Raiffeisen Bank vinde pe furis credite neperformante de 1,2 miliarde lei

Autor: Bancherul.ro
2017-12-13 22:22

Raiffeisen Bank a vandut, fara sa anunte, grupului norvegian specializat in recuperarea creantelor B2Holding, reprezentat in Romania de Debt Collection Agency SRL, un pachet de credite neperformante in valoare de 271 milioane euro (1,2 miliarde lei), in contextul in care Guvernul a inasprit, de anul viitor, regimul fiscal aferent vanzarii creditelor neperformante iar in Parlament se discuta cateva proiecte de lege vizand recuperarea creantelor, in vederea protectiei consumatorilor.

Conform unui comunicat al B2Holding, este vorba de un numar de 2.500 de credite de consum negarantate acordate persoanelor fizice, cat si imprumuturi cu garantii si finantari pentru firme.

Acestea sunt singurele informatii despre tranzactie facute publice de firma de recuperare, intr-un comunicat publicat astazi pe site-ul companiei norvegiene, fara sa fie trimis presei din Romania.

Normal ar fi fost ca Raiffeisen Bank sa fie cea care sa anunte aceasta tranzactie, dat fiind valoarea ridicata a creditelor neperformante vandute, dar mai ales pentru ca este un subiect sensibil atat din punct de vedere fiscal, cat si al protectiei consumatorului si educatiei financiare.

Bancherul.ro a trimis intrebari in care a solicitat informatii suplimentare firmei de recuperare creante, dar nu a primit raspunsuri.

Iar responsabilii cu comunicarea ai Raiffeisen Bank au raspuns ca nu doresc sa furnizeze informatii suplimentare pe aceasta tema. Banca austriaca respecta astfel cutuma bancilor romanesti, in frunte cu BCR, BT sau BRD, care nu au anuntat niciodata vanzarile de credite neperformante pe care le-au perfectat in ultimii ani.

O problema fiscala

De exemplu, o informatie de interes ar fi pretul tranzactiei, in contextul in care recent Banca Nationala a Romaniei (BNR) si Ministerul Finantelor au acuzat bancile ca au vandut credite neperformante cu preturi prea mici, cu scopul de a evita plata unor taxe datorate bugetului de stat.

Ministrul Finantelor, Ionut Misa, a dezvaluit, in toamna anului trecut, cand era seful Directiei marilor contribuabili din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF), ca au fost initiate controale la banci in privinta vanzarilor de portofolii de credite neperformante, la preturi prea mici, prin care s-a evitat plata impozitului pe profit.

Misa a precizat ca este vorba de preturile de transfer (transfer pricing) de valori mici utilizate de banci pentru vanzarea portofoliilor de neperformante (NPL) catre firme tip off-shore pe care le controleaza, cu scopul de a-si diminua valoarea impozitului pe profit.

“S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacțiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferența de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că și-a diminuat profitul", a declarat Misa. (vezi aici detalii)

Declaratiile lui Misa au fost validate chiar de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, care a sustinut in luna martie ca este justificat controlul ANAF la banci: “În ultimii doi ani, băncile au vândut portofolii substanțiale de NPL ale populației și firmelor la prețuri foarte scăzute, situate, în medie între 8,5% și 10% din valoarea nominală a creditelor, astfel ca se justifică analiza ANAF din perspectiva legalității eventualelor optimizări fiscale efectuate în cadrul acestor operațiuni”. (vezi aici detalii)

Pentru a incasa mai multe impozite de la banci, Guvernul a adoptat ulterior, mai exact in 30 august, Ordonanta pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care va intra in vigoare din 1 ianuarie 2018, conform careia bancile vor mai putea deduce integral din impozitul pe profit pierderile aferente creantelor instrainate, ci doar 30% dintre acestea. (vezi aici detalii)

Decizia salutata de Florin Georgescu, intr-o recenta conferinta: Regimul fiscal al cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate a fost revizuit recent, noile reguli urmând să se aplice de la 1 ianuarie 2018. În prezent, aceste cheltuieli sunt integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, de anul viitor limitându-se gradul de deductibilitate la 30% din valoarea creanțelor înstrăinate. Aceasta, deoarece conform notei de fundamentare a actului normativ, „din analizele făcute asupra modalității de stabilire a impozitului pe profit s-au evidențiat efecte fiscale importante generate de înstrăinarea creanțelor, mai ales, în sectorul bancar”. 

Asa incat este posibil ca bancile sa profite de ultimele luni din acest an pana la intrarea in vigoare a noii legislatii pentru a se descotorosi de cat mai multe credite neperformante, pe care le pot deduce integral din impozitul pe profit.

Mai ales ca BNR are ca tinta reducerea ratei creditelor neperformante pana la 6% la finalul acestui an, de la 8,32% in iunie.
Bancile ar putea fi dispuse astfel sa scoata in afara bilanturilor (write-off) mai multe credite neperformante, proces prin care rata creditelor neperformante este diminuata, iar ulterior sa le vanda firmelor de recuperare creante.

Probleme de protectie a consumatorilor si de educatie financiara

Recuperarea creantelor a intrat in acest an si in atentia politicienilor, care au pregatit mai multe proiecte de lege care vizeaza protectia consumatorilor urmariti de recuperatorii de creante care au cumparat de la banci si IFN-uri credite neperformante.

Unul dintre proiecte de lege va permite fostilor clienti ai bancilor vanduti (cesionati) recuperatorilor de creante sa scape de datorii daca platesc doar in jur de 20% din valoarea creditului restant. (vezi aici detalii)

Aceasta propunere legislativa ar putea fi insa neconstitutionala, intrucat se pare ca incalca dreptul de proprietate, din moment ce-l obliga pe detinatorul unei creante (credit) sa incaseze mai putin decat valoarea acesteia.

Bancile au vandut numai anul trecut firmelor de recuperare credite neperformante acordate populatiei in valoare de 725 milioane euro, echivalentul a 3,2 miliarde lei, ceea ce inseamna in jur de 150.000 de credite, la o valoare medie a creditului in jurul a 5.000 de euro.

Conform reclamatiilor primite pe site-ul Reclamatiibanci.ro, cele mai frecvente probleme ale datornicilor in relatia cu firmele de recuperare se refera la sumele mari pe care acestea le solicita pentru stingerea datoriilor, de multe ori in urma aplicarii unor dobanzi penalizatoare foarte ridicate pentru intarzierile in achitarea restantelor.

De asemenea, oamenii sunt amenintati si stresati de recuperatorii care vor banii cat mai repede si in orice conditii, fara sa tina seama prea mult de situatia sociala a datornicilor.

Nu exista o lege speciala cu privire la recuperarea creantelor, in care sa se previna posibile abuzuri ale firmelor din domeniu.

Doar in OUG 52/2016 au fost aduse o serie de prevederi noi de protectie a consumatorilor in relatia cu firmele de recuperare creante.

Recuperarea creantelor este si o problema de educatie financiara, in conditiile discretiei bancilor si reticentei firmelor de recuperare creante cand vine vorba de acest subiect, care implica diverse probleme pentru fostii clienti ai bancilor.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 6390

Taguri: Banca Nationala a Romaniei (BNR)  Raiffeisen Bank  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)