BANCI | Stirea Zilei

Guvernatorul BNR: Nu urmeaza prapadul, dar exista riscul ca urmatoarea recesiune sa ne prinda iar cu garda jos

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-12-10 22:28

Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu, a declarat astazi ca nu exista semne privind aparitia unei noi crize, insa exista riscul ca urmatoarea recesiune care ar putea aparea in viitor, conform legii ciclurilor economice, sa ne prinda nepregatiti, din cauza unor indicatori macroeconomici aflati la niveluri ridicate, precum deficitele bugetare si de cont curent, denumite deficite gemene.

“Nu criticam Guvernul, nu emitem mesaje alarmiste, avertismente dure, precum venirea recesiunii sau ca urmeaza prapadul, cum s-a spus in presa, in mod distorsionat, dar nici nu facem un pas inapoi in a transmite un mesaj clar: avertizam ca urmatoarea recesiune, care va veni candva, nu trebuie sa ne prinda cu garda jos, pentru ca nu vom putea sa ne aparam”, a declarat Isarescu, la conferinta BNR de prezentare a raportului bianual privind stabilitatea financiara.

“Economia de piata este ciclica, va urma candva o recesiune, nu am facut o prognoza, dimpotriva, am spus clar ca nu vedem deocamdata niciun semn de recesiune, dar cand va urma, este bine sa nu ne surprinda cu garda jos, adica cu deficite mari, pentru ca nu vom putea sa ne aparam. De aici pana a spune ca lucrurile sunt ingrozitoare, ca urmeaza un prapad, este o diferenta mare si tinem sa subliniem ca lucrurile le tinem sub control”, a adaugat Isarescu.

El a mentionat ca in acest an BNR isi indeplineste cele doua mandate, privind stabilitatea preturilor (cu inflatie in marja maxima a tintei BNR, de 2,5% plus 1 punct) si stabilitatea financiara.

“Faptul ca avem vulnerabilitati si riscuri nu inseamna ca nu ne-am indeplinit acest mandat. Stabilitatea financiara nu are o comensurare numerica, precum inflatia, dar se poate vorbi de mentinerea stabilitatii financiarare, daca riscurile nu s-au materializat sau daca s-au materializat intr-o mai mica masura”, a spus guvernatorul.

Discursul guvernatorului a continut insa si o doza excesiva de laude privind performantele economiei romanesti dupa intrarea in Europa, care ar fi avut cel mai rapid ritm de convergenta reala dintre toate tarile care au aderat la UE.

Lauda a parut surprinzatoare, neobisnuita si chiar cu suspiciuni de iz politic, mai ales ca nu era asortata cu tema conferintei privind ricurile la adresa stabilitatii financiare, iar Isarescu a valorizat-o precizand ca “nu ne imbatam cu apa rece”:

“Doamnelor și domnilor, la capătul a aproape doisprezece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, progresele realizate de societatea românească sunt cu totul remarcabile. În mod special, procesul de convergență reală s-a materializat în cel mai pronunțat proces de reducere a decalajelor față de nivelul înregistrat la momentul aderării. Astfel, în anul 2007 nivelul produsului intern brut pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare reprezenta circa 40 la sută față de media Uniunii Europene. În prezent acest raport a urcat la mai bine de 60 sută. Performanța este, cum am spus, remarcabilă, doar că ea trebuie să continue în același ritm susținut, ceea ce implică mult mai multă rigoare și o calitate superioară a administrației publice în general.

Avem nevoie de investiții substanțiale în infrastructură, avem nevoie de aliniere la standarde înalte ale practicilor administrative din celelalte țări ale Uniunii Europene și, nu în ultimul rând, avem nevoie de politici creative, care să permită dezvoltarea industriilor performante cu valoare adăugată ridicată. Politicile înțelepte în cheltuirea banului public trebuie însoțite de programe îndrăznețe, de ameliorare susținută a performanței din economie. Cu siguranță România anului 2018 este diferită față de România anului 2007, dar mai avem o bună bucată de drum înainte de a reuși o armonioasă și deplină integrare în circuitul de valori europene. Adoptarea monedei unice europene reprezintă în acest sens un obiectiv important, dar el trebuie privit mai degrabă ca o etapă de parcurs”, a aratat guvernatorul in discursul sau.

Dar de ce trebuie sa ne laudam ca avem cel mai ridicat ritm de convergenta cu zona euro, cand in mai toate clasamentele suntem ultimii din Europa si exista un sentiment de nemultumire a publicului privind reformele structurale, lucrarile de infrastructura, atragerea fondurilor europene, coruptia, politicul si modul in care este condusa tara?

Guvernatorul nu a dorit sa raspunda la intrebari, fiind retras in randurile audientei dupa discursul din deschiderea conferintei, astfel ca viceguvernatorul Liviu Voinea, cel care a prezentat raportul, a raspuns, in stilul sau laconic: “pentru ca acestea sunt datele statistice!”.

Pericolele externe, nu cele interne, sunt principalele riscuri privind stabilitatea financiara

BNR apreciaza ca nu riscurile interne, precum cel al deficitelor gemene sau supraindatorarea populatiei la banci, reprezinta principalele amenintari la adresa stabilitatii financiare, ci pericolele externe. Este vorba de

1. deteriorarea increderii investitorilor in economiile emergente si de

2. problemele din UE, precum Brexitul si datoriile suverane ale unor tari precum Italia.

Primul risc a fost mentionat si in raportul precedent, tot pe primul loc, iar al doilea a fost introdus acum, nefiind mentionat in precedenul raport, in contextul cresterii tensiunilor privind Brexitul si a problemelor din Italia.

Ambele riscuri sunt apreciate ca fiind ridicate, primul in crestere, la fel ca in raportul precedent, iar al doilea de asemenea in crestere.

Este important de mentionat ca BNR nu considera, nici acum, ca ar exista vreun risc sistemic sever la adresa stabilitatii financiare a tarii.

Riscul cresterii deficitelor gemene a fost plasat de BNR abia al doilea in lista pericolelor interne, in categoria tensionarii echilibrelor macroeconomice interne, ca fiind un risc sistemic moderat, dar in crestere, dupa pericolul de nerambursare a creditelor acordate de banci populatiei si firmelor, care este apreciat un risc sistemic ridicat, dar stabil.

Ambele riscuri sunt neschimbate fata de precedentul raport din iunie 2018

“Nivelul acestui risc, se arata in raportul BNR, se menține la un nivel mediu, dar în creștere, în special ca urmare a deteriorării deficitelor gemene (deficitul fiscal și deficitul de cont curent).

Deficitul fiscal s-ar putea menține sub pragul de 3 la sută (după metodologia ESA), dar devierea importantă a deficitului structural, începând cu anul 2016, de la angajamentele asumate în cadrul obiectivului bugetar pe termen mediu, poate crea unele dificultăți în păstrarea sustenabilității datoriei publice într-un scenariu advers.

Menținerea deficitului structural în limita asumată în cadrul obiectivului bugetar pe termen mediu este cea mai importantă măsură pentru asigurarea sustenabilității datoriei publice în condițiile unor evoluții nefavorabile.

Estimările Comisiei Europene privind deficitul structural indică, pentru sfârșitul anului curent, o valoare de -3,3 la sută din PIB, respectiv, de -3,4 la sută din PIB pentru anul 2019.

La rândul său, deficitul de cont curent a continuat să se majoreze, dar într-un ritm ușor mai lent în prima jumătate a anului 2018.

Deficitul a ajuns la 3,2 la sută din PIB în perioada T3/2017 –T2/2018, fiind sub valoarea medie pe termen lung a indicatorului, dar semnificativ peste valorile din restul țărilor UE (unde se înregistrează excedente de cont curent, în cele mai multe situații).”

Suntem mai bine pregatiti decat in 2008 in cazul unei noi crize

BNR apreciaza ca in prezent Romania este mai bine pregatita decat in 2008 pentru o infrunta o noua criza.

"România este mai bine pregătită decât acum 10 ani pentru a face față șocurilor externe, întrucât:

o Rezervele valutare s-au consolidat, crescând de la 27,3 miliarde euro în octombrie 2008 la 32,4 miliarde euro în octombrie 2018.

o Dependența băncilor din România de finanțarea externă s-a diminuat considerabil (ponderea pasivelor externe în total pasiv s-a redus de la 30,7 la sută în decembrie 2008 la 9,1 la sută în
septembrie 2018, ajustarea realizându-se într-o manieră ordonată).

o Riscul de refinanțare a datoriei publice a scăzut, ponderea datoriei pe termen scurt în total datorie publică guvernamentală reducându-se semnificativ în ultimii 10 ani (de la 18 la sută în
2008 la 2,7 la sută în august 2018). De asemenea, maturitatea medie a datoriei publice a crescut în ultimii ani, ajungând la 6,2 ani în august 2018. 

o Datoria externă netă raportată la PIB înregistrează cele mai reduse valori din ultimii 10 ani (19,5 la sută din PIB în prima jumătate a anului 2018 comparativ cu 24 la sută în aceeași
perioadă a anului 2008).

o Sistemul financiar a devenit mai solid. În ultimul deceniu, sectorul bancar românesc:

(i) și-a consolidat poziţia de solvabilitate, neavând nevoie de intervenţia statului pentru recapitalizare,

(ii) și-a menţinut indicatorii de lichiditate la un nivel adecvat,

(iii) a realizat una dintre cele mai rapide reduceri a ratei creditelor neperformante dintre ţările europene,

(iv) a cunoscut o îmbunătățire graduală a profitabilității, ulterior recunoaşterii unor pierderi consistente din riscul de credit (în anii 2010, 2011, 2012 şi 2014) și

(v) și-a diminuat vulnerabilitatea asociată riscului valutar, prin reducerea semnificativă a aportului creditelor în valută din bilanţ", conform raportului de stabilitate financiara publicat de BNR.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



La ce banca refinantam un credit ipotecar, pentru a obtine o rata mai mica?

Creditele ipotecare, spre deosebire de creditele de consum, au dobanzi mult mai reduse si mai uniform distribuite intre banci: cele mai mici sunt la CEC Bank si la Banca Transilvania, cu DAE de 5,3%, iar cele mai mari la OTP Bank (DAE de 6,5%) si BRD (DAE de 6,7%), conform clasamentului intocmit detalii

Creditele pentru locuinte si afaceri continua sa creasca, dar cele pentru consum stagneaza

Creditele acordate de banci populatiei pentru cumpararea de locuinte si-au mentinut ritmul lunar de crestere si in octombrie, dupa cum s-a intamplat si cu finantarile pentru firme, ambele tipuri de imprumuturi fiind stimulate de programe guvernamentale cu garantii de stat: Noua Casa (Prima Casa) detalii

Rezultatele financiare comparative ale primelor sapte banci, la finalul T3 2020

Cele mai mari sapte banci romanesti, care detin fiecare cote de piata de peste 6% din activele totale ale sistemului bancar, iar impreuna aproape 77%, au obtinut la finalul trimestrului trei (T3) din 2020 profituri nete cumulate de 4,187 miliarde lei, reprezentand 93% din castigul sistemului detalii

Banca Transilvania si-a diminuat veniturile, dupa ce a permis clientilor sa-si amane ratele la credite fara sa plateasca dobanda la dobanda

Banca Transilvania si-a diminuat veniturile din dobanzi, dupa ce a fost singura banca din Romania care a permis clientilor sa-si amane ratele la credite fara sa plateasca dobanzi, desi OUG 37/2020 ii permitea sa aplice dobanda si pentru dobanzile amanate, adica dobanda la dobanda, asa cum au detalii

Ultimele Comentarii