Cum despartim apele in cruciada copiilor din sistemul bancar - bancile pentru locuinte?

Autor: Bancherul.ro
2018-05-11 00:59

Cruciada copiilor s-a destramat, spune legenda, cand apele Mediteranei nu s-au despartit, cum sperau ei, pentru a ajunge la Ierusalim in scopul crestinarii musulmanilor, calatoria lor puerila sfarsind tragic.

Aceeasi soarta pare a le fi harazita si celor doi copii ai sistemului nostru bancar, bancile pentru locuinte ale BCR si Raiffeisen, care in urma cu 10, respectiv 14 ani, au pornit cruciada modernizarii locuintelor romanesti precare sau imbatranite de anii grei ai comunismului, prin intermediul unui nou tip de creditare, bauspar, dupa denumirea germanica.

Sistemul bauspar, sau de economisire-creditare in romaneste, consta, dupa cum se deduce si din nume, dintr-o perioada initiala de economisire, de cinci ani, timp in care trebuie sa se stranga de regula jumatate din banii necesari modernizarii, constructiei sau cumpararii unei locuinte, cealalta jumatate a sumei fiind obtinuta printr-un credit.

Totul este sa-ti planifici din timp momentul in care obtii creditul, iar pana atunci sa economisesti regulat cativa ani, pentru a putea strange o suma destul de importanta, jumatate din valoarea investitiei imobiliare.

Avantajul sistemului consta in faptul ca poti obtine un credit cu dobanda mai mica decat in cazul unui credit standard si fixa pe toata perioada, avand in vedere ca ai un avans de 50% din pretul locuintei, spre deosebire, de exemplu, de doar 5% in cazul unui credit Prima Casa.

Pentru a putea obtine credit cu dobanda mica, banca iti plateste, la randul ei, o dobanda mai mica decat cea a pietei pentru sumele economisite.

Pentru a compensa acest inconvenient si mai ales pentru sustinerea dezvoltarii sistemului locativ, s-a creat stimulentul unei subventii de la stat, asa-zisa prima de stat, reprezentand 25% din sumele lunare economisite, dar nu mai mult de 250 de euro anual.

Asadar daca economisesti, de exemplu, 1000 de euro in fiecare an, primesti o prima de stat de 250 de euro.

Pentru a profita cat mai mult de aceasta subventie, legea permite ca fiecare membru al familiei, inclusiv copiii, sa poata face un contract si sa primeasca prima. De exempu, se pot face trei contracte, cate unul pentru fiecare membru al familiei, care pot primi astfel in total o prima de 750 de euro pe an, daca economisesc 3.000 de euro.

In cinci ani, suma economisita creste la 15.000 de euro, la care se adauga prima de stat de 3750 de euro, in total 18.750 de euro, pe baza careia se poate obtine un imprumut de cel putin aceeasi valoare, in total 37.500 de euro, bani cu care se poate moderniza, construi sau cumpara o locuinta.

Cruciada a pornit din start intr-o directie gresita

Cruciada bauspar a pornit la drum vesela, animata de atractia primei de stat, pe care bancile pentru locuinte le-o prezenta clientilor ca principal avantaj, mai ales ca dupa trei ani puteai sa retragi banii economisiti si prima de stat fara sa fii obligat sa faci vreo investitie imobiliara sau sa obtii credit imobiliar.

S-a pornit, asadar, din start, intr-o directie gresita: copiii erau atrasi de banci pentru a primi mai multe dulciuri (dobanzi) decat puteau obtine de la bancile obisnuite, bancile castigau de pe urma comisioanelor si a dobanzilor incasate din plasarea economiilor clientilor in titluri de stat sau in alte depozite bancare, iar investitiile in domeniul locativ, scopul legii privind bancile pentru locuinte, au fost lasate de izbeliste.

Din cele 900.000 de contracte incheiate de cele doua banci pentru locuinte, BCR si Raiffeisen, doar 8.100, adica abia 1%, s-au finalizat si cu incheierea unui contract de credit imobiliar, dupa cum a constatat Curtea de Conturi, intr-un control efectuat in 2015, dupa mai bine de 10 ani de functionare a celor doua banci.

Concluzia Curtii de Conturi a fost evidenta: programul de stimulare a domeniului locativ cu fonduri publice nu si-a atins scopul, tocmai pentru ca bancile pentru locuinte si-au atras clientii promitandu-le castiguri de 25% din prima de stat daca-si fac depozite pe o perioada de minim 3 ani, dupa care pot sa-si retraga banii fara sa mai justifice folosirea banilor publici in investitii locative, conform scopului legii.

Bancile pentru locuinte au devenit asadar mai degraba banci de economisire decat de creditare.

Bancile pentru locuinte au contestat insa controlul Curtii de Conturi, sustinand ca legea nu le obliga sa ceara clientilor justificarea primei de stat, iar prima instanta de judecata, Curtea de Apel Bucuresti, le-a dat dreptate. Decizia nu este definitiva, o sentinta finala urmand a fi pronuntata, in acest an, de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Dupa controlul Curtii de Conturi, bancile pentru locuinte au suspendat incheierea de noi contracte de economisire-creditare, iar Ministerul Dezvoltarii a oprit plata primelor de stat.

La randul lor, bancile nu au mai platit clientilor prima cuvenita, confom contractelor, astfel incat acestia nu-si mai pot duce la indeplinire planul de economisire si ulterior de creditare. Cine e vinovatul si cine va suporta pagubele? Probabil ca justitia va avea, din nou, de lucru.

In acelasi timp, bancile au facut lobby in Parlament pentru modificarea legii bancilor pentru locuinte, astfel incat sa se clarifice problema justificarii cheltuirii in domeniul locativ a primei de stat si a sumelor economisite.

Cum despartim apele?

Bancile si-au gasit in Varujan Vosganian, deputat ALDE, partid din coalitia guvenamentala, un sustinator puternic. El a luat apararea bancilor in toate dezbaterile din comisiile de specialitate ale Camerei Deputatilor si a cerut sa se precizeze clar in lege ca prima de stat si sumele economisite nu ar trebui justificate.

Principalul argument in acest sens, preluat de la banci, este acela ca bancile pentru locuinte au nevoie mai intai de cativa ani ca sa stranga depozite pentru a putea acorda apoi credite, asadar sistemul nu este inca matur, este copil.

“Sistemul nici nu putea sa functioneze in primii cinci ani, pentru ca nu puteau lua oamenii banii in primii cinci ani. Iar bancile au inceput sa functioneze dupa o anumita perioada dupa adoptarea legii, dupa care au venit cei cinci ani, dupa care s-a blocat. Si noi acum il judecam ca pe cruciada copiilor?!”, a intrebat retoric Vosganian.

Argument contrazis insa de cifrele prezentate de Curtea de Conturi: desi au trecut peste 10 ani de la functionarea celor doua banci, timp in care acestea au strans depozite de 4,8 miliarde lei, credite acordate au fost de doar 360 milioane lei, adica 7% din depozite.

Vosganian a avut insa un oponent pe masura, deputata USR, Chichirau Cosette-Paula, in comisia de buget din Camera Deputatilor, unde s-a dezbatut marti aceasta lege.

“Scopul programului, a precizat aceasta, este imbunatatirea locuintelor romanilor. Din functionarea programului de pana acum, vedem ca acest scop nu a fost indeplinit. Deci faptul ca este un proces pe rol iar programul este blocat, este secundar. Daca instrumentul nu functioneaza, trebuie modificat. Iar eu vad aceasta justificare a sumelor cheltuite ca o modalitate de a face programul sa functioneze cum este intentionat. Acum programul nu-si indeplineste scopul iar statul roman cheltuie bani fara sa-si atinga scopul, deci este o masura foarte ineficienta. Eu sustin din toata inima scopul imbunatatirii locuintelor dar trebuie sa gasim o forma prin care sa ne atingem acest scop. Deci eu vad justificarea sumelor o metoda foarte buna de a atinge acest scop.”

De altfel, nu doar Curtea de Conturi, ci si Guvernul, impreuna cu Ministerul Finantelor si Ministerul Dezvoltarii, considera ca pentru functionarea eficienta a sistemului de economisire-creditare se impune justificarea atat a sumelor economisite cat si a primei de stat.

BNR are insa o opinie diferita: considera ca sumele economisite de clientii bancilor nu ar trebui justificate pentru utilizarea in domeniul locativ, intrucat s-ar descuraja economisirea. Reprezentanta BNR nu a explicat insa de ce s-ar descuraja economisirea, din moment ce oricum prima de stat, cea care a reprezentat pana acum atractia economisirilor, va trebui justificata, deci nu va mai reprezenta o solutie pentru cei care doar vor sa economiseasca mai profitabil, nu sa obtina si un credit imobilar, cum s-a intamplat pana acum.

In final, Vosganian a profitat de pozitia BNR pentru a propune o solutie de compromis: sa se justifice doar prima de stat, nu si sumele economisite, propunere votata de aliatii sai din PSD, care au majoritatea in comisie.

Solutia lui Vosganian nu va deschide insa apele spre Ierusalim, pentru ca, asa cum a sesizat si un deputat PNL, prima de stat si sumele economisite in vederea investitiei locative nu pot fi separate, sunt unitare, din simplul motiv ca fac parte din acelasi mecanism.

Cei care si-au facut pana acum depozite la bancile pentru locuinte, in principal pentru a primi prima de stat, nu si pentru a-si face credit imobiliar, nu vor mai fi interesati de prima daca vor fi nevoiti sa o justifice de acum inainte. Singurii interesati vor fi cei care planuiesc sa investeasca toti banii, nu doar prima de stat, in domeniul locativ, asa incat o justificare partiala a sumelor e inutila.

De aceea, solutia corecta pentru deschiderea apelor pare a fi cea propusa de Curtea de Conturi, Guvern si deputatii USR si PNL: clientii bancilor pentru locuinte sa stie de la bun inceput ca scopul cruciadei nu sunt mai multe dulciuri, ci constructia sau modernizarea locuintei.

Discutiile din cadrul comisiei parlamentare

Sedinta comisiei de buget a Camerei Deputatilor din 8 mai, in care s-a dezbatut proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.

Presedintele comisiei, Budai Marius-Constantin, deputat PSD:

"Proiectul de lege a fost retrimis de la plen, nu scrie de ce, banuiala e ca pentru justificarea primei si sumei economisite."

Alina Zavescu, consilier Ministerul Dezvoltarii:

"Sustinem forma aprobata de Guvern, sustinem in continuare sa se justifice atat prima de stat, cat si sumele economisite."

Ministerul Finantelor:

"S-a introdus, asa cum a cerut Curtea de Conturi, controlul de catre ANAF a respectarii art.311-316 din OUG 99."

Oana Balanescu, expert principal la BNR:

"Problema primei de stat nu intra in competentele BNR insa am facut unele propuneri pentru clarificarea textului, care in principiu au fost preluate in proiect.

Totusi am semnalat anul trecut ca ar mai putea aparea disfunctionalitati in functionarea sistemului daca s-ar solicita si justificarea sumei economisite in plus fata de prima de stat, adica ar putea fi afectata componenta de economisire.

De asemenea, Guvernul a eliminat si unele exceptii privind situatiile limita a unelor persoane care economiseau si care ar putea afecta in continuare componenta de economisire.

De aceea propuneam ca Guvernul sa redisute strategii de stimulare a sistemuui, ce se doreste de la el si subsecvent stabilirea primei de stat si sumei economisite, daca se doreste justificarea sumelor economisite pentru domeniul locativ.

Aceste lucruri sunt semnalate ca posibile disfunctionalitati ale sistemului pentru ca cele doua banci care ar putea fi afectate de modificarea regimului desi nu sunt sistemice, totusi actioneaza in cadrul unor grupuri importante, astfel ca s-ar putea manifesta un efect de contagiune din perspectiva increderii deponentilor in sistem."

Lucian Anghel, presedintele BCR Banca pentru Locuinte:

"Dupa cum se cunoaste, sistemul este blocat de peste doi ani, niciun client nou nu a intrat in sistem, care functioneaza in general pe baza de masa critica, adica trebuie sa intre foarte multi participanti in sistem, avand in vedere ca dimensiunea unui credit este circa opt ori mai mare decat un depozit. Aceste sisteme, peste tot in lume, functioneaza pe baza unui numar mare de participanti. Cu cat se impun mai multe restrictii la iesirea din sistem cu atat mai putini participanti vor intra in sistem si atunci sistemele in general sistemele nu functioneaza daca sunt extrem de multe restrictii.

Sondajul printre peste 1.000 de clienti din sistem care nu au luat credit ce au facut cu banii, au delcaat ca intre 75 la suta din fonduri au fost folosite in imbunatatirea confortului locativ. De asemenea, la finalul lui 2016, cand inca sistemul nu era afectat major, din cei 100 de lei economisiti in sold, doar 10 lei reprezenta prima de stat.

Daca 75% sunt investiti in domeniul imbunatatire confort locativ, la 10 lei prima de stat, romanii economiseau 75 de lei in domeniul locativ.

Este clar ca exista o nevoie acuta de imbunatatire a confortului locativ, conform Eurostat avem unul dintre cele mai imbatranite stocuri de apartamente din UE, iar intre prioritati dupa copil si sanatate este imbunatatirea confortului locativ.

Noi speram din suflet ca astazi sa se ajunga la o decizie astfel incat sistemul sa poata sa reporneasca. Opinia noastra este ca daca se va solicita justificarea integral a sumei economisite si a primei sistemul nu are mari sanse sa functioneaze.

Standardul international, daca ne uitam la tari apropiate de noi, gen Cehia, Slovacia, unde functioneaza, acolo nu este nevoie de justificarea sumei economisite, ce faci cu banii dupa o anumita perioada de timp.

Care ar fi perioada? a intrebat presedintele comisiei.

Acolo, intr-adevar, perioada este de 6 ani, aveti dreptate, fata de 5 ani la noi, cu un an mai mare, aveti dreptate.

De asemenea, e un sistem care acorda credite doar cu dobanda fixa, un alt elemetn pozitiv si 84% din clientii chestionati au declarat ca au o problema cu imbunatairea confortului locativ.

E clar ca avem nevoie de imbunatatirea fondului locativ, de asta s-a si creat programul."

Curtea de Conturi:

"Punctul de vedere este de justificare a intregii sume, atat suma economisita cat si prima de stat. In acest sens am facut o analiza cat se poate de obiectiva de la inceputul infiintarii sistemului pana astazi si am atras atentia asupra pericolului care poate sa apara daca suma nu va fi justificata. In toate tarile unde sistemul functioneaza, domnul Anghel mentiona Cehia si Slovacia, dar amintesc Germania si Austria, tarile de unde a aceput sistemul, unde aceste sume se justifica. Nu doresc sa intram intr-o dezbatere populista, sa spuna cineva ca noi cei de la Curtea de Conturi dorim sa blocam acest sistem. Nu dorim sa blocam sistemul, din contra dorim sa-l ajutam si sa venim si in interesul statului roman si a bugetului.

Nu ne impotrivim, cum am auzit in presa, acordarii subventiei de stat catre copii si persoane varstnice. Am spus ca nu ne opunem. Dorim in schimb ca banii veniti de la stat ca subventie sa fie justificati astfel incat toti romanii care platesc taxe si impozite in Romania sa vada ce se intampla cu acesti bani. Consideram ca toti cei care platesc taxe si impozite au dreptul sa vada ce se intampla cu propriii lor bani. Facand o analiza comparativa cu sumele acordate ca subventii in ultimii 10 ani pe acest sistem si sumele alocate de la bugetul statului pentru Agentia Nationala a Locuinei (ANL) constatam urmatoarele: ANL pana astazi a construit peste 7.000 de apartamente, in schimb pe sistemul de creditare cum a fost propus prin OUG 99 impactul este undeva sub 25% din suma acordata ca subventie de la bugetul de stat.

Cred ca este absolut normal si corect si de bun simt ca atunci cand vii ca stat si acorzi o subventie, sa stii ce se intampla cu acei bani. Daca nu dorim sa se stie cu acesti bani, dumneavoastra, membrii comisiei, puteti sa votati. Dar din punctul nostru de vedere ni se pare normal, iar analiza prezentata este elecventa, fara echivoc, si noi ne sustinem punctul de vedere cu privire la justificarea intregii sume, iar verificarea acordarii, creditarii, pentru ca acest sistem merge in prima faza pe depunere iar a doua faza pe creditare, aceasta creditare sa fie verificata de catre banci, cum se intampla in Germania si Austria, si de catre inspectia fiscala din cadrul ANAF."

Varujan Vosganian, deputat ALDE:

"Mi se pare ciudat ca intr-o tara pot sa existe din partea unor institutii puncte de vedere de vedere atat de diferite. De exemplu, Anghel ne spune ca in Austria si Germania nu se verifica intreaga suma, Curtea de Conturi ne spune ca se verifica. Deci e o situatie caraghioasa. Inseamna ca cineva nu stie. Deci trebuie sa stim bine cine stie si nu stie tema. Deci trebuie sa vedem cum e in Germania si Austria. Ca daca in Germania si Austria nu se verifica intreaga suma, presupunem ca Curtea de Conturi nu cunoaste tema. Daca se verifica intreaga suma, inseamna ca dansii nu au ce sa caute in fruntea bancilor. Deci ceva nu e in regula. Ori daca dansii stiu, ne mint, ori daca nu ne mint si o fac cu buna credinta, inseamna ca nu stiu. Daca in Germania si Austria nu se justifica intreaga suma, eu va spun de pe acum ca cei de la Curtea de Conturi nu au calitatea sa intervina in tema. Daca insa se justifica intreaga suma, atunci dansii de la banci nu au calitatea sa reprezinte bancile in fata noastra. Deci va rog sa lamurim problema cu Austria si Germania."

Alexandrul Costache, director in cadrul Curii de Conturi in cadrul unui departament care are ca atributii verificarea activitatii Ministerului Finantelor si acordarea subventiilor:

"Legat de ce a spus domnul deputat Vosganian, am extras materiale chiar din legea care reglementeaza modul de acordare a primei de stat in Germania. Respectivul act normativ - ”act on savings premium dedicated to housing”. Am incercat o traducere, neautorizata, vi le-am pus la dispozitie. Am fost curiosi sa vedem cum e in Germania, care e cea mai mare piata si veche de 100 de ani. Am constatat urmatorul lucru. In Germania, dupa peste 100 de ani, au ajuns la concluzia ca trebuie sa se justifice, astfel ca incepand de circa 10 ani au introdus modificari in actul normativ si spune asa: persoanele care au venituri de pana la 25.000 de euro annual, respectiv 51.000 de euro sot si sotie pot beneficia de o prima de 8,8% din aceasta suma. Asta inseamna ca poate sa ajunga la 512 euro annual. Pentru a putea beneficia de aceasta suma el trebuie sa justifice utilizarea intregii sume, atat cea economisita cat si prima, daca doreste sa retraga banii si sa-i foloseasca in alt scop decat domeniul locativ. Exista o singura exceptie pentru tinerii pana in 25 de ani, daca au economisit 7 ani isi pot retrage banii fara justificare. Mai mult decat atat, exista control pe doua paliere: 1 din partea bancilor si 2 organele fiscale, pentru ca prima este scutita si de la impozit, astfel ca statul german a considerat ca trebuie sa se asigure ca bancile si organele fiscale sa verifice daca sunt indeplinite conditiile pentru a beneficia de prime. Mai mult decat atat, in timp ce la noi sunt doar doua banci, in Germania exista chiar o institutie, autoritate de supraveghere financiara, care verifica modul in care bancile isi indeplinesc atributiile in privinta acordarii creditelor, fiind foarte multi clienti. Deci in Germania totul este foarte bine reglementat.Si am gasit in acest text de lege inclusiv conditiile introduse in legile noastre, cu perioada de doi ani in care trebuie justificati banii daca se retrag. Deci legea germana a reprezentat o sursa puternica de inspiratie atunci cand s-a adoptat actul nostru normativ acum mai bine de 10 ani. Ceea ce a intarit opinia noastra ca trebuie sa se justifice in continuare intreaga suma."

Lucian Anghel:

"Intr-unul dintre materialele trimise de noi cu foarte mult timp in urma explicam destul de clar ce se intampla in Germania, ce s-a modificat si ce se intampla in Austria.

Important de mentionat ca in 2004, cand am preluat legea, in Germania nu se justifica nimic dupa 7 ani. In 2008, in timpul crizei, guvernul german a incercat sa reduca cheltuielile, cand se ajunsese la active de 1.000 de miliade de euro, dupa 100 de ani de activitate a bancilor pentru locuinte, iar prima de stat era consistenta. Asa au aparut amendamentele respective. Dar chiar si azi, tinerii de la 0 la 25 de ani nu justifica nimic, ceea ce este foarte important de mentionat. Iar in Austria tot dupa peste 100 de ani, nu se justifica nimic. E adevarat ca prima este mult mai mica."

BNR:

"In opinia mea, aceste considerente ale diverselor guverne sunt strategice, tin de situatia sistemelor locative din tara respectiva, de situatia din sistemul de economisire-creditare, la ce etapa a ajuns sistemul si de situatia bugetara. Deci sunt multe abordari ce ar putea fi luate, de aceea si semnalam in scrisoarea noastra ca este nevoie de o strategie, de exemplu pentru favorizrea tinerilor, dar depinde de ce se doreste sa se stimuleze cu acest sistem si unde doreste sa intervina statul.

Dar, dar acum noi nu intervenim pe aceasta strategie, ne invartim in jurul justificarii sumelor, sa vedem unde ajungem."

Claudiu Nasui, deputat USR:

"Daca nu cerem justificarea banilor, atunci este vorba de un simplu produs de economisire pe care-l subventioneaza statul. Deci daca nu vrem sa schimbam filosofia sistemului, atunci cred ca justificarea trebuie sa existe, imi pare rau, e vorba de principiul cheltuirii banului public, chiar daca in alte tari se gasesc exemple care nu se intampla, in principiu ar trebui sa se intample.

In al doilea rand, ma frapeaza un argument folosit de banci, ca sistemul nu a ajuns la maturitate, ca nu suntem inca acolo, inca avem ca subventia sa se dea usor, deci fara justificare. Intrebare e care e nivelul de maturitate, pentru ca din cate inteleg, 90% din fondurile bancilor pentru locuinte se duc in titluri de stat, deci practic statul da bani bancilor pentru locuinte care ne dau banii inapoi, deci practic avem o investitie de bani in titluri de stat, care evident presupune comisioane si dobanzi, si atunci ma intreb: daca scopul acestei legi este sa subventionam locuintele si creditele pentru locuinte, de ce nu dam acei 90% din bani catre creditare locativa, sa scadem dobanzile pentru acele credite la 0 de ce nu? Tocmai ca sa incurajam acest lucru. Cand vad ca o banca are o structura cu 90% din active imprumuturi statului, dar care in schimb cere subventii de la stat, zic ca e o problema. Nu vad deci unde e maturitatea, la ce nivel de bani am ajuns la maturitate iar sistemul functioneaza."

Dan Vilceanu, deputat PNL:

"Noi am discutat si alternative: ar trebui sa justifici numai prima? Intreaga suma, sa nu justifici nimic? Iar daca stam si judecam corect, nu poti sa te gandesti la alta varianta decat sa justifici intreaga suma, pentru ca practic banii sunt pentu un proiect. Nu poti sa spui ca justifici numai pentru o parte din suma, pe care ti-a dat-o statul, pentru ca nu poti justifica un proiect doar in parte. Pentru ca e vorba de un credit in spatiul locativ. Asta ar insemna sa vii cu o factura de 3 saci de ciment iar cu restul pleci in vacanta. Ce investitie in spatiul locativ e aia? Nu poti sa desparti sumele. E clar ca proiectul se face cu ce economisesti tu si cu ce-ti da statul, pentru spatiul locativ.

Daca ajungem la situatia in care dam subventii si nu stim ce se face cu banii, subventii pentru nimic, cred ca inventam un nou tip de subventie.

Mi se pare ca astfel am induce o situatie neconcurentiala in piata, pentru ca am avea unele banci care isi promoveaza un produs cu subventie de la stat, iar altele nu.

(Presedintele comisiei nu e de acord, spune ca subventia nu o primeste banca, ci clientul.)

Ganditi-va ca avem o situatie in care clientul primeste 25%, alta cu un produs de economisire fara subventie. Una iti da banii astia la finalul perioadei de economisire, iar alta 2% pe an. Pai la care te duci?"

Budai: "Depinde ce ai de gand sa faci. Daca ecnomisesti pentru spatiul locativ..."

Vilceanu: "Pai daca nu-mi cereti sa justific spatiul locativ, e pur si simplu un produs de economisire ca oricare altul."

Varujan Vosganian:

"Eu iubesc poporul roman, chiar daca eu sunt armean, sau poate tocmai de aia. Noi tratam romanii ca pe potentiali infractori.

Vedeti ca sunteti cetatean roman, european si dupa aia armean.

Lasa-ma pe mine sa spun ce sunt. Atunci cand ma rog, eu ma rog in armeneste iar cu copii si animalele vorbesc armeneste, pentru a afla cine sunt.

Sincer, eu nu mi-as permite sa-mi tratez poporul ca pe un potential infractor. Ma intreb ce s-ar fi intamplat daca germanii iubeau pe germani cum iubim noi pe romani cand au facut sistemul. Sau ce ar fi facut austriecii, cehii, slovacii. Daca-si tratau poporul ca pe un infractor si socoteau ca toti banii trebuie justificati. Si eu sunt de acord ca peste 100 de ani sa corectam sistemul daca el nu functioneaza.

Al doilea lucru e ca spre deosebire de ajutoarele de stat, aici statul pune niste conditii: tu trebuie sa tii banii o anumita perioada de timp. Si sincer poate ca daca nu as avea prea multi bani si casa mi-ar fi in regula, nu as pune niste bani sa stea cinci ani acolo ca sa mai iau a zecea parte. Daca-i pui la banca si-i pui acolo, cat castigi in plus? Eu nu cred ca e o mare afacere, pentru ca e vorba de sume mici, nu sunt milioane de euro ca sa castigi o gramada de bani. Va inchipuiti ca un om care are putini bani si care sta in conditiile pe care le stim isi face tot felul de gestionari de portofolii ca sa puna banii la bancile de locuinte ca sa ia 10% in plus sa plece in vacanta? Parerea mea e ca majoritatea care-si depun banii acolo nu au cu ce sa plece in vacanta. Ar fi interesant de vazut si care e structura celor care au bani in bancile astea, ca sa stim despre cine discutam, cine sunt infractorii potentiali de care vorbim. Era foarte important de stiut daca au venituri de 2.000 de lei pe familie sau 5.000 sau 10.000, caz in care deja are o constiinta a gestionarii portofoliului si se gandeste ca plaseaza niste bani (pentru investitii n.r.).

Din cate stiu eu, niciun sistem nu a pornit prin controlarea integrala a sumelor acordate. Romania nu este pregatita in acest moment sa verifice eligibilitatea tuturor sumelor la centima, la var, ciment, instalator, Eu refuz sa cred ca Ministerul Dezvoltarii Regionale si Ministeu Finantelor au pesonal pregatit ca daca maine 10.000 de oameni isi repara casele ei controleaza la chiuveta si faianta banii pe care i-au dat. Si sincer mi se pare absolut caraghios. Si nu inteleg de ce doua partide sunt atat de timorate cand aud de procuratura, de Curtea de Conturi sau alte institutii de acest fel sunt dispuse sa accepte orice vine de la aceste institutii.

Deci dupa opinia mea, ca sa impacam si una si alta, putem fi de acord cu o anumita justificate, ca totusi sa inlaturam suspiciunile care treneaza. Si atunci nu inteleg ce treaba are curtea de conturi cu banii oamenilor. Curtea de Conturi trebuie sa vefice banii statului. Daca in contul banilor statului vin bani de ciment, statul si-a dat banul pentru constructia de locuinte, sa fie clar.

Eu propun sa mergem pe varianta, in acest moment, pe justificarea partiala. Daca sistemul functioneaza bine atunci putem intr-o buna zi sa extindem, dar daca sistemul functioneaza prost, e clar ca trebuie sa retragem si aceasta eligibilitate si sa lasam sistemul ca la inceput, ca un copil mic, plimbaret, sa mearga incotro vrea. Eu cred foarte mult in acest sistem, cred ca e unica sansa de retragere a patrimoniului imobiliar aflat in halul in care e.

Deci eu va propun domnule presedinte, din partea grupului ALDE, o formula in care sa acceptam criteriile de eligibilitate pentru componenta pe care o acorda statul. Va multumesc."

Presedintele Comisiei: "Deci practic ne propuneti sa justificam doar prima de la stat. Am inteles."

Chichirau Cosette-Paula, deputat USR:

"Sistemul functioneaza de 12-13 ani si de fapt creditele sunt infime din totalul depozitelor. Deci sunt doua banci, BCR si Raiffeisen care au depozite de miliarde din care credite o suma foarte mica, ceea ce ne arata ca in 13 ani, un program matur, nu mai vorbim de primii 2-5 ani, nu avem creditare. Practic aceste programe functioneaza pur ca instrumente de depozitare nu pentru oamenii saraci care chiar ar avea nevoie sa-i imbunatateasca locuintele ci exact pentru cei bogati care pun cate 1.000 de euro pe an pentru fiecare membru de familie, pana la 5.000 de euro, pentru a lua prima de stat. Acesta este modul pentru care programul a fost folosit."

(Varujan Vosganian a protestat, dar a fost apostrofat pentru ca nu a fost prezent la comisie cand s-au discutat datele care atesta opinia deputatei Cichirlau.

Presedintele comisiei a intervenit, sugerand sa nu recurga la atacuri la persoana, aceasta a replicat spunand ca e un fapt, nu un atac.)

Vosganian: "Care este structura veniturilor persoanelor care depun la banci? De unde aveti informatii si care sunt astea. Daca nu faceti asta, va rog sa-mi cereti scuze."

Chichirau: "Poate ca logica nu va ajuta prea mult. Nu ne intereseaza structura veniturilor."

Presedintele comisiei: "am spus ca daca facem atacuri la persoana iti retrag cuvantul. Sa dezbatem strict pe subiect."

Chichirau:

"Structura veniturilor nu este strict pe subiect. Subiectul este cum este folosit acest program. Si asta incercam sa va explic: ca nu a fost folosit mai deloc ca un instrument de creditare in scop locativ ci aproape in integralitate ca un instrument de economisire la dobanzi mult mai mari decat ofera piata, cu consecinta extrem de importanta ca cele doua banci au facut profituri imense din acest program pe banii statului. Cu alte cuvinte, statul ofera o prima, iar aceste banci fac profituri imense datorita statului. Aceasta este schema, intelegeti? Si exista date concludente care sustin afirmatiile mele. Deci care este structura veniturilor persoanelor este absolut irelevant, pentru ca nu asta este problema pe care o dezbatem aici."

Deputatul Neagu Nicolae, PNL:

"Ca cetatean roman de etnie romana si roman get beget, am o intrebare, sa vedem pentru ce ne agitam astazi si pentru viitor. Astazi, sistemul e cam blocat. Nu cumva pentru ca cererile, in acest moment. Pentru proces. Si procesul pentru ce a aparut? Si daca a aparut un proces, nu avem verdict al procesului final. In acest context, clientii care ar fi trebuie sa utilizeze nu pentru depunere ci pentru creditare, inteleg ca s-au reorientat in alt zone, nu la bancile pentru locuinte. Cine pierde? Clientul ca s-a orientat in alta directie? Bancile, statul roman, care in orice varianta isi castiga un impozit din economii? Eu cred ca suntem intr-un sistem in care cineva nu spune tot adevarul. Senzatia mea este ca cel putin una dintre cele doua banci care au incercat sa capitalizeze in acest sistem intentioneaza intr-un fel sau altfel, fie sa accelereze procesul fie sa-l franeze, din ratiuni de politici personale. Si atunci eu nu stiu ce inseamna maturitare pentru acest domeniu pentru o Romanie a viitorului, atata timp cat avem 4 milioane de romani care muncesc in strainatate, un grad de natalitate scazut. Cred ca este bine sa finantam proiecte in domeniul locativ, de asa natura incat sa avem unde sa locuim in conditii decente si sa incurajam si tinerii. Dar daca as vrea sa scurtez experienta altora, eu as merge direct pe ce are Germania in acest moment. Si atunci n-as mai tine cont de experienta produsului maturat in Germania dupa 100 de ani de existenta si in acelasi timp daca i-am da drumul in aceeasi formula, sustinem noi, adica cu verificare completa. De ce? Pentru ca in spate e un produs...si astfel vom putea vedea in viitor daca aceste banci sunt atractive pentru cei care reclama in principiu motivatia economisirii. Sau nu si intre timp ceea ce se intampla in domeniul imobiliar functioneaza fara un apetit deosebit al acestui sistem creat pentru asa ceva. Deci as avea nevoie de explicatie ce iesire ar avea procesul blocat in instante, astfel incat sa-i dam drumul intr-o formula oarecare."

Claudiu Nasui:

"Ministerul Finantelor a acordat pentru 2018 o suma de 300 milioane lei din bugetul Ministerului Dezvoltarii pentru bancile pentru locuinte?

Ministerul Dezvoltarii in acest moment nu a solicitat deschidere de credite bugetare la aceasta pozitie pentru 2018."

Chichirau:

"Scopul programelor este imbunatatirea locuintelor romanilor. Din functionarea programelor de pana acum, vedem ca acest scop nu a fost indeplinit. Deci faptul ca este un proces pe rol iar programul este blocat, este secundar. Daca instrumentul nu functioneaza, trebuie modificat. Iar eu vad aceasta justificare a sumelor cheltuite ca o modalitate de a face programul sa functioneze cum este intentionat. Acum programul nu-si indeplineste scopul iar statul roman cheltuie bani fara sa-si atinga scopul, deci este o masura foarte ineficienta. Eu sustin din toata inima scopul imbunatatirii locuintelor dar trebuie sa gasim o forma prin care sa ne atingem acest scop. Deci eu vad justificarea sumelor o metoda foarte buna de a atinge acest scop."

Vosganian:

"Stimati colegi, haideti sa intelegem un lucru. Acest sistem, pentru a continua sa functioneze, are nevoie de cativa ani din momentul primelor depuneri. Deci daca sistemul a inceput in 2004 e clar ca noi incepem sa discutam de functionarea sistemului din 2011. Din 2016 sistemul a murit. El este un sistem piramidal, adica nimeni nu ia bani pe care i-a depus el, ia banii pe care i-au depus altii. Pana cand nu ai un numar suficient de mare de depunatori, sistemul nu poate functiona. Degeaba luam un copil de 5 ani si-l acuzam de ce nu a facut armata? Modul de a compara un sistem care nu a functionat decat cativa ani cu altele care au functionat peste 100 de ani mi se pare ciudat, ciudat,ciudat.

Sistemul nostru nici nu putea sa functioneze in primii cinci ani pentru ca nu puteau lua oamenii banii in primii cinci ani. Iar bancile au inceput sa functioneze dupa o anumita perioada dupa adoptarea legii, dupa care au venit cei cinci ani, dupa care s-a blocat. Si noi acum il judecam ca pe cruciada copiilor?!"

Chichirau:

"Sistemul a avut suficient timp sa functioneze si ne arata ca exista lichiditati foarte mari. Avem economii imense, deci oamenii au avut timp sa-si ia banii inapoi fara justificare si au avut timp sa solicite credite, lucru pe care nu l-au facut. Faptul ca-l ganditi ca pe un sistem piramidal,sincer ma ingrijoreaza, pentru ca dumneavoastra evident ca-l ganditi ca pe un sistem de economisire in care eu pun bani si dupa care iau tot bani. Cred ca aveti probleme in a intelege scopul. Scopul este sa incurajam oamenii sa-si imbunatateasca locuintele. Dumneavoastra il intelegeti ca un sistem piramidal in care unii pun bani si altii iau alti bani, ca un Caritas. Acesta este un sistem de creditare, pe cand dumneavoastra l-ati descris exact in scopul de economisire. Nu, noi vrem ca oamenii sa-si ia creditele sa-si imbunatateasca locuintele, iar acest lucru nu se intampla."

Firczak Iulius Marian, deputat minoritati:

"Un contract de 1.000 de euro economisiti pe an ca sa iei prima de 250 de euro presupune economisire lunara de 391 lei. Noi avem peste 3,5 milioane angajati care castiga pana in 2.000 de lei. Deci trebuie sa stim cui ne adresam cu acest produs. Daca acest produs vrem sa-l facem pentru cei cu venituri mici pentru a beneficia de prima de la stat pentru a investi banii in domeniul locativ, Ungaria a fost mai desteapta decat noi, in sensul ca acorda prima de la stat de 30%, cu o suma maxima de 230 de euro, putin mai mica decat la noi, astfel ca nu mai trebuie sa economiseasca 1.000 de euro pe an, poate 700 de euro. Deci daca vrem sa ne adresam care care intr-adevar au nevoie de sprijinul statului in domeniul locativ putem pastra prima maxima si sa crestem procentul. Astazi, la doua contracte pe familie, aceasta trebuie sa economiseasca 750 de euro pe luna. Deci nu ne adresam chiar segmentului pe care vrem sa-l targetam cu acest produs."

Ministerul Dezvoltarii si Finantelor si Curtea de Conturi nu sustin propunerea lui Vosganian.

Curtea de Conturi:

"Nelamuriri privind controalele ridiciate de Vosganian, ca trebuie sa se sperie de controale. Nu trebuie sa se sperie absolut nimeni si nu se sperie nimeni de Curtea de Conturi, chiar ne facem datoria. Nu vorbim prin sondaje sau opinii, ci pe cifre, iar cifrele spun in felul urmator, domnule deputat: sume depuse de clienti in perioada 2008-2015 la BCR si 2004-2015 la Raiffeisen: 3,8 miliarde lei, prima platita de Guvernul Romaniei prin Ministerul Dezvoltarii: 765 milioane lei, deci total capitalizare banci doar pe aceste segmente - 4,8 miliarde lei, aproximativ 1,4 miliarde euro. Numar total de contracte incheiate, in 7 ani la BCR si 11 ani la Raiffeisen: 900.000. Numar de contracte de credit: 8.100 in total, din care 2836 la BCR si 5.264 la Raiffeisen. Valoarea medie a creditului este 53.700 lei (12.000 euro) la BCR si 36.700 lei (8.000 euro) la Raiffeisen. Ca sa inchid aici aceasta poveste, numarul de contracte de creditare raportat la numarul de contracte de economisire-creditare: 1 la 199 la BCR si 1 la 62 la Raiffeisen. Cred ca acesta este un motiv suficient sa solicitam justificarea intregii sume si mai mult decat atat, obligativitatea bancilor de a verifica modul in care se acorda creditele si speram, conform Oug 99, modificata prin aceasta lege,sa le ofere, sa verifice pe toti deponentii, este absolut normal 900.000 de oameni este imposibil sa o faca Ministerul Dezvoltarii sau Ministerul de Finante. Mai departe, modul in care s-a facut verificare sa fie analizata de inspectia fiscala din Ministerul de Finante iar ulterior cand ne vom intalni noi cu ei vom vedea cum a functionat si cum functioneaza sistemul. Suma acordata in bugetul de stat ANL-ului reprezinta in echivalent constructii existente pe piata, 7.000 de apartamente. Mai departe, analize comparative, cum putem face, vom vedea pe parcurs. Dar ideea in sine, de a justifica aceasta suma mi se pare absolut normala, pentru ca vorbim de o lege de aprobare a Ordonantei 99, cred ca toate subventiile statului sunt verificate si analizate, cel putin noi asta facem, si nu vorbim de legea 416. Sper ca nu confundam OUG 99 cu venitul minim garantat."

BNR:

"S-a afirmat ca componenta care sufera cel mai tare este componenta de creditare. Noi am semnalat ca prin prevederea de a se justifica si suma economisita se va afecta practic componenta de economisire. Nu vad in opinia mea cum se va stimula creditarea daca se afecteaza componenta de economisire."

Erdei Doloczki Istvan, UDMR:

"Doamna de la BNR a sesizat corect ce vreau sa semnalez, nu inteleg care este legatura intre gradul de creditare si gradul de economisire. Legea nu poate sa oblige deponentii sa ia si credite. (legea nu obliga, de fapt n.r.)

Sustin parerea ca justificarea sa se faca numai la prima de stat, pentru ca e vorba de bani publici si atrag atentia Curtii de Conturi ca ne-a prezentat un material nesemnat, o analiza a propunerilor legislative, in care foloseste notiuni ca: impactul bugetar va fi unul urias. Ce inseamna asta? Rata profitului operational este una uriasa, iar sistemul de economisire-creditare a fost unul minor in domeniul locativ. Eu azi am cumparat 3 linguri de lemn, mi s-a cerut doi lei pe bucata, i-am dat zece lei si i-am spus sa nu-mi dea restul. Era sa planga, pentru el 10 lei era o suma uriasa. Plus ca trageti si concluzia ca bancile pentru locuinte au obtinut castiguri consistente din fructificarea in certificate de trezorerie si comisioane aplicate clientilor. Este interesant de vazut cat timp pot fi pe profit declarat si platit la bugetul de stat, intrucat din aceste venituri din exploatare se platesc sume uriase cu titlu de servicii intragrup. Deci va rog frumos, daca sunteti meseriasi in domeniul de control financiar sau audit financiar, sa nu mai folositi expresii precum profit urias, efect minor sau oare cat. Cine sa stabileasca aceste cifre? Ce impozit pe profit a platit banca?"

Curtea de Conturi:

"Datele din tabel sunt date se regasesc la cele doua banci, unele sunt publice, referitor la impozit si profit declarat si sumele impozitate in Romania. Profitul se poate vedea pe site-ul Ministerul Finantelor, parte din ele sunt rezultate din verificarile facute si am considerat necesar ca dumneavoastra sa puteti lua o decizie in cunostinta de cauza. Noi atragem atentia asupra faptului ca efortul bugetar este unul urias comparativ cu efectele obtinute in piata, respectiv de valori ale contractelor de 10.000 de euro, din care jumatate din suma reprezinta economiile clientului plus prima de stat."

Presedintele Comisiei:

"Am inteles aceste lucruri, dar noi daca mergem pe ideea asta, inseamna ca abrogam legea total si am rezolvat problema.

Eu va propun asa: avem trei situatii: situatia aprobata in comisie data trecuta in care spune fara justificare, avem situatia propusa de Vosganian care spune cu justificarea primei de la stat, avem situatia in care Ministerele, Curtea de Conturi, solicita justificarea integrala. Daca ramane una din variantele extreme, cu sau fara justificare totala, o inchidem azi, daca ramane varianta cu justificare partiala, toate aceste amendamente trebuie rescrise iar saptamana viitoare sa dam votul final. Deci pentru a continua va supun votul de principiu propunerea domnului ministru."

Au fost patru voturi pentru justificarea totala a sumelor economisite si doua abtineri, astfel ca amendamentul a picat, iar propunerea lui Varajuan Vosganian a fost votata cu majoritate.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 2999

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)