Discurs Liviu Voinea, viceguvernator BNR, la lansarea Raportului asupra stabilitatii financiare
Autor: Bancherul.ro
2017-12-04 21:59
Discurs Liviu Voinea, viceguvernator BNR,
cu ocazia lansării Raportului asupra stabilității financiare
București, 4 decembrie 2017
Excelențele voastre,
Dragi colegi,
Stimați invitați,
Vă mulțumesc pentru prezența dvs. la lansarea Raportului asupra Stabilității Financiare, nr 14 (2)/2017, ediția decembrie 2017. Sunt însoțit la prezidiu de trei directori din BNR, care sunt pregătiți să vă răspundă și la întrebări.
Dl. Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară, direcție care a realizat raportul – țin să mulțumesc tuturor colegilor care au fost implicați; dl. Emil Vonvea, directorul Direcției Rezoluție Bancară – un sector de activitate al cărui rol este de întări încrederea în sistemul bancar – avem în acest raport și o secțiune dedicată strategiilor de rezoluție; și dl. Tudor Grosu, directorul Direcției de Modelare și Prognoză Macroeconomică, pentru că o parte din analizele din raport se bazează pe scenarii și modele econometrice la a căror dezvoltare a contribuit și direcția sa.
Mulțumesc de asemenea celorlalte direcții care au colaborat la raport, în special direcția de Studii Economice prin componenta de traducere.
Acesta este al 14-lea raport de stabilitate financiară lansat de Banca Națională – ceea ce arată continuitate. Precizez că raportul pe care vi-l prezentăm astăzi a fost dezbătut în două ședințe ale Consiliului de Administrație, și a fost aprobat în unanimitate în ședința Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din data de 27 noiembrie a.c.
Raportul prezintă riscurile la adresa stabilității financiare, în strânsă corelație cu evoluțiile economice interne și internaționale. Stabilitatea financiară este un bun public, care nu se referă doar la bănci, ci la ansamblul economiei.
Stabilitatea financiară este influențată de calitatea mixului de politici publice.
De la data Raportului anterior (mai 2017), stabilitatea financiară a rămas solidă, dar observăm menținerea sau acumularea unor vulnerabilităţi, în special în ceea ce priveşte apariția unor presiuni în direcția creșterii primei de risc pentru economiile emergente, tensionarea echilibrelor macroeconomice interne prin derapaje și incertitudini în politica fiscal-bugetară și creşterea îndatorării populaţiei– riscurile fiind amplificate de corelația acestor factori.
La nivelul fundamentelor macroeconomice, remarcăm o serie de indicatori favorabili:
Principalul atu al României este stocul scăzut al datoriei publice (37,4% din PIB), împreună cu scăderea riscului de refinanțare datorită în principal extinderii maturității datoriei publice. (Figura 1, 2). Datoria publică este majoritar contractată pe termen mediu sau lung (94 la sută din total, fiind în egală măsură atrasă de pe piața internă și externă (datoria internă reprezenta 48 la sută din total, respectiv 17 la sută din PIB) (Figura 3).
Un alt atu al României îl reprezintă existența unor rezerve internaționale importante (Figura 4). Dar rolul rezervelor internaționale este unul preventiv și ele nu pot compensa deteriorări structurale ale unor indicatori.
România a înregistrat o rată ridicată de creştere economică în primele 9 luni din anul 2017 (+7 la sută în trei trimestre din 2017 comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut) (Figura 5).
Nivelul ratei șomajului a continuat traiectoria descendentă, iar rata ocupării a continuat traiectoria ascendentă (Figura 6).
Totuși, aceste evoluții trebuie nuanțate prin prisma creșterii deficitului bugetar structural și a creșterii deficitului comercial, în timp ce rata inflației a revenit rapid în intervalul superior al țintei, iar cursul de schimb în raport cu euro s-a depreciat ușor de la începutul anului.
Totodată, rata dobânzii pe piața interbancară a accelerat în luna septembrie, și s-a stabilizat ulterior, pe fondul creşterii ratei anuale a inflaţiei şi consolidării aşteptărilor privind ajustarea conduitei politicii monetare, precum și pe fondul diminuării excedentului structural de lichiditate sub influența simultană a principalilor factori autonomi ai lichidității – și anume operaţiunile în contul Trezoreriei statului și tranzacțiile nerezidenților pe piața financiară locală.
În ce privește sectorul bancar, principalii indicatori financiari și prudențiali s-au menținut la un nivel robust. În analiza pe care o realizează EBA, suntem în zona de risc scăzut în privința capitalizării, acoperirii cu provizioane, rentabilității, și structurii bilanțiere; în zona cu risc mediu în privința calității activelor și a eficienței operaționale; și în zona de risc ridicat privind măsurile de restructurare (Figura 8).
Indicatorii de solvabilitate au rămas la niveluri adecvate, iar rezervele consistente de capital față de cerințele prudențiale oferă o bună capacitate de absorbţie a pierderilor neaşteptate şi resurse pentru creditarea sectorului real (Figura 10).
Rezultatele testării la stres a sectorului bancar relevă robusteţea la nivel agregat în cazul manifestării unor scenarii macroeconomice adverse, însă impactul riscului de rată a dobânzii la nivelul sectorului bancar este important, datorită structurii bilanțiere caracterizată de o durată mai mare a activelor.
Analiza senzitivității portofoliului de active și pasive senzitive la riscul de rata dobânzii indică o pierdere potențială de 13,69 la sută din fondurile proprii, în ipoteza aplicării unui șoc uniform de 200 de puncte de bază asupra structurii la termen a ratelor de dobândă (analiza ia în calcul o deplasare paralelă și ascendentă a curbei randamentelor).
Impactul ar putea determina, ceteris paribus, o reducere a ratei fondurilor proprii totale la nivel de sistem cu până la 2,6 puncte procentuale (Figura 10).
Indicatorii de lichiditate ai sectorului bancar continuă să se situeze, în medie, la un nivel semnificativ superior valorilor minime reglementate. Media indicatorului de acoperire a
necesarului de lichiditate (LCR) la nivel agregat este 239 la sută (septembrie 2017), valoare superioară mediei europene, de 145,6 la sută (iunie 2017).
Valoarea LCR (Figura 11) atestă faptul că sectorul bancar românesc deţine un stoc adecvat de active lichide de calitate pentru a face faţă unui scenariu de stres pe o perioadă de 30 de zile. Totuși, indicatorul de lichiditate imediată calculat ca raport între disponibilităţile şi depozitele la bănci la valoare netă și titluri de stat libere de gaj, respective total datorii, - nivelul minim prudent fiind 30 la sută - s-a diminuat marginal, la 38%.
Indicatorii specifici calităţii activelor bancare s-au ameliorat (rata creditelor neperformante a scăzut sub 8%, ajungând în zona considerată cu risc mediu de EBA), România având cea mai rapidă rată de ajustare a NPL din Europa în ultimii 3 ani (Figura 13).
Reducerea NPL a avut loc pentru toate categoriile de debitori, iar gradul de acoperire cu provizioane rămâne adecvat (Figura 14). În structura activelor sectorului bancar constatăm o ușoară creștere a creditului acordat economiei reale.
În structura pasivelor sectorului bancar continuă tendința de creștere a depozitelor populației în contrapondere cu scăderea pasivelor externe, fenomen de natură să reducă riscul de contagiune la șocuri externe (Figura 15).
Profitabilitatea sectorului bancar s-a consolidat în contextul unui cadru macroeconomic intern favorabil, al reducerii semnificative a cheltuielilor nete cu ajustările pentru depreciere, al prelungirii nivelului scăzut al costurilor de finanțare, dar și al redresării creditării în monedă națională.
Eficiența operațională este mai bine poziționată comparativ cu media UE, dar prezintă spațiu de îmbunătățire, în special la nivelul unor bănci de talie mică și medie (Figura 16). Procesul de consolidare a sectorului bancar a continuat.
Intrarea în vigoare în anul 2018 a noilor standarde internaţionale de raportare financiară (IFRS 9) presupune atât costuri de implementare, cât şi majorări ale ajustărilor pentru depreciere. Pentru instituțiile de credit din România, impactul ar fi redus: (i) rata fondurilor proprii totale s-ar diminua cu 24 de puncte de bază, iar rata fondurilor proprii de nivel 1 s-ar micșora cu 25 de puncte de bază, (ii) pierderile așteptate ar crește marginal față de nivelul actual al ajustărilor pentru depreciere (0,5 la sută). Portofoliile pentru care se vor cuantifica pierderi așteptate mai mari decât ajustările pentru depreciere curente sunt cele specifice creditelor acordate segmentelor Retail și Administrații regionale.
Eterogenitatea este mai ridicată la nivelul individual al băncilor, dar nu este de natură a afecta stabilitatea acestora prin prisma excedentului consistent la nivelul indicatorilor de solvabilitate (Figura 17).
Începând cu această ediție a Raportului, Consiliul de Administrație al BNR a decis să restrângă numărul riscurilor prezentate la maxim cinci, din două motive: posibilitatea de a concentra analiza și a atrage atenția asupra celor mai importante mesaje, precum și alinierea la buna practică internațională a băncilor centrale care publică rapoarte de stabilitate financiară, și cu precădere a BCE. Nu putem face așadar comparații complete cu harta riscurilor din rapoartele anterioare.
Nu am identificat nici un risc sistemic sever, dar o combinație între riscurile identificate poate induce un risc sever, în condiții de piață nefavorabile.
Principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare sunt reflectate in tabelul următor.
Harta riscurilor la adresa stabilității financiare din România
- Deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente
- Tensionarea echilibrelor macroeconomice
- Creşterea îndatorării populaţiei atât prin canalul băncilor, cât şi al IFN
- Disciplina scăzută de plată în economie, vulnerabilități în bilanțul firmelor
- Accelerarea creșterii preţurilor imobiliare
Riscul deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente se situează la un nivel ridicat, în contextul în care incertitudinile privind consolidarea ratei de creştere a economiei globale şi a comerţului internaţional rămân semnificative, pe fondul riscurilor din politicile economice și monetare, acumulării unor dezechilibre structurale la nivelul economiilor emergente şi intensificării tensiunilor geopolitice.
O ajustare abruptă a primei de risc aferentă ţărilor emergente poate avea efecte negative importante asupra mediului intern.
Acesta este în fapt riscul de credit, sau riscul creșterii ratei dobânzii, declanșat de politicile monetare ale economiilor dezvoltate, de incertitudinile externe și de modul în care piața reacționează la acestea. În context, riscul de credit se referă la creșterea costului finanțării externe – atât pentru statul român (Figura 19 și 20), cât și pentru sectorul bancar și pentru firme.
Observăm că, în ultimele luni, acest risc a și început să se materializeze. Rezerva Federală a început ciclul de întărire a politicii monetare. Banca Angliei a luat o decizie de creștere a dobânzii de politică monetară care, deși păstrează rata reală puternic negativă, poate fi un semnal – mai ales pe fondul creșterii incertitudinii privind Brexit.
Într-una dintre economiile din regiune cu care ne comparăm, Banca Cehiei a crescut de două ori rata dobânzii – în circumstanțe speciale, după renunțarea la țintirea unui nivel al cursului de schimb, și în condițiile unei inflații în creștere. Banca Centrală Europeană a decis reducerea programului de achiziție de active, deși nu a stabilit o dată pentru ieșirea din acest program. Deși cu viteze diferite, și cu excepții notabile (Banca Japoniei, de exemplu), devine din ce în ce mai clar că era dobânzilor joase se apropie de sfârșit. Economiile emergente sunt de obicei afectate când cresc dobânzile în economiile dezvoltate, și este esențial ca astfel de episoade să le găsească în bună ordine internă.
Tocmai de aceea este preocupantă tensionarea echilibrelor macroeconomice în România, fenomen care a continuat să se manifeste în perioada de la ultimul Raport. Principalul factor de creștere economică a fost reprezentat de consumul intern (Figura 21), în timp ce balanţa externă a contribuit negativ din cauza adâncirii deficitului balanţei bunurilor (Figura 22).
Investiţiile nu au avut un aport semnificativ la creşterea economică. Creșterea economică peste potențial nu este un lucru îngrijorător întotdeauna, mai ales atunci când are loc, de exemplu, după o recesiune. De asemenea, exista o serie de argumente care arata că potențialul de creștere al economiei poate fi mai mare decât cel calculat în prezent, atât din motive tehnice (seriile de timp nu sunt suficient de lungi și au fost influențate de recesiunea din 2009-2010), cât și din motive fundamentale, dar a căror fructificare presupune ajustări structurale.
Astfel, ocuparea deplină a forței de muncă reprezintă o condiție de manual pentru atingerea potențialului de creștere economică; resurse importante in aceasta direcție vin de la cei aproape 3 milioane de români care muncesc în străinătate și circa 4 milioane de români inactivi. Nici structura creșterii economice, în sine, nu constituie un risc sistemic, mai ales dacă o parte din creșterea cererii interne este acomodată de creșterea
ofertei interne.
Totuși, este îngrijorătoare evoluția deficitelor gemene (deficitul fiscal si cel de cont curent), care semnalizează tocmai caracterul peste potențial al creșterii economice actuale, ceea ce poate periclita stabilitatea financiară pe termen mediu.
Politica fiscală expansionistă începută în anul 2016, prin aplicarea Codului Fiscal din 2015, a continuat în anul 2017 conducând la epuizarea spaţiului fiscal obţinut în perioada 2010-2015 (Figura 23).
Deficitul de cont curent raportat la PIB, deși este la un nivel mult inferior celui anterior crizei, evoluează divergent față de celelalte economii emergente din UE (Figura 24).
Deficitul structural a depăşit în anul 2016 în mod semnificativ ţinta pe termen mediu de 1 la sută şi este estimat să înregistreze 3,9 la sută în anul 2017 (Figura 25). De altfel, Comisia Europeană a inclus România în Procedura de deviere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu.
Când se înregistrează creștere economică peste potențial este recomandat să se realizeze economii, în sensul consolidării fiscale. Veniturile suplimentare obținute din creșterea economică peste potențial permit doar pe termen scurt finanțarea unor cheltuieli suplimentare. Dar aceste cheltuieli sunt permanente, în timp ce veniturile sunt temporare, întrucât vor scădea, ceteris paribus, când economia va reveni la ritmul de creștere normal
(potențial).
Așadar, creșterea economică peste potențial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash. Însă deficitul structural de astăzi este deficitul cash de mâine, care va trebui finanțat în condiții care pot deveni adverse pentru economiile emergente.
Această combinație, între o politică fiscal-bugetară expansionistă în condiții de creștere economică peste potențial, și deteriorarea sentimentului pieței externe pentru economiile emergente în general, poate amplifica volatilitatea și poate afecta stabilitatea financiară pe mai multe canale: rata dobânzii, cursul de schimb, rata inflației.
Creșterea îndatorării populației poate transmite aceste riscuri de la nivel macroeconomic la nivel microeconomic, pentru debitori. Mediul economic din ultimii ani, caracterizat de rate reduse de dobândă și de creșterea susținută a creditului nou, creează premisele acumulării de posibile vulnerabilități privind sustenabilitatea gradului de îndatorare atât prin canalul bancar cât şi al IFN (Figura 26), îndeosebi pentru debitorii cu venituri mai mici.
Faptul că marea majoritate a stocului și a fluxului de credite ipotecare și de credite pentru companii sunt acordate la dobândă variabilă (Figura 27) reprezintă un factor agravant pentru stabilitatea financiară în condițiile reluării ciclului de creștere a dobânzilor – din cauze externe, din cauze interne, sau dintr-o combinație de cauze.
Faptul că această creștere a gradului de îndatorare a populației are loc în timp ce economia înregistrează rate mari de creștere ne arată problemele creșterii economice: este dezechilibrată și accentuează inegalitatea între grupurile sociale. Ponderea serviciului datoriei în venit în cazul debitorilor cu salariu între nivelul minim reglementat și nivelul mediu pe economie este mai mare decât cea aferentă persoanelor cu venituri peste dublul salariului mediu, iar acest fenomen este notabil în cazul debitorilor cu credite ipotecare (Figura 28).
De asemenea, serviciul datoriei pentru creditele noi acordate persoanelor cu venituri între nivelul minim reglementat și cel mediu a crescut cu 2 puncte procentuale în ultimele 12 luni. Având în vedere faptul că aproape 30 la sută din debitorii cu credite ipotecare au venituri între salariul minim și cel mediu, o proporție semnificativă a populației înregistrează niveluri de îndatorare îngrijorătoare în cazul unor evoluții adverse.
De asemenea accesul la finanțare este mult mai redus pentru persoanele din cuintilele inferioare: doar 1 la sută de persoane din primele trei cuintile au contractat un credit ipotecar (Figura 29). Ratele scăzute de dobânzi și acordarea de credite în lei au îmbunătățit accesul la finanțare, însă trendul ascendent al prețurilor imobiliare a contracarat aceste îmbunătățiri.
Creditele ipotecare prezintă o senzitivitate mai mare față de creditul de consum, la posibile șocuri asupra ratei dobânzii, venitului sau cursului de schimb, date fiind maturitatea și sumele contractate mai mari.
În contextul în care ratele de dobândă se află în prezent la minime istorice, riscul principal pe termen mediu îl reprezintă impactul viitoarelor creșteri în costul de finanțare asupra gradului de îndatorare. DSTI aferent creditului ipotecar ar suferi cea mai mare creștere în cazul unei majorări a ratei dobânzii de 2 puncte procentuale (cu 5,3 puncte procentuale, Figura 30).
Structural, șocul de dobândă ar genera o creștere a ponderii debitorilor cu DSTI de peste 40 la sută cu aproximativ 10 puncte procentuale. Mai mult, în perioada iunie 2016-iunie 2017, valoarea mediană a unui credit ipotecar nou contractat a continuat să se majoreze, fiind cu 5 la sută peste nivelul aferent expunerilor bancare ipotecare în stoc. Acest lucru conduce la o creștere a senzitivității gradului de îndatorare la modificarea ratei dobânzii, amplificând vulnerabilitatea debitorilor.
Apreciem că atât tensionarea echilibrelor macroeconomice cât și creșterea îndatorării populației reprezintă riscuri în creștere la adresa stabilității financiare a țării, în mod special în contextul schimbării sentimentului pieței internaționale față de economiile emergente, reflectat prin prima de risc.
Aceste evoluții pot fi contrabalansate de un mediu intern stabil și predictibil, dar pot fi și accentuate de o stare de incertitudine determinată de schimbări majore, insuficient pregătite și explicate, în mixul de politici publice.
Incertitudinea amână investițiile și crește preferința pentru lichiditate – iar prețul preferinței pentru lichiditate este rata dobânzii. Atunci când mediul extern este caracterizat de incertitudini și se află în punctul unei inversări de ciclu, este recomandabil ca mediul intern să nu adauge la aceste incertitudini. Urmărirea îndeplinirii unor priorități de politică economică nu trebuie să pună în pericol stabilitatea financiară, care este un bun public.
Un alt risc sistemic identificat îl reprezintă disciplina scăzută de plată din economie, care se reflectă în constrângeri bugetare slabe și în sectorul privat. Aceasta contribuie la adâncirea vulnerabilităților care pot afecta stabilitatea financiară, prin alocarea ineficientă a resurselor, majorarea creditelor neperformante, distorsionarea semnalelor pieţei, crearea unei cvasi-mase monetare cu efecte negative asupra inflaţiei.
Principalii factori de risc pentru stabilitatea financiară sunt: (i) subcapitalizarea unui număr semnificativ de companii (276,4 mii de firme au un nivel al capitalului propriu sub nivelul reglementat, din care 268,5 mii de firme au capital negativ), determinată în principal de înregistrarea de pierderi (217,3 mii de firme, totalizând pierderi de 33 miliarde lei în anul 2016), respectiv gradul ridicat de îndatorare în anumite sectoare, (ii) creşterea obligaţiilor restante faţă de bugetul de stat (+5,9 la sută în anul 2016) (iii) capacitatea redusă de recuperare a creanţelor comerciale, în special la nivelul microîntreprinderilor, (iv) coroborate cu numărul important de firme din portofoliul instituţiilor de credit care nu au trecut printr-un ciclu economic complet, (v) reintrarea fenomenului de insolvență pe un trend ascendent, atât ca număr de firme nou intrate în insolvență (6,1 mii de firme în primele opt luni ale anului), cât și ca volum al neperformanței generate asupra sectorului bancar (volumul creditelor neperformante generate de către firmele în insolvenţă a crescut cu circa o treime, la 1 miliard lei) şi (vi) majorarea arieratelor bugetului de stat faţă de sectorul real (+9 la sută în intervalul septembrie 2016 – septembrie 2017, la 223,1 milioane lei).
Într-un sens mai larg, disciplina scăzută de plată din economie evidențiază vulnerabilități structurale în bilanțul firmelor (Figurile 31-34).
Se cuvine spus că disciplina scăzută de plată din economie nu este un risc nou, ci o vulnerabilitate recurentă în economia României. Am ținut să îl marcăm ca un risc distinct și în creștere din 3 motive care îl fac să fie mai periculos astăzi decât altădată: (i) reducerea vulnerabilităților din bilanțul băncilor (prin curățarea portofoliului de credite neperformante) nu are corespondent în reducerea vulnerabilităților din bilanțul firmelor, ceea ce înseamnă că se mențin probleme structurale în economie; (ii) vulnerabilitățile din bilanțul firmelor s-au permanentizat chiar și în condiții de creștere economică peste potențial; (iii) după încheierea acordului cu Fondul Monetar Internațional și Uniunea Europeană, o parte din reformele realizate pe durata acordului în ce privește întărirea disciplinei la plată în economie (în special reducerea arieratelor) au fost inversate.
De altfel, inversarea reformelor structurale pare să fi început imediat după finalizarea acordului cu FMI și UE, și este vizibilă în cel puțin două dintre riscurile evidențiate: tensionarea echilibrelor macroeconomice (prin abandonarea consolidării fiscale), respectiv slăbirea disciplinei de plată în economie.
Un risc de intensitate mai scăzută, dar legat de creșterea îndatorării populației, se referă la prețurile bunurilor imobiliare. Accelerarea creșterii preţurilor imobiliare reprezintă în continuare un risc pentru sectorul bancar, în contextul în care expunerile instituţiilor de credit în legătură cu piaţa imobiliară sunt substanţiale.
Prețurile locuințelor au avut o dinamică pozitivă, dar semnificativ mai redusă decât în numeroase țări din UE (Figura 35 și Figura 36), pe fondul creșterii veniturilor populației, îmbunătățirii așteptărilor viitoare ale indivizilor privind situația financiară şi menținerii ratelor de dobândă la valori extrem de reduse (Figura 37).
Cu toate acestea, doar o parte redusă din tranzacţiile imobiliare sunt finanţate prin credit. Pe termen mediu, potențialele riscuri care pot fi generate de portofoliul de credite cu garanții ipotecare vizează senzitivitatea ridicată la riscul de creștere a ratei dobânzii a debitorilor care au contractat un credit ipotecar (Figura 38).
Cele cinci riscuri sintetizate mai sus sunt ciclice, fiind legate de evoluția ciclului economic și financiar. Ele pot fi adâncite, pe viitor, de o eventuală decelerare a creșterii economice, care va ridica și problema următorului motor de creștere economică (după ce motorul consumului intern va încetini). Creșterea intermedierii financiare pentru companii ar putea fi acest motor alternativ, dar cu condiția îmbunătățirii disciplinei de plată, al reducerii incertitudinilor și al revenirii la un sentiment pozitiv al pieței.
Aceste cinci riscuri ciclice sunt potențate de o problemă structurală, fundamentală, nu doar a economiei, ci a societății românești: problema demografică. Aceasta este generată pe de o parte de declinul natural al populaţiei, iar pe de altă parte de fenomenul emigrației.
Deşi România înregistrează cel mai mare nivel al PIB din ultimii 25 de ani, fenomenul emigraţiei continuă, iar populaţia îmbătrâneşte. Sporul natural negativ al populaţiei s-a adâncit semnificativ în ultimii ani, România înregistrând una dintre cele mai ridicate valori din UE, în timp ce emigraţia este endemică. Mai mult, fenomenul emigraţiei afectează și profesiile cu pregătire profesională înaltă, cum ar fi domeniul medical. Se creează astfel presiuni care contribuie la accentuarea tensiunilor asupra echilibrelor macroeconomice şi limitează PIB-ul potenţial.
Pentru atenuarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare, Raportul evidenţiază o serie de posibile măsuri privind: (i) reducerea riscului de refinanţare a datoriei publice, inclusiv prin măsuri de continuare a creşterii maturităţii instrumentelor de datorie, (ii) alinierea deficitului structural la obiectivul pe termen mediu, (iii) creşterea capacităţii debitorilor de a face faţă unor evoluţii nefavorabile, (iv) ţintirea mai bună a programului Prima Casă din punct de vedere social, (v) recapitalizarea firmelor cu capitaluri proprii sub pragul minim reglementat, precum şi revizuirea condițiilor de intrare și ieșire de pe piață a firmelor, (vi) îmbunătăţirea gradului de ocupare a forţei de muncă, reducerea ratei de subutilizare a forţei de muncă, inclusiv în ceea ce priveşte disparităţile regionale, şi (vii) creşterea predictibilităţii cadrului legislativ.
Banca Națională a României monitorizează atent evoluțiile riscurilor la adresa stabilității financiare și urmărește, prin politicile macroprudențiale pe care le-a adoptat sau pe care se pregătește să le adopte, reducerea riscului de supraîndatorare a populației.
Totodată, BNR apreciază ca debitorii ar fi mai bine protejati, pe termen mediu, daca ar solicita in mai mare măsura încheierea de contracte de credite cu dobândă fixă. De asemenea, în cadrul Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială, BNR a evidențiat riscurile la adresa stabilității financiare care derivă din constrângerile bugetare slabe în economie.
Pentru întărirea rezistenței economiei la șocuri externe, în special privind riscul de credit, este nevoie de un mix prudent și echilibrat de politici economice, care să urmărească revenirea la obiectivul bugetar pe termen mediu (reducerea deficitului structural) și îmbunătățirea disciplinei de plată în economie.
Sursa: site-ul BNR
Comentarii
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu folosind contul de Facebook
Alte stiri din categoria: Opinie
Sondaj: situatia financiara a romanilor s-a inrautatit
Jumătate dintre români (49,4%) consideră că situația lor financiară din acest an s-a înrăutățit față de anul trecut, iar 43% estimează că o vor duce mai rău în perioada următoare, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul detalii
Seful PSD raspandeste panica unei crize economice si propune, surprinzator, amanarea ratelor la credite
Marcel Ciolacu, seful PSD, partidul din coalitia de guvernamant, a facut declaratii surprinzatoare, privind o potentiala criza economica in Romania, din cauza razboiului din Ucraina. "Este posibil sa avem o criza economica, fara doar si poate, am avut si cu comisarul european pe detalii
Pentru ca Raiffeisen nu se retrage din Rusia, unii clienti spun ca se muta la alte banci
Pentru ca banca austriaca Raiffeisen nu se retrage din Rusia, unii clienti ai bancii din Romania spun ca-si muta conturile la alte banci, pentru a protesta astfel fata de razboiul dus de Rusia in Ucraina. "Ce masuri a luat banca centrala in privinta detalii
Ce spune BNR despre curs, inflatie, dobanzi, in contextul razboiului din Ucraina
"În ultima perioadă au apărut o serie de întrebări legate de evoluțiile inflației, cursului de schimb și capacitatea statului român de a gestiona situația financiară ca urmare a tensiunii generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei. Mai jos, câteva detalii
- BNR ar putea creste dobanda cu un sfert de punct, la 2,25%
- Perspectiva de rating a Garanti BBVA Romania a fost imbunatatita
- Banca Cehiei creste dobanda de referinta la 4,5%, inflatia fiind 9%
- Cum se cofinanteaza proiectele prin fonduri europene in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), Sub-Masura 6.4
- Bancile nu sunt pregatite pentru transformarea ESG
- BNR va creste dobanda la 2,25%, anticipeaza economistii Erste Group
- Accesul la finantare afecteaza in cea mai mica masura firmele, arata un sondaj BNR
- Vom avea recesiune in ultimul trimestru din 2021, considera analistii OTP Bank
- BNR nu va mai creste dobanda, din cauza valului 4 al coronavirusului
- Fondurile mutuale vor sa-si dubleze numarul de investitori
Topuri Banci
- Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale
- Topul bancilor la active in 2019
- Topul celor mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor in 2018
- Topul bancilor dupa active in 2017
- Topul bancilor cu cele mai mici comisioane la contul curent cu card si online banking
Criza COVID-19
- In majoritatea unitatilor BRD se poate intra fara certificat verde
- La BCR se poate intra fara certificat verde
- Firmele, obligate sa dea zile libere parintilor care stau cu copiii in timpul pandemiei de coronavirus
- CEC Bank: accesul in banca se face fara certificat verde
- Cum se amana ratele la creditele Garanti BBVA
Asociatia Romana a Bancilor (ARB)
- Concursul de educatie financiara European Money Quiz si-a stabilit castigatorii
- Club online de educatie financiara pentru liceeni
- Creditele acordate de banci, record al ultimilor 12 ani
- Stiai ca daca transferi bani pentru altii, chiar fara sa vrei (involuntar), risti sa faci inchisoare?
- Bancile saluta adoptarea legislatiei privind identificarea persoanelor prin mijloace video
ROBOR
- ROBOR a scazut la 1,59%, dupa ce BNR a redus dobanda la 1,25%
- Dobanzile variabile la creditele noi in lei nu scad, pentru ca IRCC ramane aproape neschimbat, la 2,4%, desi ROBOR s-a micsorat cu un punct, la 2,2%
- IRCC, indicele de dobanda pentru creditele in lei ale persoanelor fizice, a scazut la 1,75%, dar nu va avea efecte imediate pe piata creditarii
- Istoricul ROBOR la 3 luni, in perioada 01.08.1995 - 31.12.2019
- ROBOR 3 luni (date statistice pe perioada 1995-2019, conform BNR)
Taxa bancara
- Normele metodologice pentru aplicarea taxei bancare, publicate de Ministerul Finantelor
- Noul ROBOR se va aplica automat la creditele noi si prin refinantare la cele in derulare
- Taxa bancara ar putea fi redusa de la 1,2% la 0,4% la bancile mari si 0,2% la cele mici, insa bancherii avertizeaza ca indiferent de nivelul acesteia, intermedierea financiara va scadea iar dobanzile vor creste
- Raiffeisen anunta ca activitatea bancii a incetinit substantial din cauza taxei bancare; strategia va fi reevaluata, nu vor mai fi acordate credite cu dobanzi mici
- Tariceanu anunta un acord de principiu privind taxa bancara: ROBOR-ul ar putea fi inlocuit cu marja de dobanda a bancilor
Statistici BNR
- Deficitul contului curent, in crestere cu peste 70% dupa primele trei luni ale anului
- Deficitul contului curent a crescut cu 56% in primele doua luni ale anului
- Deficitul contului curent - 815 milioane euro, dupa prima luna a anului
- Deficitul contului curent la 11 luni a depasit nivelul prognozat pentru intregul an
- Finantarea verde in Romania reprezinta doar 4% din totalul creditarii, arata o analiza a BNR
Legislatie
- Protectia datelor personale: intrebari si raspunsuri frecvente publicate de ANSPDCP
- Cat este salariul minim net in 2022: 1.524 de lei
- OUG 50/2010 actualizata privind contractele de credit pentru consumatori
- OUG 52 din 2016 actualizata privind contractele de credit imobiliare si modificarea OUG 50/2010
- Regulament nr. 2 din 2012 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscului de Credit
Analize economice
- Romania, in ultima treime a preturilor la curent electric si gaze din UE, dar in prima treime la scumpirea acestora
- Dobanda de politica monetara - Romania in context regional: cat va mai creste?
- Dobanda pe termen lung la obligatiunile Romaniei a crescut la 6,20% in martie 2022
- Romania, intre Portugalia si Letonia ca PIB/locuitor
- Salariul real a revenit, marginal, pe plus, in ianuarie 2022
Lege plafonare dobanzi credite
- BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica
- Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)
- Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor
- Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!
- Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)
Anunturi banci
- Cum fac o reclamatie la BCR?
- EximBank crediteaza producatorul de cereale Agro Chirnogi
- Cum se actualizeaza datele personale la Cetelem
- Oney Bank actualizeaza datele clientilor la Cetelem
- ING Bank: Ce trebuie sa stii despre sanctiunile si operatiunile bancare in contextul razboiului din Ucraina cu Rusia
Biroul de Credit
- Care banci si IFN-uri raporteaza clientii la Biroul de Credit
- Ce trebuie sa stim despre Biroul de Credit
- Care este procedura BCR de raportare a clientilor la Biroul de Credit
- Legalitatea prelucrarii datelor personale de catre Biroul de Credit
- Care sunt bancile si IFN-urile care-si raporteaza clientii la Biroul de Credit?
Ministerul Finantelor
- Datoria publica, trecuta de 50% din PIB pe date operative: care sunt consecintele
- Noi programe de finantare: IMM Prod, Rural Invest, Garant Construct, Innovation
- Programul Noua casa 2022: care sunt conditiile de creditare
- Programul Prima Casa (Noua Casa) pentru credite ipotecare, valabil si in 2022, cu asigurare impotriva tuturor riscurilor
- Deficitul bugetar pe 2021: 6,72% din PIB
Procese
- Decizia Curtii de Apel Bucuresti in procesul dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Curtea de Conturi
- Vodafone, obligata de judecatori sa despagubeasca un abonat caruia a refuzat sa-i repare un telefon stricat sau sa-i dea banii inapoi (decizia instantei)
- Taxa de reziliere a abonamentului Vodafone inainte de termen este ilegala (decizia definitiva a judecatorilor)
- ANAF trebuie sa plateasca BCR Leasing dobanzi fiscale de 6,7 milioane lei, pentru obligatii suplimentare de plata a TVA anulate de justitie
- Clauzele abuzive din contractele de credit nu au termen de prescriptie, deci pot fi constatate oricand, chiar si dupa plata creditelor, a decis CJUE
Stiri economice
- Termeni si conditii de utilizare Google AdSense Online
- Deficit public de 1,19% din PIB dupa primul trimestru din 2022. Ajustarea bugetara s-a topit vizibil
- Fostul sef al OMV: exploatarea zacamintelor de gaze din Marea Neagra ne poate aduce independenta energetica fata de Rusia
- Indicele preturilor productiei industriale, stabilizat la 43% in februarie 2022
- Deficitul comercial, majorat cu 80% in ianuarie 2022 fata anul anterior
Calculator de credite
- ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape un punct, dupa masurile luate de BNR; cu cat se reduce rata la credite?
- In ce mall din sectorul 4 pot face o simulare pentru o refinantare?
FNGCIMM
- Programul IMM Invest continua si in 2021
- Garantiile de stat pentru credite acordate de FNGCIMM au crescut cu 185% in 2020
- Programul IMM invest se prelungeste pana in 30 iunie 2021
- Firmele pot obtine credite bancare garantate si subventionate de stat, pe baza facturilor (factoring), prin programul IMM Factor
- Programul IMM Leasing va fi operational in perioada urmatoare, anunta FNGCIMM
Statistici
- Inflatia anuala - 13,76% in aprilie 2022 si va ramane cu doua cifre pana la mijlocul anului viitor
- Deficitul bugetar, deja 0,72% din PIB in februarie 2022
- Datoria publica, majorata la 48,9% din PIB in 2021
- Dobanda pe termen lung a obligatiunilor romanesti a crescut la 5,60% in februarie 2022
- Cele mai performante 5 fonduri de investitii au avut randamente anuale intre 34% si 40%
Noutati BCE
- Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%
- BCE recomanda bancilor sa nu plateasca dividende
- Modul de functionare a relaxarii cantitative (quantitative easing – QE)
- Dobanda la euro nu va creste pana in iunie 2020
- BCE trebuie sa fie consultata inainte de adoptarea de legi care afecteaza bancile nationale
Noutati EBA
- Bancile romanesti detin cele mai multe titluri de stat din Europa
- Guidelines on legislative and non-legislative moratoria on loan repayments applied in the light of the COVID-19 crisis
- The EBA reactivates its Guidelines on legislative and non-legislative moratoria
- EBA publishes 2018 EU-wide stress test results
- EBA launches 2018 EU-wide transparency exercise
Noutati FGDB
- Depozitele bancare garantate de FGDB au crescut cu 13 miliarde lei
- Depozitele bancare garantate de FGDB reprezinta doua treimi din totalul depozitelor din bancile romanesti
- Peste 80% din depozitele bancare sunt garantate
- Depozitele bancare nu intra in campania electorala
- FGDB explica modul de aplicare a procedurii de recapitalizare interna a unei banci cu depozitele negarantate ale clientilor (bail-in)
CSALB
- O firma care a facut un schimb valutar gresit s-a inteles cu banca, prin intermediul CSALB
- Rolul Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB) in sustinerea stabilitatii financiare
- CSALB recomanda bancilor sa nu mai claseze cererile incomplet documentate pentru solutionarea amiabila a litigiilor
- CSALB: bancile s-au impacat in acest an cu 445 de clienti nemultumiti, care au primit concesii in valoare de 1,2 milioane euro
- In ce conditii te poate ajuta banca, atunci cand ai o problema cu creditul - sfaturi de la CSALB
Noutati FMI
- FMI: criza COVID-19 se transforma in criza economica si financiara in 2020, suntem pregatiti cu 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, pentru a ajuta tarile in dificultate; prioritatea sunt ajutoarele financiare pentru familiile si firmele vulnerabile
- FMI cere BNR sa intareasca politica monetara iar Guvernului sa modifice legea pensiilor
- FMI: majorarea salariilor din sectorul public si legea pensiilor ar trebui reevaluate
- IMF statement of the 2018 Article IV Mission to Romania
- Jaewoo Lee, new IMF mission chief for Romania and Bulgaria
First Bank
- Clientii First Bank pot face plati prin Google Pay
- First Bank anunta rezultatele financiare din prima jumatate a anului 2021
- First Bank are o noua aplicatie de mobile banking
- Cetatenii americani din Romania pot incasa cecurile de asistenta financiara pentru COVID-19 doar la First Bank
- First Bank finalizeaza achizitia Bank Leumi Romania
Noutati BERD
- BERD este ingrijorata de investigatia autoritatilor din Republica Moldova la Victoria Bank, subsidiara Bancii Transilvania
- BERD dezvaluie cat a platit pe actiunile Piraeus Bank
- ING Bank si BERD finanteaza parcul logistic CTPark Bucharest
- EBRD hails Moldova banking breakthrough
- Banca Transilvania and EBRD become majority shareholders of Victoriabank in Moldova
Noutati Federal Reserve
- Federal Reserve anunta noi masuri extinse pentru combaterea crizei COVID-19, care produce pagube "imense" in Statele Unite si in lume
- Federal Reserve urca dobanda la 2,25%
- Federal Reserve decided to maintain the target range for the federal funds rate at 1-1/2 to 1-3/4 percent
- Federal Reserve majoreaza dobanda de referinta pentru dolar la 1,5% - 1,75%
- Federal Reserve issues FOMC statement
Noutati BEI
- BEI a redus cu 31% sprijinul acordat Romaniei in 2018
- Romania implements SME Initiative: EUR 580 m for Romanian businesses
- European Investment Bank (EIB) is lending EUR 20 million to Agricover Credit IFN
Mobile banking
- Comisioanele BRD pentru MyBRD Mobile, MyBRD Net, My BRD SMS
- Termeni si conditii contractuale ale serviciului You BRD
- Recomandari de securitate ale BRD pentru utilizatorii de internet/mobile banking
- CEC Bank - Ghid utilizare token sub forma de card bancar
- Cinci banci permit platile cu telefonul mobil prin Google Pay
Noutati BVB
- BET AeRO, primul indice pentru piata AeRO, la BVB
- Laptaria cu Caimac s-a listat pe piata AeRO a BVB
- Banca Transilvania plateste un dividend brut pe actiune de 0,17 lei din profitul pe 2018
- Obligatiunile Bancii Transilvania se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti
- Obligatiunile Good Pople SA (FRU21) au debutat pe piata AeRO
Noutati Comisia Europeana
- Cele mai mici preturi din Europa sunt in Romania
- State aid: Commission refers Romania to Court for failure to recover illegal aid worth up to €92 million
- Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV)
- Infringements: Commission refers Greece, Ireland and Romania to the Court of Justice for not implementing anti-money laundering rules
- Council of the European Union statement on Bulgaria path towards ERM II participation
Institutul National de Statistica
- Deficitul comercial, majorat cu 34% in T1 2022, dupa ce importurile lunare au trecut pragul de 10 miliarde euro
- ”Inflatia industriala”, majorata la peste 51%, dupa un avans de sapte procente in martie 2022
- Productia de cereale a crescut cu 50% in 2021
- Inflatia anuala a trecut pragul de 10% in martie 2022
- Vanzarile cu amanuntul - crestere marginala, cu produsele alimentare in scadere
Informatii utile asigurari
- Asigurari de viata: crestere de 18% in 2021
- Dosarele de dauna City Insurance se pot depune la FGA (Fondul de Garantare a Asiguratilor)
- Transilvania Broker de Asigurare ofera comsionul digital
- Doar 1,8 milioane de locuinte dintre cele peste 9 milioane sunt asigurate
- Regulile privind incheierea asigurarii auto RCA online
ING Bank
- Clientii ING Bank trebuie sa-si actualizeze aplicatia Home Bank pana in 20 martie
- Obligatiunile Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est, intermediata de ING Bank
- ING Bank transforma departamentul de responsabilitate sociala intr-unul de sustenabilitate
- ING Bank anunta rezultatele financiare la 9 luni 2021: creditarea si profitul cresc substantial
- Cum se face o reclamatie la ING Bank?
Ultimele Comentarii
-
You BRD nu funcționează
Bună ziua. De ieri nu mai funcționează aplicația You BRD, mai întâi un mesaj cu token ... detalii
-
Actualizarea datelor
... detalii
-
Card Cetelem neutilizat
Buna ,am cumpărat acum 2 ani ceva in rate , anul trecut în noiembrie am terminat de achitat rata ... detalii
-
Prescriere datorie credit
Daca din 2011 nu ati mai primit nicio scrisoare pentru recuperarea imprumutului si nu v-ati ... detalii
-
Credit ipotecar
In 2008 am luat in imprumut ipotecar am garantat cu locuinta pe care o aveam iar in 2010 nu am mai ... detalii