BANCI | Stirea Zilei

Contestatiile bancilor la legea darii in plata, in direct de la Curtea Constitutionala; judecatorii au amanat pronuntarea sentintei (live text)

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2016-10-11 09:59

Avocatul UniCredit Bank si-a expus in fata completului de noua judecatori de la Curtea Constitutionala argumentele in favoarea cererii de declarare a legii privind darea in plata (Legea nr.77/2016) ca fiind neconstitutionala.

El a spus ca prin aceasta lege s-a schimbat obiectul contractului de credit, obligand banca sa devina proprietara unui bun in legatura cu care nu a avut nicio contributie, precum locatia sau valoarea de piata.

Nu poate fi acceptata ideea ca legea reglementeaza numai viitorul, aceasta reglementeaza si situatiile juridice nascute pana la adoparea legii, pentru ca modifica drepturile si obligatiile partilor, precum si riscul din contract, care daca ar fi fost cunoscut, ar fi fost un impediment serios in incheierea contractului, a sustinut avocatul UniCredit.

Avocatul Valeriu Stoica, fost ministru al Justitiei, a pledat in favoarea BRD impotriva legii privind darea in plata.

El a sustinut ca in primul rand legea incalca drepturile de proprietate ale bancilor, conform art. 44, alin. 1,2 din Constitutie.

Stoica a precizat ca daca art. 3 si art. 8, alin. 1,5 din legea darii in plata sunt neconstitutionale, atunci legea este lipsita de mecanismul de darea in palta, deci toata legea este neconstitutionala. "Sustinem ca toata legea este neconstitutionala".

"O creanta, o ipoteca, alta garantie, sunt elemente patrimoniale, deci in speta este vorba de incalcarea dreptului de creanta si ipoteca si altor garantii, iar toate acestea inseamna o ingerinta in dreptul de poprietate."

Ne aflam in situatia de suprimare, nu doar de limitare a dreptului de proprietate, a adaugat Stoica.

El a reclamat ca nu se face distinctie intre debitorii care au facut investitii imobiliare si cei care nu-si pot plati ratele, deci legea nu are un scop legitim, neavand un caracter social.

Stoica a precizat ca si presedintele Romaniei a precizat ca legea darii in plata nu are scop legitim, intrucat nu face diferenta intre debitori supraindatorati si cei care nu au dificultati de plata, in ciuda faptului ca insasi parlamentarii au spus ca legea ii vizeaza pe cei supraindatorati.

Stoica a citat si un studiu al Institutului de Politici Publice, in care se spune ca primii care beneficiaza de legea darii in plata nu sunt cei care au probleme cu plata creditelor.

Concluziile studiului respectiv sunt insa in contradictie cu statisticile BNR, pe baza carora a fost realizat, din care rezulta ca majoritatea celor care au apelat la darea in plata sunt fie supraindatorati fie au restante la credite. (vezi aici detalii)

Legea 77/2016 nu tine seama in primul rand de Directiva 17 privind creditele ipotecare, pe care pretinde ca o implementeaza si care spune ca darea in plata se poate face doar cu acordul ambelor parti, iar legea poate avea efect doar dupa 21 martie 2016, a mai spus Stoica.

"Daca vorbim de dezechilibrul din contractul de credit si devalorizarea imobilului, exista in momentul de fata mecanismul din Codul Civil, impreviziunea, aplicat in imprejurari exceptionale, cand ar fi prea oneroasa indeplinirea obligatiei contractuale, dar care prevede doua solutii: adaptarea contractului si exceptional incetarea contractului. Deci mecanismul exista, nu este necesar un nou mecanism".

Procurorul de sedinta, reprezentant al Ministerului Public, a cerut Curtii Constitutionale admiterea exceptiilor de neconstitutionalitate ale legii darii in plata ridicate de catre avocatii bancilor.

Avocatul Gheorghe Piperea a luat cuvantul intr-un dosar impotriva BCR, care a contestat un caz de dare in plata initiat de un client.

El considera ca este inadmisibila declararea ca neconstitutionala a intregii legi, cum a sustinut avocatul Stoica, pentru ca in acest sens exista o procedura separata de sesizare a Curtii Constitutionale, pe care institutiile abilitate, Presedintia, Camera Deputatilor, Senatul, Guvernul si Avocatul Poporului, puteau sa o urmeze, dar nu au facut-o.

Piperea: S-a spus ca presedintele a avut obiectii fata de lege, insa dupa ce aceasta a fost trimisa la reexaminare Parlamentului, presedintele a declarat public ca "este in regula" cu noua forma a legii. "Daca totul este in regula, inseama ca eventuale probleme de neconstitutionalitate au fost eliminate la reexaminare".

Piperea a sustinut in fata judecatorilor ca legea darii in plata este o lege de protectie a consumatorilor, astfel ca este o greseala sa se trateze din perspectiva dreptului civil, intrucat o lege de protectie a consumatorului este o derogare de la principiile dreptului comun.

El spune ca acuzatiile aduse legii privind incalcarea libertatii de vointa, a principiului neretroactivitatii si a dreptului de proprietate sunt neavenite din moment ce legea este facuta sa deroge de la principiile dreptului civil, conform dreptului UE.

Piperea a respins si afirmatiile recente ale reprezentantilor BNR, potrivit carora exista un caz in care o persoana a dat in plata un numar de opt proprietati. In acest caz, a sustinut avocatul, nu este vorba de un consumator ci de un profesionist, caruia nu i se aplica legea darii in plata ci legea falimentului, potrivit careia in caz de faliment scuzabil, acesta poate fi descarcat de toate datoriile reziduale.

Piperea a mai spus ca legea nu incalca principiul contractual al acordului partilor, intrucat legea este facuta sa functioneaze in trei pasi care tin de vointa partilor.

Primul pas este notificarea de dare in plata, in urma careia se suspenda pentru 30 de zile efectele contractului, timp in care partile pot ajunge la o intelegere pentru reducerea poverii debitorului, acesta fiind principalul scop al legii. "Daca astfel s-a facilitat negocierea intre banca si client, scopul legii a fost indeplinit".

In schimb, daca se ajunge la concluzia ca debitorul nu mai poate plati, atunci se recurge la darea in plata, dar tot cu vointa partilor.

Pasul doi apare cand banca se dovedeste "indolenta" si nu a dat curs notificarii, astfel ca se ajunge la notar, unde se face un contract de dare in plata, dupa formula articolului 1492 din Codul Civil.

Pasul trei este reprezentat de hotararea judecatorului, solicitat de consumator in urma "indolentei" creditorului.

"Voi face apel la principiile dreptului civil, din care toti am invatat ca daca avem o chitanta de mana pentru transferul in viitor a unui teren, pe baza hartiei poti merge la instanta, prevedere care e in Codul Civil din 2011, iar judecatorul pronunta o hotarare care tine cont de contract. Deci avem si aici contract. Asadar, legiuitorul nu intervint in contract, pentru ca in toti pasii e vorba de un contract", a argumentat Piperea.

In privinta retroactivitatii legii, Piperea a sustinut ca aceasta ar deveni inutila daca nu s-ar aplica si creditelor vechi, in derulare la momentul adoptarii legii.

"Legea nu-si propune sa reinvie efectele epuizate ale contratului. A fost un avans de 25% platit de consumatori, s-au facut plati pana acum, timp de 7-8 ani, care nu se restituie, sunt intangibile. Legea are efecte doar pentru viitor, reglementeaza doar efectele care nu s-au epuizat pe viitor, platile avand efecte succesive. De aceea, este inadmisibil sa lasi sa se aplice doar contractelor noi, nu si celor noi."

Piperea a invocat si jurisprudenta Curtii Constitutionale, potrivit careia o lege nu este retroactiva daca modifica pentru viitor o stare produsa in trecut. "Retroactiv priveste modificarea unei situatii pentru trecut, iar nu modificarea pentru viitor."

A fost adusa ca argument si o decizie a Curtii de Justitie a UE in cauza Volksbank vs. ANPC Calarasi, din 2012, potrivit careia daca e vorba de o reglementare de protectia consumatorilor, se pot aplica ci contractelor in curs de derulare.

Piperea a mai sustinut ca legislatia privind drepturile consumatorului face parte din ordinea publica economica.

Proprietatea privata nu poate prevala asupra ordinii publice, pentru ca prin contracte private, particularii sa aduca atingere ordinii publice, impotriva principiilor de drept, a explicat el. 

Piperea a contracarat astfel argumentele avocatului Raiffeisen Bank, care a invocat art.1 din Convetia Europana a Drepturilor Omului, potrivit careia privarea dreptului de proprietate se poate face doar in anumite conditii, si anume in inters general si in caz de utilitate publica.

De asemenea, conform art. 53 din Constitutie, exercitiul unor drepturi poate fi restrans doar pentru securitate nationala, ordine si morala publica, drepturile si libertatile cetatenesti, calamitati, dezastre.

Lucian Mihai, fostul presedinte al Curtii Constitutionale, in prezent avocat, a cerut sa exprime punctul de vedere al ARB, dar a fost refuzat.

Valer Dorneanu, presedintele Curtii Constitutionale, a anuntat ca peste doua ore curtea urmeaza sa se pronunte in cazul legii privind darea in plata.

Judecatorii Curtii Constitutionale se afla la aceasta ora (15:11) in sala de consiliu pentru deliberari.

S-a amanat pentru alta data pronuntarea unei sentinte, au declarat doi judecatori. Sedinta continua.

Sedinta Curtii Constitutionale s-a incheiat.

Pronuntarea asupra legii privind darea in plata s-a amanat pentru 27 octombrie, a declarat presedintele Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, dupa incheierea sedintei, la ora 16:30.

El a motivat amanarea deciziei prin faptul ca "dosarul este foarte complex, avem multe puncte de vedere de la avocati, dar si opinii venite de la alte institutii, precum BNR si Guvern, pe care trebuie sa le studiem".

Taguri: lege darea in plata  Curtea Constitutionala  darea in plata  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stirea Zilei



Care banci au cele mai mici dobanzi la creditele ipotecare?

Dobanzile la creditele ipotecare sunt in prezent mai mici decat anul trecut, desi Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat rata de referinta de trei ori, incepand cu octombrie 2021, de la 1,5% la 2%. Dobanda Anuala Efectiva (DAE), indicatorul pentru costul total al unui credit, care detalii

Ce pot sa fac daca banca sau IFN-ul nu-mi raspunde la o reclamatie?

Atunci cand ai o problema cu banca sau IFN-ul si nu poti sa o rezolvi, fie pentru ca nu primesti raspuns la reclamatie, fie pentru ca acesta nu te multumeste, solutia este sa te adresezi CSALB (Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul detalii

Indicele IRCC pentru creditele in lei cu dobanda variabila creste usor, la 1,17%

IRCC (Indicele de Referinta pentru Creditele Consumatorilor), indicatorul care face parte din componenta dobanzilor variabile la creditele in lei, alaturi de marja fixa a bancii, creste putin, la 1,17%, de la 1,08%, de la 1 ianuarie 2022. IRCC este relevant pentru creditele noi in lei cu detalii

Numarul de clienti ai bancilor romanesti, neschimbat in ultimii 7 ani

Numarul de clienti ai bancilor romanesti a ramans neschimbat pe parcursul ultimilor sapte ani, conform unui sondaj realizat de Consiliul Concurentei printre primele 10 banci romanesti. Concluzia este surprinzatoare, in conditiile dezvoltarii economice a tarii si implicit a veniturilor detalii

 



 

Ultimele Comentarii

  • euro pe card in lei

    Da, puteti folosi cardul in lei in Franta, in contul de lei va poate intra salariul in ... detalii

  • Card

    Buna ziua vin si eu cu intrebare,, am un cont la raiffeisen bank in lei.pot sa il folosesc in ... detalii

  • reclamatie Raiffeisen

    Elena, trimiteti-mi mai multe detalii despre problema dumneavoastra cu Raiffeisen la adresa de ... detalii

  • expirare card Raiffeisen

    Luati legatura cu Raiffeisen si cereti sa va trimita cardul la noua adresa. Reveniti la mine daca ... detalii

  • Programare BCR

    Nu este necesară o programare pentru operațiunile efectuate la bancomate (ATM-uri) și mașinile ... detalii