Educatia financiara predicata la pupitrele BNR se ineaca in valurile Dambovitei de langa Palatul de Justitie

Autor: Bancherul.ro
2017-04-26 22:18

In timp ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, declara la pupitrul salii de conferinte din impozanta cladire a Bancii Nationale din centrul Capitalei ca educatia financiara inseamna ca oamenii trebuie sa respecte regulile stabilite de banci, asa cum trebuie sa ascultam, vrand-nevrand, normele de securitate dinaintea decolarii unui avion, adica un credit trebuie rambursat in conditiile impuse de banca, intr-o sala de judecata din Palatul de Justitie, situat putin mai jos, pe malul Dambovitei, o tanara familie se plangea unei judecatoare ca o banca i-a pacalit cand i-a indemnat, in 2007, sa ia un credit in franci elvetieni (CHF), intrucat era mai ieftin decat in lei, iar moneda elvetiana era foarte stabila, astfel ca nu ar trebui sa-si faca griji in privinta cursului valutar.

Dar dupa nici doi ani a venit criza financiara de la finalul lui 2008, cand francul s-a depreciat cu peste 50% fata de leu, pentru ca la inceputul lui 2015 sa-si dubleze valoarea, ajungand la peste 4 lei, de la nici doi lei in momentul obtinerii imprumutului.

“Rata lunara ne-a crescut cu 10 milioane de lei (majoritatea oamenilor inca se exprima in banii vechi), de la 10 milioane (1.000 de lei noi) cat aveam atunci cand am luat imprumutul a ajuns la 20 de milioane acum”, spune capul familiei.

Banca Romaneasca, o banca greceasca, de fapt, le-a dat atunci si un pliant in care se arata cat de sigur este francul, astfel ca ei au acceptat imprumutul, avand incredere in cele spuse de banca, mai ales ca aveau salarii destul de mici si oricum nu puteau obtine un credit de aceeasi valoare (echivalentul a 85.000 de euro, pentru un apartament cu trei camere) in euro sau lei, din cauza dobanzilor mult mai mari.

Casa luata cu banii bancii mai valoreaza acum in jur de 60.000 de euro, crede sotia, maxim 65.000 de euro, e de parere sotul. “Problema este ca noua ne-au scazut salariile dupa criza si acum avem si doi copii, astfel ca avem cheltuieli mult mai mari, in timp ce rata la credit s-a dublat”.

Ati incercat sa negociati cu banca conditii mai bune de creditare, o conversie a imprumutului?

“Am incercat, dar banca ne-a propus doar o conversie in lei la cursul actual, ceea ce inseamna ca noi am mai avea de platit de acum inainte mai mult decat am imprumutat in urma cu 10 ani, dupa ce am platit luna de luna, fara restante.”

Motiv pentru care cei doi s-au hotarat sa dea banca in judecata, in baza Legii 77/2016 privind darea in plata.

In prima forma, legea permitea detinatorului unui credit sa scape de datorii daca era de acord sa cedeze bancii locuinta ipotecata, insa Curtea Constitutionala a modificat legea, la cererea bancilor, astfel ca in prezent darea in plata este posibila doar daca judecatorii constata existenta principiului impreviziunii din Codul Civil si doar daca detinatorul creditului nu-si mai poate achita ratele si doreste sa renunte la casa. In caz contrar, daca detinatorul creditului vrea sa-si pastreze locuinta, dar se constata si existenta unui caz de impreviziune, precum cresterea excesiva a cursului valutar, judecatorul poate decide reechilibrarea contractului de credit, adica reducerea ratei lunare.

Doriti sa pastrati locuinta si sa vi se reduca rata la credit sau vreti sa scapati de credit si sa cedati bancii locuinta, prin darea in plata?

Sotii s-au cam balbait la acest raspuns: in timp ce barbatul voia sa spuna ca vrea sa scape de credit, sotia l-a intrerupt spunand ca nu sunt hotarati inca, “sa vedem ce va decide judecatoarea. Dar orice varianta ar fi buna."

In sala de judecata, la apelul judecatoarei s-au prezentat doar cei doi soti si avocatul lor. Banca Romaneasca a fost absenta, o caracteristica, de altfel, a acestei banci in anii de dupa criza. Banca nu a facut nimic pentru a rezolva problema clientilor cu credite in CHF, nu a venit cu o oferta de conversie in lei care sa implice si o reducere a datoriei, dupa modelul altor banci. Si se pare ca nici nu a fost dispusa sa negocieze individual cu clientii, pentru solutionarea amiabila a disputelor.

Dovada sta faptul ca la termenul de judecata de astazi, avocatul celor doi soti a anuntat judecatoarea ca nu a primit niciun raspuns de la Banca Romaneasca la cererea de negociere recomandata chiar de judecatoare, prin care clientii au solicitat o conversie a creditului la cursul din data acordarii, plus o apreciere a francului de doar 20%, nu de aproximativ 80% la cat a ajuns in prezent.

De altfel, nici responsabilii cu comunicarea de la Banca Romaneasca nu raspund la intrebarile trimise de Bancherul.ro. Poate ca un motiv este acela ca banca a fost scoasa la vanzare si se asteapta sa aiba in curand un nou stapan, asa ca pana atunci putin o mai intereseaza ce se intampla cu clientii sai.

In consecinta, judecatoarea a decis ca procesul sa continue pe baza legii privind darea in plata, urmand sa fie depuse probele care sa sustina cererea clientilor bancii, pentru ca ulterior instanta sa se pronunte.

Cei doi soti au cerut conversia creditului la un curs majorat cu 20% nu intamplator. Directiva europeana 17/2014 privind creditele imobiliare, transpusa in legislatia nationala prin OUG 52/2016, obliga bancile sa-si avertizeze clientii atunci cand ratele lunare la un credit in valuta variaza cu peste 20%.

O reechilibrare a cursului CHF/RON ar insemna insa o conversie la cursul din data acordarii creditului, plus o crestere a francului cu 40%, in conditiile in care cursul a crescut cu aproximativ 80% din 2007-2008 pana in prezent.

Ramane de vazut insa cum vor decide judecatorii sa reechilibreze contractele de credit, conform prevederilor Curtii Constitutionale, care contrazic, de altfel, discursul lui Mugur Isarescu despre educatia financiara in privinta modului de rambursare a creditelor.

Educatia financiara in viziunea lui Mugur Isarescu inseamna sa incalci legea

"Oamenii călătoresc cu avionul, dar nu trebuie să știe neapărat cum funcționează motorul cu reacție, dar trebuie să știe că se urcă în avion și că acolo sunt niște reguli precise și să accepte plictiseala aceea cu măsurile de siguranță...Așa și când intră în bancă. Trebuie știe că intră într-o bancă, nu intră în altă parte. Trebuie să știe că un credit trebuie dat înapoi. Lucruri pe undeva simple. Dacă te împrumuți pe 30 de ani, apoi 30 de ani e o viață de om adult. Nu este împrumut de azi pe mânie. Am ajuns robul băncii! Ai ajuns robul a ceea ce ai făcut cu banii. Dacă ți-ai făcut o casă ești robul casei, nu neapărat robul băncii", a spus Mugur Isărescu.

"Nu trebuie neapărat, cum spun unii, cred că este o greșeală, domnule să îi învățăm toate clauzele abuzive, neabuzive. Acesta este treaba avocaților....Ei trebuie să știe că a lua un credit înseamnă a lua un credit și trebuie să te organizezi să dai banii înapoi, ceea ce nu este deloc ușor. Creditul are o perioadă de mare euforie, durează câteva zile, când îl iei și pe urmă o perioadă de mare durere când începi să-l dai înapoi. Și această mare durere poate să dureze și 20 de ani, 30 de ani. Te înnebunește. Nu cred că e stres mai mare pentru un om decât să știe că are o datorie pe care trebuie să o ramburseze în fiecare săptămână. Cam acesta cred că trebuie să facă educația", a adaugat guvernatorul BNR.

Educatia financiara nu inseamna, domnule Isarescu, ca un credit trebuie rambursat asa cum vrea banca. Un credit trebuie platit, nimeni nu a contestat acest lucru, insa in conditii legale, fara abuzuri ale bancii si in conditii normale, echilibrate, care sa nu impovareze o familie, precum cea din exemplul de mai sus, din motive imprevizibile, dupa cum spune, de altfel, Codul Civil inca de la 1864.

Educatia financiara inseamna, de fapt, ca oamenii trebuie sa stie ca nu sunt obligati sa respecte regulile impuse de o banca in momentul acordarii unui imprumut, daca in contractul de credit sunt inserate clauze abuzive sau daca pe parcursul derularii contractului apar evenimente imprevizibile, precum cresterea cursului, care dezechilibreaza puternic situatia clientului, adica rata se majoreaza excesiv, cum este cazul creditelor in CHF.

In privinta clauzelor abuzive, aici deja putem spune ca s-a scris istorie. Exista decizii definitive ale instantelor romanesti si europene care au declarat ca fiind abuzive clauze precum modificarea unilaterala, de catre banca, a dobanzilor, in lipsa unor indici transparenti ai pietei, precum EURIBOR, LIBOR sau ROBOR, precum si perceperea unor comisioane excesive, precum cel de risc.

Astfel de declaratii precum cea a lui Mugur Isarescu, in favoarea bancilor, le aduc acestora un deserviciu, pana la urma. Pentru ca in primul rand nicio banca nu poate sa acorde credite si sa deruleze contacte de credit ilegale. Apoi, nicio banca serioasa nu-si doreste sa aiba clienti nemultumiti sau cu care sa se judece in instante. Dimpotriva, orice banca trebuie sa-si doreasca un client corect informat, in niciun caz un client care sa creada ca un credit trebuie rambursat in orice conditii, conform regulilor bancii. Nu, un credit trebuie dat, luat si rambursat conform legii si bunei-credinte.

Desi au trecut zece ani de la marea criza financiara mondiala din 2007, care a schimbat radical perceptia publicului despre sistemul bancar, cel care a provocat criza, si a adus schimbari majore de reglementare a bancilor, precum si de protectie a consumatorilor, Mugur Isarescu pare a nu fi dispus sa accepte ca bancile nu mai sunt o casta inexpugnabila, cu puteri si drepturi sporite.

BNR, cu ajutorul FMI, au impiedicat in anii de dupa criza adoptarea unor legi importante de protectie a consumatorilor de servicii financiare, precum falimentul personal sau conversia creditelor in valuta, iar autoritatea de protectie a consumatorilor (ANPC) a fost mentinuta sub control politic, fiind astfel ineficienta.

Abia dupa ce detinatorii de credite in CHF au iesit in strada, in 2015, si dupa ce acordul cu FMI a expirat, la finalul aceluiasi an, politicienii au prins curaj pentru a discuta legile delicate care priveau sectorul financiar si mai ales conflictul dintre banci si clienti.

Din pacate, a fost prea tarziu, fiind un an electoral marcat de puternice influente populiste si nationaliste stimulate de mediul extern, astfel ca au aparut legi extremise precum darea in plata si conversia creditelor in CHF la cursul istoric, ambele amendate, din fericire de Curtea Constitutionala.

De altfel, educatia financiara nu ar trebui sa fie facuta si discutata de bancheri, din simplul motiv ca ei sunt in conflict de interese. Ce incredere poti sa ai intr-un bancher, care urmareste sa faca un profit cat mai mare pe seama clientilor, chiar intr-un bancher central, care are misiunea de a proteja sistemul bancar, atunci cand vorbeste de drepturile consumatorului de servicii financiare?

Educatia financiara trebuie facuta doar de profesori, persoane fizice, firme sau asociatii fara nicio legatura cu mediul financiar si care se bucura de prestigiul independentei, obiectivitatii si profesionalismului.

Ceea ce inseamna ca nu ar trebui sa se faca educatie financiara in cadrul scolilor, universitatilor sau altor organizatii finantate de banci.

Bancilor trebuie sa le fie interzis sa investeasca in programe de educatie financiara, care trebuie sa fie atributul exclusiv al profesorilor sau altor persoane si asociatii care sunt total independente de mediul financiar si care-si dovedesc obiectivitatea si profesionalismul in tratarea problemelor financiar-bancare.

Educatia financiara trebuie sa fie materie obligatorie in scoli la toate nivelurile, predata din manuale scrise de persoane sau firme care sa nu aiba nicio legatura cu bancile sau cu BNR.

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 7580

Taguri: lege darea in plata  procese  Curtea Constitutionala  curs BNR  Easy Credit  Mugur Isarescu  Banca Nationala a Romaniei (BNR)  BT Pay  Banca Romaneasca  darea in plata  clauze abuzive  

Comentarii

Paul Anton
Teme false
Stimate autor, Multe dintre lucrurile expuse de dumneavoastra in articol, in mod pertinent, sunt teme cu "adrisant" fals. Si locul unde se pot deslusi aceste teme si responsabilii ("adrisantii" reali) este aratat, fara niciun fel de greseala, in legislatia acestei tari. O tema falsa o reprezinta Riscul Valutar. O alta tema falsa o reprezinta comisioanele aferente unui contract de credit. Deslusirea acestor teme, dar din prisma "adrisantului" corect - sistemul bancar si reglementatorul secundar (dar si cel care autorizeaza si supravegheaza aka BNR) este data de o ordonanta de urgenta veche, OUG 99/2006. Ea troneaza pe pagina reglementatorului/supraveghetorului la: http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actid=2 O alta tema falsa (nu va apartine) o reprezinta faptul ca avocatii si politicienii au instigat. Este echivalenta cu tratamentele medicilor si a farmacistilor facute cetatenilor fara ca acestia sa fie bolnavi. Educatia financiara reprezinta preventia, actiunea avocatilor, a justitiei si al politicienilor reprezinta tratamentul aplicat de medici si farmacisti bolilor. Ceea ce uita domnul Mugurel Contantin Isarescu sa spuna: - ca el insusi a uitat ca a luat un credit de la defuncta Volskbank (probabil avea atatea credite incat era greu sa le mai tina socoteala); - ca el si institutia pe care o conduce aveau si au obligatia de a autoriza, controla (prin supraveghere) si a reglementa (prin Norme si regulamente) aceasta activitate; - ca el, ca persoana, trebuia sa fie imaculat si deasupra tuturor banuielilor (vezi cazul "MANOLE"); - ca el era chemat sa fie cel mai serios si responsabil personaj in aceasta dezbatere. Concluzia: tara aceasta, indiferent de domeniul de care vorbim, este caracterizata de OMISIUNE!

Constantin
Extraordinar de bine spus !
Extraordinar articol si exact pe subiect !!!

Valy
Bravo!
Acesta este adevarul! Am fost inselati!



Adauga un comentariu

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)  

Adauga un comentariu folosind contul de Facebook