BANCI | Stirea Zilei

Neplata creditelor bancare devine risc important pentru sistemul financiar din Romania, dupa 10 ani de la criza

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2018-06-14 22:14

Riscul de nerambursare a creditelor contractate de catre sectorul neguvernamental (populatie si firme) a fost clasat de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR) ca risc sistemic ridicat in raportul privind stabilitatea financiara publicat astazi, dupa ce in raportul din decembrie 2017 banca centrala considera cresterea indatorarii populatiei un risc sistemic moderat.

De altfel, BNR intentioneaza sa adopte masuri de restrictionare a creditarii, recomandate si de FMI, pentru evitarea supraindatorarii, din cauza accelerarii puternice a creditarii in ultimii ani, incepand cu 2016. (vezi aici detalii)

Euforia creditarii si acumularea riscurilor de neplata a acestora apar dupa 10 ani de la izbucnirea crizei financiare din 2008, cand sistemul bancar romanesc a fost afectat puternic de incapacitatea populatiei si mai ales a firmelor de a achita imprumuturile obtinute in anii de euforie economica din perioada 2007-2008.

Riscul de neplata a creditelor este al doilea cel mai important risc de pe harta riscurilor la adresa stabilitatii financiare din Romania, dupa cel privind deteriorarea increderii investitorilor in economiile emergente, care se mentinut pe prima pozitie si fata de precedentul raport, cu deosebirea ca acum acest risc este ridicat, in crestere, in decembrie 2017 fiind considerat stabil.

Tensionarea echilibrelor macroeconomice a ramas pe locul trei in clasamentul riscurilor, clasarea sa fiind neschimbata, ca risc sistemic moderat, in crestere.

Disciplina scazuta de plata in economie si vulnerabilitatile in bilantul firmelor a ramas de asemenea un risc sistemic moderat, insa acum este in crestere, in timp ce cresterea preturilor imobiliare este considerat in continuare un risc sistemic redus.

BNR precizeaza ca “nu au fost identificate riscuri sistemice severe, însă o potenţială interconexiune între riscurile evidenţiate poate antrena o amplificare a acestora în ipoteza unor condiţii de piaţă nefavorabile.”

Deterioarea rapida a increderii investitorilor, cel mai important risc

O deteriorare rapidă a încrederii investitorilor faţă de pieţele emergente constituie cel mai important risc pentru perioada următoare, acesta menţinându-se la un nivel ridicat, în linie cu evaluarea din Raportul precedent, însă direcţia este de creştere a acestuia, arata BNR.

Potenţiale elemente de influenţă sunt reprezentate de normalizarea politicilor monetare ale principalelor bănci centrale într-un ritm mai alert decât cel anticipat de către investitori, pe fondul majorării presiunilor inflaţioniste sau îngrijorărilor privind ritmul de creştere economică.

De asemenea, există preocupări cu privire la tendințele la nivelul comerțului global, în contextul adoptării unor măsuri cu caracter protecţionist.

Un alt element generator de incertitudine este reprezentat de procesul de ieşire din Uniunea Europeană a Marii Britanii și necesitatea stabilirii noilor acorduri comerciale.

Un prim rezultat încurajator al negocierilor aferente Brexit a fost reprezentat de obținerea unei perioade de tranziție până în decembrie 2020, interval în care vor fi aplicate legile UE.

Totodată, evenimentele din luna februarie de pe pieţele de capital internaţionale au demonstrat că reacţiile adverse şi abrupte ale pieţelor au capacitatea de a genera efecte de contagiune importante, precum şi de a potenţa alte vulnerabilităţi existente la nivelul sistemului financiar.

Mai mult, aceste evoluţii s-au reflectat şi în majorarea temporară a costurilor de finanţare ale statelor, atât la nivelul ţărilor emergente (cum este România), cât şi al celor dezvoltate (cum este Germania, ale cărei obligaţiuni reprezintă un element de referinţă inclusiv pentru ţara noastră).

Riscul de nerambursare a creditelor

Riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este evaluat la un nivel ridicat, în special pe segmentul populaţiei, arata BNR in raportul privind stabilitatea financiara.

Deși riscul de neplată nu s-a materializat în prezent, acesta reprezintă o vulnerabilitate ce se poate manifesta în contextul tendinței mondiale de revenire a nivelurile ratelor de dobândă către tendințele înregistrate istoric.

Riscul de nerambursare a creditelor are mai multe faţete, fiind rezultanta unor factori legați de disciplina la plată în economie, adecvarea standardelor de creditare ale băncilor la momentul acordării împrumuturilor, proiectele legislative care au încurajat hazardul moral etc. Printre aceste faţete se numără:

 Deşi rata creditelor neperformante a continuat evoluţia descendentă la nivelul sectorului populaţiei, această dinamică a fost determinată de un efect de bază important, generat de creşterea mai pronunţată a împrumuturilor, în timp ce volumul creditelor neperformante acordate acestui segment în monedă națională a reintrat pe o pantă ascendentă, crescând cu 13 la sută (martie 2018 față de martie 2017).

Măsurile fiscale de limitare a deductibilităţii fiscale pentru bănci, ce influenţează continuarea procesului de rezoluţie a creditelor neperformante, coroborate cu modificarea tendinţei ratei de dobândă aferentă monedei naționale, în contextul unui ciclu internaţional de creştere a dobânzilor şi de reducere a programelor de relaxare cantitativă, reprezintă principalii factori de influenţă.

Estimările BNR arată că probabilitatea de nerambursare pe un orizont de un an (martie 2018 – martie 2019) s-a reînscris pe un trend ascendent, majorându-se în medie cu valori între 0,25 puncte procentuale și 0,8 puncte procentuale, în funcție de tipul creditului sau al debitorului.

 Datoria totală a populației a continuat să se majoreze pe parcursul anului 2017 în valori nominale, evoluția acesteia fiind determinată, în principal, de creșterea importantă a creditului bancar ipotecar şi a celui de la IFN. Totodată, s-a remarcat și dinamica ascendentă la nivelul creditului de consum acordat de bănci și de instituțiile financiare nebancare.

Majorarea creditului a fost în principal determinată de creșterea valorii mediane a unui împrumut, indiferent de destinația acestuia, numărul de credite contractate fiind chiar mai redus.

Valoarea mediană a unui credit ipotecar s-a majorat cu 13 la sută, iar valoarea mediană a unui credit de consum a crescut cu 17 la sută în perioada aprilie 2017-martie 2018 față de perioada aprilie 2016-martie 2017.

Efectele majorarii dobanzilor

Modificarea tendinței ratei de dobândă aferentă monedei naționale poate genera presiuni asupra capacităţii de onorare a datoriei de către debitorii vulnerabili, în sensul creșterii gradului de îndatorare la un nivel nesustenabil.

În situația majorării ratei dobânzii cu 2 puncte procentuale, DSTI ar crește cu circa 6 puncte procentuale în cazul debitorilor cu credite ipotecare și cu circa 1 punct procentual în cazul debitorilor cu credite de consum.

În primele trei luni ale anului 2018 volumul creditelor neperformante s-a majorat (+0,8 la sută), iar până la finalul acestui an probabilitatea medie de nerambursare este prognozată să crească atât pe segmentul creditelor ipotecare, cât şi al celor de consum.

Unul din principalii factori explicativi ai modelelor de estimare a probabilității de nerambursare este gradul de îndatorare al debitorilor. O eventuală creștere cu 10 puncte procentuale al DSTI ar conduce la o majorare a probabilității de nerambursare cu 6 la sută în cazul creditului ipotecar și cu 3 la sută în cazul creditului de consum.

Mai mult, pe baza evoluţiilor istorice, un nivel ridicat al DSTI tinde să fie asociat cu volume mai mari de neperformanță. Rata creditelor neperformante aferentă portofoliului de împrumuturi cu DSTI peste 60 la sută este de 10 la sută, de două ori mai mare față de valoarea aferentă întregului portofoliu de expuneri acordate populației.

În acest context, o preocupare importantă rămâne asimetria gradului de îndatorare după venit, întrucât DSTI pentru debitorii care câștigă între salariul minim reglementat și salariul mediu pe economie este semnificativ mai mare decât cel aferent persoanelor cu venituri mai mari. Decalajul este mai pronunțat în cazul debitorilor cu credite ipotecare, persoanele din grupa de venit cea mai joasă având un DSTI de 53 la sută, față de 20 la sută în cazul debitorilor care câștigă peste dublul salariului mediu pe economie.

O eventuală evoluţie nefavorabilă a veniturilor ar putea conduce la o creștere a îndatorării peste un nivel sustenabil în cazul debitorilor mai vulnerabili.

În ceea ce priveşte costurile, în perioada martie 2017 – martie 2018, costul lunar pentru un credit ipotecar standard a înregistrat o majorare de aproximativ 108 lei, în timp ce în cazul unui împrumut standard de tip Prima Casă costul lunar a crescut cu 129 lei (în ambele cazuri creşterea în termeni relativi a fost de 15 la sută).

La nivelul creditului de consum, majorarea costului lunar a fost de 2 la sută. În acelaşi interval, ponderea creditelor ipotecare în lei pentru care s-a consemnat o creştere a ratei de dobândă a fost de 84 la sută.

Cu toate acestea, evoluţia a fost contrabalansată de majorarea câştigului salarial mediu net lunar (cu 362 lei în termeni absoluţi, reprezentând un avans de 15 la sută în perioada martie 2017 – martie 2018).

La nivelul portofoliului curent de împrumuturi, circa 79 la sută din debitori au un nivel al gradului de îndatorare sub 50 la sută, în timp ce 21 la sută se situează peste această valoare.

În acest sens, orientarea într-o proporţie mai ridicată către împrumuturi cu dobândă fixă, aşa cum am evidenţiat în Raportul precedent, precum şi aplicarea unor măsuri privind gradul de îndatorare al populaţiei sunt de natură să menţină în parametrii prudenţiali evoluţiile la nivelul creditării populaţiei.

În ultima perioadă, există evidenţe pozitive cu privire la utilizarea într-o măsură mai ridicată a creditelor cu dobândă fixă, ponderea împrumuturilor ipotecare noi de acest tip ajungând la 26 la sută în intervalul ianuarie – martie 2018 (de la 6 la sută în perioada corespondentă din anul anterior), în timp ce pe segmentul creditelor de consum, proporţia a ajuns la 79 la sută (de la 60 la sută, aceleaşi intervale).

Masurile BNR

Banca Naţională a României a luat măsuri pentru a atenua acest risc:

(i) implementarea unui amortizor de capital pentru riscul sistemic, care urmează să fie aplicat tuturor expunerilor începând cu data de 30 iunie 2018 (detalii în capitolul 5) sau

(ii) întărirea cadrului de reglementare și supraveghere a instituțiilor financiare nebancare (IFN) prin introducerea de noi criterii de intrare sub supravegherea prudențială a băncii centrale (detalii în capitolul 5).

În plus, BNR urmărește prevenirea îndatorării excesive a populației,susținerea unei creditări sustenabile în lei, pe o perioadă mai îndelungată, și orientarea modelului de business al băncilor către finanțarea sectorului companiilor.

În acest context, intermedierea financiară din România se menţine la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană, evoluţia fiind determinată atât de factori de natura ofertei, cât şi de elemente de natura cererii.

Pe partea ofertei, guvernanţa corporativă poate fi îmbunătăţită prin creşterea gradului de pregătire profesională a personalului bancar, iar accesul la finanţare al companiilor nefinanciare se menține la valori reduse în condiţiile existenţei unui potenţial sustenabil de creditare.

La nivelul cererii, principalii factori determinanţi sunt reprezentaţi de capitalizarea redusă în cazul unei proporţii importante a firmelor, disciplina financiară laxă sau lacunele din cadrul insolvenţei persoanelor juridice.

În plus, raportul dintre debitori şi creditori s-a debalansat, încrederea reciprocă deteriorându-se. În plus, creşterea inflaţiei, în paralel cu scăderea apetitului de risc, poate influenţa dinamica intermedierii financiare.

De altfel, dacă este luat în considerare şi efectul generat de rata inflaţiei, îndatorarea totală a firmelor şi populaţiei s-a contractat cu aproximativ 1 la sută, în termeni reali anuali.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Ce reclamatii au clientii bancilor si IFN-urilor

Cele mai multe reclamatii la adresa bancilor si IFN-urilor primite pe site-urile Reclamatiibanci.ro, Bancherul.ro si Ghiseulbancar.ro in saptamana 4-10 octombrie s-au referit la probleme in utilizarea aplicatiilor de mobile banking, raportarea restantelor la Biroul de Credit si detalii

BNR urca dobanda la 1,5%, contrar asteptarilor

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat dobanda de politica monetara cu un sfert de punct, se la 1,25% la 1,50%, contrar asteptarilor analistilor, care anticipau mentinerea ratei de referinta.
Economistul BCR, Ciprian Dascalu, considera ca BNR va amana in sedinta de astazi noul ciclu de crestere a dobanzii de referinta, din cauza recrudescentei epidemiei coronavirusului, valul patru fiind mai grav decat cele mai pesimiste asteptari. Comunicatul BNR: Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară
05.10.2021 "Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 5 octombrie 2021, a hotărât următoarele: - majorarea ratei detalii

Executarile silite pot fi negociate cu banca in cadrul CSALB

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) anunta ca exista banci care accepta o intelegere amiabila si cu clientii ajunsi in faza de executare silita, din cauza neplatii ratelor la credite. Bancile pot conveni cu clientii angajamente de plată, detalii

Raiffeisen Bank, amendata de ANPC pentru ca nu a respectat un ordin de despagubire a clientilor cu dobanzi majorate la credite

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anuntat, intr-un comunicat, ca a amendat Raiffeisen Bank cu 100.000 de lei pentru ca "in timpul scurs de la termenul pronunțării sentinței definitive a instanței, respectiv 6.02.2020, de aproximativ 1 an și 7 luni – detalii

 



 

Ultimele Comentarii

  • Scam Watch

    Pe baza experienței, cred că majoritatea escrocheriilor de întâlniri încep destul de ... detalii

  • Către BRD

    Bună ziua, sunt client la dumneavoastră de mai mulți ani,având un credit,dar acum am avut ... detalii

  • Către BRD

    Bună ziua, sunt client la dumneavoastră de mai mulți ani,având un credit,dar acum am avut ... detalii

  • Către BRD

    Bună ziua, sunt client la dumneavoastră de mai mulți ani,având un credit,dar acum am avut ... detalii

  • Către BRD

    Bună ziua, sunt client la dumneavoastră de mai mulți ani,având un credit,dar acum am avut ... detalii