BANCI | Interviu

Bancherii acuza BNR: nu intelegem de ce se restrictioneaza creditele destinate investitiilor

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Vasile Coman
2008-02-15 14:45

Dupã ce Misu Negritoiu, presedintele ING, a criticat recent destul de dur politica monetarã a Bãncii Nationale, acum un alt bancher, Gerald Schreiner, presedintele Volksbank, acuzã BNR de faptul cã descurajeazã investitiile în economie. Este vorba de faptul cã banca centralã impune bãncilor un nivel de rezerve minime obligatorii exagerat de mare, de 20% în cazul creditelor în lei si de 40% la cele în valutã, cu scopul de a restrictiona consumul, fãrã a fi interesatã unde merg respectivele împrumuturi: spre consum sau spre investitii. ½Înteleg foarte bine strãdania celor de la BNR de a scãdea inflatia prin mãsuri de restrictionare a consumului, însã cred cã banca centralã ar trebui sã se gândeascã cã prin aceste mãsuri loveste si în întreprinzãtori, persoane fizice sau companii, care fac investitii, de care România are atâta nevoie½, a declarat Schreiner, în cadrul unei conferinte de presã.

El a spus cã rezervele minime obligatorii majoreazã costul unei finantãri obtinute de o firmã din România cu pânã la trei puncte procentuale la nivelul dobânzii. Consecinta: companiile puternice care au nevoie de finantãri recurg fãrã probleme la serviciile bãncilor din tãrile vecine, precum Ungaria, Cehia sau Austria, chiar dacã este vorba de bãnci prezente si în România, precum Volksbank, Erte Bank sau Raiffeisen Bank. Fapt care nu face altceva decât sã adânceascã si mai mult deficitul extern, întrucât este vorba de valutã care intrã în tarã, lucru recunoscut de altfel si de Mugur Isãrescu, guvernatorul BNR.

ªi astfel se declanseazã un efect de bulgãre de zãpadã, întrucât deficitul extern mare afecteazã cursul valutar si încrederea investitorilor în România. Mai grav, în ceea ce priveste IMM-urile sau microîntreprinderile, accesul acestora la finantãrile mai ieftine de afarã este destul de dificil, asa încât sunt nevoite sã se împrumute de la bãncile românesti, la un cost mai mare. Cost care este reflectat în competitivitatea produselor si serviciilor firmelor românesti, mai precis produse de o calitate mai slabã decât cele europene sau mai scumpe. Adicã inflatie. ªi astfel se închide cercul vicios produs de rezervele minime obligatorii.

Presedintele Volksbank merge si mai departe, spunând cã rezervele minime obligatorii nici mãcar nu au avut un efect scontat de BNR, mai precis scãderea inflatiei, întucât de la mãsura de majorare a acestora, în urmã cu doi ani, inflatia în loc sã scadã a crescut. Dar ce ar trebui sã facã, în acest caz, banca nationalã? Schreiner crede cã mai potrivitã ar fi o diferentiere a rezervelor: pentru creditele de consum, nivelul acestora poate sã creascã chiar si la 100% din volumul creditelor, pentru a se curma consumul, însã pentru creditele de investitii, sau cele imobiliare, rezervele ar trebui reduse. El a dat si un exemplu, cel al Serbiei, unde se procedeazã asemãnãtor.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Interviu



Intelegerea la care ajung partile in cadrul CSALB este exemplificarea teoriei mainii invizibile

DeÈ™i economia țării este dependentă de finanÈ›area pe care o poate asigura sistemul bancar, reprezentanÈ›ii băncilor spun că populismul unor politicieni È™i instituÈ›ii reprezintă principalul factor care erodează încrederea dintre consumatori È™i instituÈ›iile de detalii

CSALB: nu e vorba de vina cuiva, ci de o impartire a responsabilitatii intre consumatori si banci

Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă a episodului 1 din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitaÈ›i Alina Radu (conciliator CSALB, avocat Partener) È™i Alexandru Păunescu detalii

Cresterea dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romani, iar bancile au profitat

Cresterea preturilor si a dobanzilor la credite nu i-a afectat prea tare pe romanii indatorati la banci, care si-au putut plati ratele gratie salariilor tot mai ridicate, bancile avand astfel de castigat. Majoritatea celor care au recurs la ajutorul CSALB detalii

Banca Transilvania despre taxa pe cifra de afaceri: nu vrem sa facem clientilor ceea ce ni s-a facut noua

Banca Transilvania spune ca nu va transfera clientilor taxa de 2% pe cifra de afaceri impusa de Guvern in 2024 si 2025 si 1% din 2026. „In niciun caz nu dorim să creÈ™tem preÈ›urile sau marjele clienÈ›ilor existenÈ›i. Deci, nu vrem să facem ceea ce detalii

 



 

Ultimele Comentarii