Mugur Isarescu: Momentul actual este fara indoiala unul critic, iar ajustarea cererii interne nu poate sa intarzie
Autor: Bancherul.ro
2008-11-21 16:24
Discursul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia aniversarii Ziarului Financiar:
"Daţi-mi voie să zăbovesc puţin la evenimente petrecute la scurt timp după apariţia Ziarului Financiar. După criza din Rusia şi din Asia de Sud-Est, nevoia de finanţare externă a Romāniei a fost mult mai dificil de acoperit, iar nivelul de atunci al rezervelor valutare nu dădea o marjă de manevră prea amplă autorităţilor.
Şi atunci, ca şi acum de altfel, agenţiile de rating ne-au tratat cu foarte multă circumspecţie, iar ştirea principală despre Romānia, repetată obsesiv de agenţiile internaţionale, timp de mai bine de un an, prezenta, īntr-o formă sau alta, iminenta īncetare a plăţilor externe de către ţara noastră.
Mult mai problematic a devenit, īn acea perioadă, faptul că Fondul Monetar Internaţional a experimentat un nou tip de abordare pentru ţările īndatorate, numit P.S.I. (private sector involvement) sau burden sharing, pe care l-a testat pe patru ţări, printre care şi Romānia. Această abordare a fost pānă la urmă un eşec, iar Fondul Monetar Internaţional a abandonat-o.
Īntre timp, īnsă, Romānia a fost pusă īn situaţia fie de a-şi ajusta deficitul extern prin forţe proprii, fie să se īmprumute pe piaţa externă īn condiţii insuportabile.
Ţara noastră a adoptat prima soluţie şi a īncheiat ulterior un acord cu FMI. Totuşi, Standard&Poors, care ne scăzuse prompt ratingul pānă la o singură treaptă de nivelul care ar fi desemnat arierate la plata datoriei externe pas pe care Romānia nu l-a făcut a menţinut acest calificativ scăzut mult timp după ce situaţia critică fusese depăşită, iar rezervele ţării īncepuseră să crească.
Am rememorat acest eveniment petrecut acum zece ani pentru că īn ultimele luni am un pronunţat sentiment de déją-vu. Au fost mai īntāi evaluări sumbre ale unor analişti externi, a urmat apoi atacul eşuat īmpotriva leului, jocul a continuat cu scăderea ratingului de ţară sub nivelul de investment grade Romānia fiind singura ţară a Uniunii Europene īn această situaţie.
Ieri am mai citit un comentariu care prevede, nici mai mult nici mai puţin, că Romānia şi Bulgaria, ca ţări suverane, riscă īncetarea plăţilor la o datorie externă preponderent privată. Iar pentru a argumenta această poziţie se folosesc cele mai exotice argumente, de la prezentarea cazurilor altor ţări din regiune care au īncheiat acorduri cu Fondul Monetar Internaţional, pānă la afirmaţia că monedele Bulgariei şi Romāniei s-au depreciat faţă de dolarul american, īn condiţiile īn care moneda bulgară este īn regim de consiliu monetar, deci are cursul fix faţă de euro şi oscilează faţă de dolar exact atāt cāt euro, iar leul se raportează, de asemenea, la moneda unică europeană.
Īntr-un fel, cam acelaşi tip de abordare ca şi īn 19981999. Există o deosebire, esenţială, dar ea este menţionată numai īn fugă, şi anume că rezervele valutare ale Romāniei sunt acum mai mari decāt īntreaga datorie publică a ţării. Īn consecinţă, cu politici interne judicioase, avem posibilitatea să trecem peste această perioadă īn condiţii net mai bune decāt in 1999.
Cred cu tărie acest lucru şi pentru că, pe ansamblu, ultimul deceniu cel parcurs īmpreună cu ZF a fost unul de progres īnsemnat pentru ţara noastră. Nu putem pierde cu vederea faptul că īn nouă din ultimii zece ani am avut creştere economică, iar īn şapte dintre aceştia cu rate anuale care au depăşit 5%. Inflaţia, care s-a situat īn prima parte a anilor '90 īn palierul cu trei cifre, a coborāt īn ultimii ani īn zona cu o singură cifră.
De asemenea, aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană aşează Romānia īntr-un cadru politic care favorizează o dezvoltare durabilă a economiei.
Produsul intern brut din acest an se va situa īn jurul valorii de 140 miliarde euro, adică 6500 euro pe locuitor. Īn 1999, PIB-ul total al Romāniei abia urca la 33 miliarde euro, iar cel pe locuitor era mai mic de 1500 de euro.
Acest salt care a atras semnificative modificări, inclusiv īn standardele de consum va trebui să concorde şi cu o evoluţie pe măsură a īnţelegerii fenomenelor economice, pentru a continua un
parcurs, pe cāt posibil, lipsit de asperităţi.
Dacă privim lucrurile īn perspectiva evoluţiei pe termen lung a societăţii romāneşti, deceniul de cānd există Ziarul Financiar marchează o cotitură radicală, pe care am putea-o compara cu perioada de mare avānt de după Primul Război Mondial şi crearea Romāniei Mari.
Īn asemenea momente de cotitură, evoluţiile cantitative, fără īndoială importante şi ele, trebuie īnsoţite de schimbări de ordin calitativ ce ţin de filozofia socială de ansamblu, de evoluţia exigenţelor şi valorilor la nivel naţional. Din această perspectivă, formatorii de opinie şi presa īn general joacă un rol major. Īn mod particular, presa de specialitate economică se situează īntr-o poziţie cu totul specială.
De altfel, Banca Naţională a urmărit īn mod consecvent realizarea unei mai bune educaţii economice şi a īncercat să sprijine după puterile ei creşterea profesionalismului jurnaliştilor īn abordarea problematicii economice. Să ne amintim că Ziarul Financiar s-a lansat īn urmă cu zece ani chiar īn holul de marmură al Băncii Naţionale. De-a lungul anilor, au fost numeroase situaţiile īn care Banca Naţională a participat la evenimente organizate de Ziarul Financiar şi invers.
Īn permanenţă a existat un dialog din care, cred eu, au cāştigat atāt ziariştii formaţi de Ziarul Financiar, cāt şi specialiştii Băncii Naţionale. Şi dacă este adevărat că banca centrală nu trebuie să rămānă izolată īntr-un turn de fildeş, nu e mai puţin adevărat că media de specialitate ar trebui să evite alunecarea īn senzaţionalul facil, care nu poate da rezultate decāt pe termen scurt. Īn cele din urmă, un public mai avizat ia decizii mai corecte, care sunt īn folosul evoluţiei economice de ansamblu.
Ştiu că īn ceea ce priveşte formarea opiniei publice lucrurile nu sunt simple şi nici liniare. Este greu ca o generaţie care a īnvăţat că preţurile se formează adăugānd beneficiul planificat la costul planificat să reuşească să se adapteze la realitatea de azi, cānd preţurile se formează īn funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă. De aici decurge şi dificultatea mai mare, atāt pentru decidentul de politică economică, cāt şi pentru analist, ca şi pentru mass-media.
Preluarea şi repetarea uneori cu bună intenţie a declaraţiilor unor participanţi la jocul pieţei poate, de asemenea, genera confuzie. Mă gāndesc, de exemplu, la reprezentanţii unor producători de ulei comestibil care susţineau cu cāteva luni īn urmă că preţul produselor lor va continua să crească, deşi oferta de pe piaţă din acest an este de cāteva ori mai ridicată decāt cea din 2007.
Aşa cum era şi normal, preţurile la ulei au īnceput să scadă şi probabil vor continua, sub presiunea modificării raportului dintre cerere şi ofertă. Sau, īntr-o altă īmprejurare, un om de afaceri a declarat că scăderea cererii īntr-o anumită industrie va atrage creşterea preţurilor pentru că producătorii vor dori să-şi păstreze nealterate profiturile. Nici această declaraţie nu a fost urmată de o replică adecvată, iar mesajul care se transmite īn piaţă rămāne că orice s-ar īntāmpla preţurile cresc.
Un alt exemplu, la care aş vrea să mă refer pe scurt, este legat de aprecierea unor colegi bancheri comerciali, că Banca Naţională ar fi făcut īn octombrie a.c. un fel de hocus pocus prin care a dispărut lichiditatea din sistemul bancar. Cu alte cuvinte, īncercānd să penalizeze pe speculatorii care au atacat leul, a lovit, de fapt, īn băncile autohtone. Īnţelegerea canalelor prin care se mişcă
lichiditatea īn lei īn sistem nu este, īntr-adevar, un lucru foarte simplu, de aceea este uşor să fie creată confuzie şi să fie deturnat sensul adevărat al lucrurilor.
Īn realitate, atāt timp cāt băncile şi-au īndeplinit, atāt in octombrie, cāt şi in noiembrie (după datele preliminare) nivelul de 20% al rezervelor minime obligatorii, nu se poate vorbi despre o criză de lichiditate. Cel mult, apar temporar scăderi relative, legate de cele mai multe ori de plăţile de impozite, către buget, ale companiilor. Dar şi īn asemenea situaţii există facilitatea de credit a Băncii Naţionale, la care au acces imediat toate băncile care pot să constituie garanţia cerută de aceasta.
Faptul că unele bănci nu s-au īngrijit să-şi constituie din timp un stoc de titluri de stat, nu īnseamnă decāt că decizia managementului acestor bănci a fost de a risca pentru creşterea profitului şi a cotei de piaţă. Deseori īnsă, riscul nu aduce numai profit.
Nu mai puţin important este rolul presei de specialitate īn īnţelegerea dimensiunilor reale ale fenomenelor pe care le analizează. Un ziar de specialitate de forţa şi prestigiul de care se bucură Ziarul Financiar are chiar obligaţia de a calibra judicios o informaţie cu analiza semnificaţiei ei.
Iată bunăoară, īn ultimele zile au abundat relatările de presă prezentate pe un ton grav, uneori apocaliptic, cu privire la numărul probabil de persoane care vor ajunge īn situaţia de şomaj īn lunile următoare: circa 30.000 de persoane. Desigur, la nivel individual, fiecare persoană care īşi pierde locul de muncă are de rezolvat o problemă care nu este dintre cele mai uşoare.
La nivel de economie naţională īnsă, creşterea cu 30.000 de persoane a numărului şomerilor reprezintă circa 0,5% din forţa de muncă. Coroborat cu nivelul foarte scăzut al şomajului, de 3-4% īnainte de declanşarea actualei recesiuni mondiale, concluzia pe care o va trage analistul economic este că, deocamdată, cu greu se poate vorbi despre o problemă presantă a şomajului īn Romānia.
Nu este mai puţin adevărat īnsă că perspectivele imediate ale economiei romāneşti nu sunt şi nu pot fi cele mai bune. Contextului mondial profund nefavorabil i s-a suprapus ceea ce am putea numi şi noi exuberanţă iraţională, atāt din partea pieţelor, cāt şi, de multe ori, a autorităţilor statului romān. Combinaţia dintre mediul extern ostil şi ceea ce pare inadecvarea răspunsului intern la acest mediu reprezintă, după părerea mea, cauza fundamentală pentru care agenţiile de rating au depunctat, uneori foarte sever, ratingul nostru de ţară.
Desigur, putem să ne exprimăm dezacordul faţă de evaluarea agenţiilor de rating. Uneori, īnseşi agenţiile īn cauză au facilitat criticile noastre. Este īntr-adevăr greu de īnţeles cum o agenţie de rating serioasă poate să analizeze riscul asociat unei ţări (riscul suveran) fără măcar a face vreo referire la nivelul datoriei publice şi la cel al rezervelor internaţionale ale ţarii īn cauză. Ca profesor, pot spune răspicat că subiectul nu este tratat, de aceea concluzia este nefundamentată.
Referitor la aceste evaluări trebuie să spun īnsă că lucrurile nu sunt nici pe departe atāt de simple. Desigur, am putea afirma că īn momentul de faţă situaţia noastră este mai bună decāt a
altor ţări din regiune cu un rating păstrat īn zona investment grade. Dar acele ţări cel puţin, au adoptat măsuri de austeritate pe plan naţional.
Cum stau lucrurile īn ţara noastră? După doi ani la rānd de creşteri salariale de 20-25 % anual mai mult decāt dublul sporului de productivitate a muncii pentru anul 2009 erau vizate creşteri de 50-60 %, iar acordurile cu sindicatele, atunci cānd se fac, nu prea coboară sub 35%. O asemenea abordare arată o primejdioasă decuplare īntre aspiraţii şi realităţi. Īn contextul actual internaţional şi ţinānd seama de nivelul deja primejdios de ridicat al deficitului extern, problema care se pune nu poate fi aceea a creşterii īn continuare a consumului intern, īncă şi mai rapid
decāt creşterea productivităţii muncii, pentru că nu mai are cine să finanţeze aşa ceva.
Iar dacă noi nu īnţelegem singuri aceste lucruri, vin agenţiile de rating şi ne avertizează. Iar dacă şi acţionăm īn sensul unor acorduri salariale sau chiar a unor legi pentru care nu există resurse reale īn economie, iar cererea potenţială īn acest moment devine cerere reală şi imediată, efectele pot fi dintre cele mai rele.
Creşterea salarială nu numai că nu va antrena un nivel de trai mai ridicat, dar s-ar risipi cu multă uşurinţă şi ceea ce s-a dobāndit īn ani de eforturi pe linie de stabilitate economică, de creştere a investiţiilor şi a potenţialului de creştere viitoare. Aşa cum am arătat īn Parlamentul Romāniei, dacă creşterea nivelului de trai ar fi doar o chestiune de voinţă şi decizie politică, nu am mai avea īn lume ţări sărace.
Este adevărat că acest din urmă punct este tratat echilibrat īn presa de specialitate. Faţă de acum zece ani, presa economică a evoluat semnificativ. Acum avem publicaţii de specialitate, chiar televiziuni de specialitate, o piaţă a analiştilor financiari, ceea ce arată īn final maturizarea societăţii romāneşti.
Aş īndrăzni chiar să spun că jurnaliştii şi analiştii economici sunt īn general mai aproape de realitate decāt se dovedesc, din păcate, prea mulţi dintre decidenţii din economie.
Trebuie să o spun limpede: Romānia nu are alternativă la realizarea unei ajustări a cererii interne pentru a reduce vizibil deficitul extern. Ştiu cāt este de dureros acest lucru şi cāt este de dificil de pus īn practică de către orice guvern. Am condus guvernul īn perioada critică din anii 1999 2000 şi percep exact cāt este de dificilă ajustarea consumului intern, fie şi cu numai două puncte procentuale din PIB.
De această dată, dificultatea ajustării va fi mai degrabă percepută ca fiind mare, deoarece ea trebuie să se producă după un număr de ani īn care s-au īnregistrat creşteri semnificative ale consumului. Tendinţa părea să continue la nesfārşit, ceea ce a dus la decuplarea aspiraţiilor de posibilităţile reale de īndeplinire. De aceea este bine să ajustăm cererea internă, mai devreme şi nu mai tārziu, cāt timp avem īncă o creştere economică semnificativă, pentru că, īn acest fel, ajustarea īnseamnă numai redimensionare şi nu amputare.
O problemă esenţială căreia societatea romānească trebuie să-i găsească un răspuns īn scurt timp este ce anume va ajusta mai īntāi, consumul sau investiţiile. Īnţeleg că trebuie să cumpănim bine lucrurile. Īntrebarea este dacă păstrăm opţiunea pentru a cumpăra tot mai multe maşini sau lăsăm resurse şi pentru a construi infrastructura rutieră necesară. Īn puţini ani, prima opţiune ne-ar putea duce īntr-un blocaj total al traficului, iar consumul suplimentar pe care ni l-am putea, eventual, asigura ar fi doar de monoxid de carbon din ţevile de eşapament.
Acest exemplu nu este doar metaforic. Putem vedea la tot pasul că dezechilibrul īntre consumul intern şi economisire, ca sursă de finanţare a investiţiilor, produce deja probleme serioase, atāt pentru economie īn ansamblu, cāt şi pentru cetăţeni al căror standard adevărat de viaţă este, īn mod paradoxal, amputat tocmai ca urmare a dezechilibrului dintre consum şi investiţii.
Momentul actual este fără īndoială unul critic, iar ajustarea cererii interne nu poate să īntārzie. Nu doresc să dramatizez lucrurile şi nici să trag un semnal de alarmă nejustificat. Aşa cum am arătat īnsă şi īn alte ocazii, fie vom realiza o aterizare lină prin politici īnţelepte pe plan intern, fie ajustarea va fi indusă din afară, de piaţa de capital externă, iar atunci ea nu va mai fi nici lină, nici de proporţii rezonabile.
Faţă de declaraţiile anterioare pe această temă, acum pot să adaug doar următoarele: condiţiile externe nu lasă prea mult timp pentru ezitări.
Aş dori să īnchei īntr-o notă optimistă. Ziarul Financiar, de altfel, a avut, de cele mai multe ori, un ton pozitiv, pe care īi doresc să-l păstreze nealterat. Alături de dumneavoastră, am mare īncredere īn viitorul ţării noastre. Şi doresc, īmpreună cu dumneavoastră, ca īnţelepciunea să prevaleze īn faţa nerăbdării, iar riscul unui derapaj sever īn perioada imediat următoare să nu se materializeze.
Comentarii
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu folosind contul de Facebook
Alte stiri din categoria: Stirea Zilei
Ce dobanzi au bancile la creditele de nevoi personale?
Dobanzile practicate de cele mai multe banci pentru creditele de nevoi personale destinate consumului nu mai sunt stabilite la niveluri standard ci sunt personalizate, in functie de mai multi factori, precum incasarea veniturilor in contul bancii sau istoricul de detalii
Topul creditelor ipotecare cu cele mai mici dobanzi fixe in primii 3-10 ani
Dobanzile fixe in primii 3-10 ani pentru un credit ipotecar variaza intre 5,75% si 9,90%, in functie de banca si de perioada cu dobanda nemodificata, conform ofertelor celor mai importante 10 banci. Dobanzile luate in calcul sunt cele standard, fara alte detalii
Cum raspunde ANPC la o reclamatie despre o frauda online: cu cuvintele bancii
Clientul unei banci (Unicredit) a fost fraudat online cu 25.000 de lei cu o asa-zisa investitie in actiuni pe site-ul Rominvest. (Atentie! Acest site functioneaza si in prezent, la acest link, https://dimensionaldreamscape.cam, dupa mai bine de o luna de la detalii
Dobanzile la creditele online ale IFN-urilor, plafonate prin lege la 365% pe an, fata de 70.000% cat erau pana acum
Parlamentul a adoptat o lege prin care dobanzile (DAE) la creditele online acordate de IFN-uri (Institutii Financiare Nebancare) sunt plafonate la 1% pe zi (365% pe an) in cazul imprumuturilor de maxim 5.000 de lei, 0,8% pe zi (292% pe an) la cele de pana la 10.000 de lei si 0,6% pe detalii
- Revolut isi obliga clientii sa plateasca credite facute prin fraude online
- Nimeni nu poate opri Facebook sa faca profit din promovarea fraudelor online
- Cum poti fi inselat cu actualizarea datelor in aplicatia George BCR
- Linia de credit este noul instrument de tortura al IFN-urilor
- Este normal ca IFN-urile sa nu-si ajute clientii care nu mai pot plati creditele si sa-i execute silit?
- Topul bancilor cu cele mai bune dobanzi la depozitele in lei
- In atentia BNR: mama mea de 74 de ani a facut 10 credite la IFN-uri si are de platit dobanzi de 4.000 de lei din pensia de 2.300 de lei!
- Profitul bancilor atinge un nou record, de 13,7 miliarde lei, in 2023
- Am vazut 17 clipuri false cu Mugur Isarescu, pe Facebook, intr-o singura zi
- De ce nu opreste Facebook videoclipurile trucate cu Mugur Isarescu?
Profil de Bancher
-
Adela Jansen, director executiv de resurse umane
BRD
Adela Jansen este absolventa a Facultatii de ... vezi profil
Criza COVID-19
- In majoritatea unitatilor BRD se poate intra fara certificat verde
- La BCR se poate intra fara certificat verde
- Firmele, obligate sa dea zile libere parintilor care stau cu copiii in timpul pandemiei de coronavirus
- CEC Bank: accesul in banca se face fara certificat verde
- Cum se amana ratele la creditele Garanti BBVA
Topuri Banci
- Topul bancilor dupa active si cota de piata in perioada 2022-2015
- Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale
- Topul bancilor la active in 2019
- Topul celor mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor in 2018
- Topul bancilor dupa active in 2017
Asociatia Romana a Bancilor (ARB)
- BÄncile din RomĆ¢nia nu au majorat comisioanele aferente operaČiunilor Ć®n numerar
- Concurs de educatie financiara pentru elevi, cu premii in bani
- Creditele acordate de banci au crescut cu 14% in 2022
- Romanii stiu educatie financiara de nota 7
- Gradul de incluziune financiara in Romania a ajuns la aproape 70%
ROBOR
- ROBOR: ce este, cum se calculeaza, ce il influenteaza, explicat de Asociatia Pietelor Financiare
- ROBOR a scazut la 1,59%, dupa ce BNR a redus dobanda la 1,25%
- Dobanzile variabile la creditele noi in lei nu scad, pentru ca IRCC ramane aproape neschimbat, la 2,4%, desi ROBOR s-a micsorat cu un punct, la 2,2%
- IRCC, indicele de dobanda pentru creditele in lei ale persoanelor fizice, a scazut la 1,75%, dar nu va avea efecte imediate pe piata creditarii
- Istoricul ROBOR la 3 luni, in perioada 01.08.1995 - 31.12.2019
Taxa bancara
- Normele metodologice pentru aplicarea taxei bancare, publicate de Ministerul Finantelor
- Noul ROBOR se va aplica automat la creditele noi si prin refinantare la cele in derulare
- Taxa bancara ar putea fi redusa de la 1,2% la 0,4% la bancile mari si 0,2% la cele mici, insa bancherii avertizeaza ca indiferent de nivelul acesteia, intermedierea financiara va scadea iar dobanzile vor creste
- Raiffeisen anunta ca activitatea bancii a incetinit substantial din cauza taxei bancare; strategia va fi reevaluata, nu vor mai fi acordate credite cu dobanzi mici
- Tariceanu anunta un acord de principiu privind taxa bancara: ROBOR-ul ar putea fi inlocuit cu marja de dobanda a bancilor
Statistici BNR
- Deficitul contului curent dupÄ primele douÄ luni, mai mare cu 25%
- Deficitul contului curent, -0,39% din PIB dupÄ prima lunÄ a anului
- Deficitul contului curent, redus cu 17%
- Inflatia a Ć®ncheiat anul 2023 la 6,61%, semnificativ sub prognoza oficialÄ
- Deficitul contului curent, redus cu o cincime dupÄ primele zece luni ale anului
Legislatie
- Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor Åi Fondul de garantare a depozitelor bancare
- Rambursarea anticipata a unui credit, conform OUG 50/2010
- OUG nr.21 din 1992 privind protectia consumatorului, actualizata
- Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiČii imobiliare
- Reguli privind stabilirea ratelor de referinÅ£Ä ROBID Åi ROBOR
Lege plafonare dobanzi credite
- BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica
- Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)
- Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor
- Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!
- Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)
Anunturi banci
- Bancile comunica automat cu ANAF situatia popririlor
- BRD bate recordul la credite de consum, in ciuda dobanzilor mari, si obtine un profit ridicat
- CEC Bank a preluat Fondul de Garantare a Creditului Rural
- BCR aproba credite online prin aplicatia George, dar contractele se semneaza la banca
- Aplicatia Eximbank, indisponibila temporar
Analize economice
- RomĆ¢nia - prima Ć®n UE la inflaČie, prin efect de bazÄ
- Deficitul comercial lunar a revenit peste cota de 2 miliarde euro
- RomĆ¢nia, 78% din media UE la PIB/locuitor Ć®n 2023
- RomĆ¢nia - prima Ć®n UE la inflaČie, prin efect de bazÄ
- InflaČia anualÄ, Ć®n scÄdere la 7,23%
Ministerul Finantelor
- Datoria publicÄ, imediat sub pragul de 50% din PIB la Ć®nceputul anului 2024
- Deficitul bugetar, deja -1,67% din PIB dupÄ primele douÄ luni
- Datoria publicÄ, sub pragul de 50% din PIB la finele anului 2023
- Deficitul bugetar, din ce Ʈn ce mai mare la Ʈnceput de an
- Deficitul bugetar dupÄ 8 luni, Ć®ncÄ mai mare faČÄ de rezultatul din anul trecut
Biroul de Credit
- FUNDAMENTAREA LEGALITATII PRELUCRARII DATELOR PERSONALE IN SISTEMUL BIROULUI DE CREDIT
- BCR: prelucrarea datelor personale la Biroul de Credit
- Care banci si IFN-uri raporteaza clientii la Biroul de Credit
- Ce trebuie sa stim despre Biroul de Credit
- Care este procedura BCR de raportare a clientilor la Biroul de Credit
Procese
- Un client Credius obtine in justitie anularea creditului, din cauza dobanzii prea mari
- Hotararea judecatoriei prin care Aedificium, fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinte, si statul sunt obligati sa achite unui client prima de stat
- Decizia Curtii de Apel Bucuresti in procesul dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Curtea de Conturi
- Vodafone, obligata de judecatori sa despagubeasca un abonat caruia a refuzat sa-i repare un telefon stricat sau sa-i dea banii inapoi (decizia instantei)
- Taxa de reziliere a abonamentului Vodafone inainte de termen este ilegala (decizia definitiva a judecatorilor)
Stiri economice
- ProducČia industrialÄ pe februarie, cu aproape 7% sub cea din urmÄ cu cinci ani
- InflaČia anualÄ a revenit la nivelul de la finele anului anterior
- Pensia realÄ de asigurÄri sociale de stat a crescut anul trecut cu 2,9%
- ProducČia de cereale boabe pe 2023, cu o zecime mai mare faČÄ de anul precedent
- RomĆ¢nia, Čara UE cu cea mai mare creČtere a costului salarial
Statistici
- Care este valoarea salariului minim brut si net pe economie in 2024?
- Cat va fi salariul brut si net in Romania in 2024, 2025, 2026 si 2027, conform prognozei oficiale
- RomĆ¢nia, pe ultimul loc Ć®n UE la evoluČia productivitÄČii muncii Ć®n agriculturÄ
- INS: Veniturile romanilor au crescut anul trecut cu 10%. Banii de mancare, redistribuiti cu precadere spre locuinta, transport si haine
- Inflatia anuala - 13,76% in aprilie 2022 si va ramane cu doua cifre pana la mijlocul anului viitor
FNGCIMM
- Programul IMM Invest continua si in 2021
- Garantiile de stat pentru credite acordate de FNGCIMM au crescut cu 185% in 2020
- Programul IMM invest se prelungeste pana in 30 iunie 2021
- Firmele pot obtine credite bancare garantate si subventionate de stat, pe baza facturilor (factoring), prin programul IMM Factor
- Programul IMM Leasing va fi operational in perioada urmatoare, anunta FNGCIMM
Calculator de credite
- ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape un punct, dupa masurile luate de BNR; cu cat se reduce rata la credite?
- In ce mall din sectorul 4 pot face o simulare pentru o refinantare?
Noutati BCE
- Acord intre BCE si BNR pentru supravegherea bancilor
- Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%
- BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%
- DobĆ¢nda pe termen lung a continuat sÄ scadÄ in septembrie 2022. Ecartul faČÄ de Polonia Či Cehia, redus semnificativ
- Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%
Noutati EBA
- Bancile romanesti detin cele mai multe titluri de stat din Europa
- Guidelines on legislative and non-legislative moratoria on loan repayments applied in the light of the COVID-19 crisis
- The EBA reactivates its Guidelines on legislative and non-legislative moratoria
- EBA publishes 2018 EU-wide stress test results
- EBA launches 2018 EU-wide transparency exercise
Noutati FGDB
- Banii din banci sunt garantati, anunta FGDB
- Depozitele bancare garantate de FGDB au crescut cu 13 miliarde lei
- Depozitele bancare garantate de FGDB reprezinta doua treimi din totalul depozitelor din bancile romanesti
- Peste 80% din depozitele bancare sunt garantate
- Depozitele bancare nu intra in campania electorala
CSALB
- La CSALB poti castiga un litigiu cu banca pe care l-ai pierde in instanta
- Negocierile dintre banci si clienti la CSALB, in crestere cu 30%
- Sondaj: dobanda fixa la credite, considerata mai buna decat cea variabila, desi este mai mare
- CSALB: Romanii cu credite cautÄ soluČii pentru reducerea ratelor. Cum raspund bancile
- O firma care a facut un schimb valutar gresit s-a inteles cu banca, prin intermediul CSALB
First Bank
- Ce trebuie sa faca cei care au asigurare la credit emisa de Euroins
- First Bank este reprezentanta Eurobank in Romania: ce se intampla cu creditele Bancpost?
- Clientii First Bank pot face plati prin Google Pay
- First Bank anunta rezultatele financiare din prima jumatate a anului 2021
- First Bank are o noua aplicatie de mobile banking
Noutati FMI
- FMI: criza COVID-19 se transforma in criza economica si financiara in 2020, suntem pregatiti cu 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, pentru a ajuta tarile in dificultate; prioritatea sunt ajutoarele financiare pentru familiile si firmele vulnerabile
- FMI cere BNR sa intareasca politica monetara iar Guvernului sa modifice legea pensiilor
- FMI: majorarea salariilor din sectorul public si legea pensiilor ar trebui reevaluate
- IMF statement of the 2018 Article IV Mission to Romania
- Jaewoo Lee, new IMF mission chief for Romania and Bulgaria
Noutati BERD
- Creditele neperformante (npl) - statistici BERD
- BERD este ingrijorata de investigatia autoritatilor din Republica Moldova la Victoria Bank, subsidiara Bancii Transilvania
- BERD dezvaluie cat a platit pe actiunile Piraeus Bank
- ING Bank si BERD finanteaza parcul logistic CTPark Bucharest
- EBRD hails Moldova banking breakthrough
Noutati Federal Reserve
- Federal Reserve anunta noi masuri extinse pentru combaterea crizei COVID-19, care produce pagube "imense" in Statele Unite si in lume
- Federal Reserve urca dobanda la 2,25%
- Federal Reserve decided to maintain the target range for the federal funds rate at 1-1/2 to 1-3/4 percent
- Federal Reserve majoreaza dobanda de referinta pentru dolar la 1,5% - 1,75%
- Federal Reserve issues FOMC statement
Noutati BEI
- BEI a redus cu 31% sprijinul acordat Romaniei in 2018
- Romania implements SME Initiative: EUR 580 m for Romanian businesses
- European Investment Bank (EIB) is lending EUR 20 million to Agricover Credit IFN
Mobile banking
- Comisioanele BRD pentru MyBRD Mobile, MyBRD Net, My BRD SMS
- Termeni si conditii contractuale ale serviciului You BRD
- Recomandari de securitate ale BRD pentru utilizatorii de internet/mobile banking
- CEC Bank - Ghid utilizare token sub forma de card bancar
- Cinci banci permit platile cu telefonul mobil prin Google Pay
Noutati Comisia Europeana
- Avertismentul Comitetului European pentru risc sistemic (CERS) privind vulnerabilitÄČile din sistemul financiar al Uniunii
- Cele mai mici preturi din Europa sunt in Romania
- State aid: Commission refers Romania to Court for failure to recover illegal aid worth up to ā¬92 million
- Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV)
- Infringements: Commission refers Greece, Ireland and Romania to the Court of Justice for not implementing anti-money laundering rules
Noutati BVB
- BET AeRO, primul indice pentru piata AeRO, la BVB
- Laptaria cu Caimac s-a listat pe piata AeRO a BVB
- Banca Transilvania plateste un dividend brut pe actiune de 0,17 lei din profitul pe 2018
- Obligatiunile Bancii Transilvania se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti
- Obligatiunile Good Pople SA (FRU21) au debutat pe piata AeRO
Institutul National de Statistica
- ComerČul cu amÄnuntul, Ć®n expansiune la Ć®nceput de an
- RomĆ¢nia, pe locul 2 Ć®n UE la creČterea comerČului cu amÄnuntul Ć®n ianuarie 2024
- ComerČul cu amÄnuntul, Ć®n creČtere cu 1,9% pe anul 2023
- ComerČul cu amÄnuntul, Ć®n creČtere pe final de an
- ComerČul cu amÄnuntul, stabilizat la +2% faČÄ de anul anterior
Informatii utile asigurari
- Data de la care FGA face plati pentru asigurarile RCA Euroins: 17 mai 2023
- Asigurarea Ć®mpotriva dezastrelor, valabilÄ Či in caz de faliment
- Asiguratii nu au nevoie de documente de confirmare a cutremurului
- Cum functioneaza o asigurare de viata Metropolitan pentru un credit la Banca Transilvania?
- Care sunt documente necesare pentru dosarul de dauna la Cardif?
ING Bank
- La ING se vor putea face plati instant din decembrie 2022
- Cum evitam tentativele de frauda online?
- Clientii ING Bank trebuie sa-si actualizeze aplicatia Home Bank pana in 20 martie
- Obligatiunile Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est, intermediata de ING Bank
- ING Bank transforma departamentul de responsabilitate sociala intr-unul de sustenabilitate
Ultimele Comentarii
-
Refuz de platÄ la o benzinÄrie suma de 103 euro
Mi s-au retras de douÄ ori suma de 48 euro Či suma de 103 euro suma corectÄ este de 48 de euro ... detalii
-
nevoia de banci
De ce credeti ca acum nu mai avem nevoie de banci si firme de asigurari? Pentru ca acum avem ... detalii
-
Mda
ACUM nu e nevoie de asa ceva .. acum vreo 20 de ani era nevoie ... ACUM de fapt nu mai e asa multa ... detalii
-
oprire pe salariu garanti bank
mi sa virat 2500de lei din care a fost oprit 850 de lei urmand sa mi se deblocheze restul sumei ... detalii
-
AmĆ¢nare rate
Buna ziua, Am rÄmas Ć®n urma cu ratele , va rog frumos sa ma ajutaČi cumva , soČul a pierdut ... detalii