pe lăcomie se diferenţiază în funcţie de amploarea depăşirii pragului de referinţă, astfel:
a) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este până la 0,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,2%;
b) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 0, 51 - 1 punct procentual, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,4%;
c) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,01 - 1,5 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,6%;
d) dacă media trimestrială a ratelor ROBOR este între 1,51 - 2,0 puncte procentuale, inclusiv, peste pragul de referinţă, cota este de 0,9%.
(4) Dacă media trimestrială ROBOR este cu peste 2 puncte procentuale peste pragul de referință, cota taxei pe lăcomie de 0,9 % se majorează progresiv cu câte 0,3 puncte procentuale la fiecare depășire cu câte 0,5 puncte procentuale, inclusiv, a pragului de referință majorat cu 2 puncte procentuale.

Plata taxei pe lăcomie şi depunerea declaraţiei fiscale

Art. 85 - (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 83 sunt obligaţi să calculeze, să declare și să plătească taxa pe lăcomie, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează taxa pe lăcomie.
(2) Prin excepţie de la alin. (1), contribuabilii care încetează să existe într-un trimestru au obligaţia de a declara şi a plăti taxa pe lăcomie aferentă până la data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent, respectiv până la data radierii , după caz.
(3) Modelul şi conţinutul declaraţiei taxei pe lăcomie se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(4) Cheltuiala cu această taxă este cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal reglementat de titlul II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Taxa pe lăcomie reprezintă venit al bugetului de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

Data intrării în vigoare

Art. 86 - Prevederile prezentului capitol se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2019.

Comentarii

COSMIN
TAXA PE PROSTIE SI INCOMPETENTA
Dorim o taxa de 50% din salariu lunar pe prostie si pe incompetenta parlamentarilor. Multumim din suflet parlamentarilor nostri iubiti pentru recesiunea rapida in care ne vor baga. Este o lovitura clara data sistemului financiar in Romania si mai ales dupa o astfel de lege numai putem vorbi de economie de piata libera. Va urma un blocaj in activitatea de creditare, bancile nu vor mai incuraja creditarea, din contra piata se va restrange foarte mult, iar societatile vor avea de suferit din lipsa de finantare. Vor elimina peste 80-90% din IFN-uri de pe piata prin limitarea dobanilor si vom intra intr-o criza fara precedent. interventia statului intr-o economie de piata cu picioarele inainte nu are cum sa duca la prosperitatea unei economii, iar efectele vor fi rapid vizibile la inceputul anului viitor. Va dorim "succesuri" domnilor parlamentari sunteti pe calea cea buna. Inca va salutam de aici, probabil din luna ianuarie, multi dintre noi o sa va salutam din alte tari pentru ca asta ati generat, o economie instabila pentru investori. Imi spuneti si mie ca administrator al unei societati in conditiile in care schimbatie legislatia din 2 in 2 luni cum sa reusim in astfel de conditii. Cu siguranta dupa legile promovate de Zamfir vor genera cel putin concedieri de 20.000 salariati in sistem financiar ..... adica aia care consumau si va aduceau venituri la bugetul de stat .... etc. Va dorim sarbatori fericite... va laudati ca ati reusit o victorie importanta pentru romani, dar un studiu de impact real la ce se va intampla dupa cele 3 proiecte de legi ati realizat.... Rezultatele acestor proiecte din pacate nu vor rezolva problemele pe care dvs. doriti cu adevarat sa le realizati. Lege impotriva "camatariei" va duce la adevarata camatarie neimpozitata.



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



La ce banca refinantam un credit ipotecar, pentru a obtine o rata mai mica?

Creditele ipotecare, spre deosebire de creditele de consum, au dobanzi mult mai reduse si mai uniform distribuite intre banci: cele mai mici sunt la CEC Bank si la Banca Transilvania, cu DAE de 5,3%, iar cele mai mari la OTP Bank (DAE de 6,5%) si BRD (DAE de 6,7%), conform clasamentului intocmit detalii

Creditele pentru locuinte si afaceri continua sa creasca, dar cele pentru consum stagneaza

Creditele acordate de banci populatiei pentru cumpararea de locuinte si-au mentinut ritmul lunar de crestere si in octombrie, dupa cum s-a intamplat si cu finantarile pentru firme, ambele tipuri de imprumuturi fiind stimulate de programe guvernamentale cu garantii de stat: Noua Casa (Prima Casa) detalii

Rezultatele financiare comparative ale primelor sapte banci, la finalul T3 2020

Cele mai mari sapte banci romanesti, care detin fiecare cote de piata de peste 6% din activele totale ale sistemului bancar, iar impreuna aproape 77%, au obtinut la finalul trimestrului trei (T3) din 2020 profituri nete cumulate de 4,187 miliarde lei, reprezentand 93% din castigul sistemului detalii

Banca Transilvania si-a diminuat veniturile, dupa ce a permis clientilor sa-si amane ratele la credite fara sa plateasca dobanda la dobanda

Banca Transilvania si-a diminuat veniturile din dobanzi, dupa ce a fost singura banca din Romania care a permis clientilor sa-si amane ratele la credite fara sa plateasca dobanzi, desi OUG 37/2020 ii permitea sa aplice dobanda si pentru dobanzile amanate, adica dobanda la dobanda, asa cum au detalii

Ultimele Comentarii